1,802 matches
-
a dat Basarabiei și României în geana Zorilor înfăptuirii unității de Neam cele mai luminate chipuri ale Generației ortodoxe basarabene. „Acolo, la Seminarul Teologic, la hotarul dintre veacurile XIX și XX, mărturisea marele jurnalist, preot, profesor, supraviețuitor al regimului concentraționar, răzeșul Părinte Sergiu Roșca, pe care am avut privilegiul de a-l cunoaște și prețuii întru căldura demnității sale, și-au făcut studiile și primii pași în lupta națională a românilor basarabeni mulți dintre cei care vor lupta mai apoi și
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
dintre Nistru și Prut cu fruntea rezemată în rugăciune, în poala Carpaților și cu picioarele în sacrul botez al Marii Neagre. Întreg Darul de Sus cu origini, tradiți, cetăți moldave, cu ape de cer, cu codrii verzi și semeți, cu răzeși făloși sub Voievozi izbăvitori se permanentizează în sfânta noastră Dacie în visul și legămintele Marilor dacoromâni: Burebista, Decebal, Ștefan, Mihai Viteazul, Eminescu, Coșbuc, Mateevici, Nistor, Halippa, Stroescu, Popovici, Grosu, Erhan, Baltaga, Pelivan, Madan, Murafa, Ghibu, Inculeț, Ion Buzdugan, Ion I. C
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
DIN SOMN NORODUL SĂ REDEVINĂ NEINFRICAT ! JURĂM, PE NEÎNDURĂTORUL ȚEPEȘ, PE TUDOR, JIANU, BRAVII PANDURI, PE CEI DE PEȘTERI OCROTITI, PE FRAȚII CODRILOR STRĂBUNI ! JURĂM. PE URIAȘUL CLOPOT BUGA AL SFÂNTULUI ȘI DOMN ȘTEFAN, CĂ VOM VENI IARĂȘI LA PUTNA RĂZEȘII TOȚI SĂ NE PLECĂM LA CEASUL SFANT DE ASCULTARE ! JURĂM, PE CUGETUL LUI IANCU, PE JERTFA CELOR DE PE ... Citește mai mult JURĂM,PE SFÂNTA EVANGHELIE A DOMNULUI IISUS HRISTOS, SĂ SLUJIM ADEVĂRULUI ÎN TOT CE-I BUN ȘI E FRUMOS
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
VITEAZ, SĂRIDICĂM DIN SOMN NORODUL SĂ REDEVINĂ NEINFRICAT !JURĂM,PE NEÎNDURĂTORUL ȚEPEȘ, PE TUDOR, JIANU, BRAVIIPANDURI, PE CEI DE PEȘTERI OCROTITI, PE FRAȚII CODRILORSTRĂBUNI !JURĂM.PE URIAȘUL CLOPOT BUGA AL SFÂNTULUI ȘI DOMN ȘTEFAN,CĂ VOM VENI IARĂȘI LA PUTNA RĂZEȘII TOȚI SĂ NE PLECĂM LACEASUL SFANT DE ASCULTARE !JURĂM,PE CUGETUL LUI IANCU, PE JERTFA CELOR DE PE ... XXVII. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - LACRIMI, LANȚURI, CĂTUȘE ȘI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINȚĂ ȘI BUCURII SFINTE, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Pasul Prislop spre răsărit traversezi lanțul nordic al Carpaților Orientali și treci granița în principatul Moldova. De fapt în ce a mai rămas din marea Moldovă a voievodului Ștefan cel Mare care i-a apărat hotarele în fruntea vitejilor săi răzeși. Din păcate mult mai târziu, peste secole, printr-un tratat nedrept, după terminarea celui de-al II-lea Război Mondial, criminalii ce dominau lumea la acea vreme i-au smuls nordul Bucovinei și Basarabia ce se întinde de la Prut la
PĂMÂNTUL SFÂNT AL ŢĂRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372868_a_374197]
-
ființa lor (limbă, credință, tradiții, rosturi), întotdeauna românii au dovedit că posedă uimitoare resurse fizice și psihice, grație cărora au reușit să-și apere „sărăcia, și nevoile, și neamul”, fie că-i vorba de moșnenii lui Mircea cel Bătrân, de răzeșii lui Ștefan cel Mare, de soldații-țărani care și-au arătat bărbăția și curajul în crâncenele încleștări de la Plevna sau Smârdan, de urmașii acestora care i-au dat peste cap pe nemți în asalturile la baionetă de la Mărăști, Mărășești și Oituz
PRIMUL PAS SPRE NORMALIZAREA ROMÂNIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376747_a_378076]
-
citez un fragment din cartea mea “Labirintul de cristal” (2014) : “Rădăcinile mele sunt azi sub o aripă de vis, bine împlântate într-un sol fertil, al doilea pântec de mamă care îmi ține de cald. Pământul Moldovei, frământat de pașii răzeșilor lui Ștefan cel Mare și hrănit cu stropi mari, grei de sudoare, îmi așterne alei pe care să îmi plimb în libertate poezia. Localitatea mea are deja nume de poet, îmi alunecă adesea pașii prin “râpa cu perji” unde a
UN SALUT DIN VASLUI, DIN SUFLETUL MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372591_a_373920]
-
e Marin Preda. A fost un uriaș cronicar al țăranului european. Dar noi nici nu știm ce e aia „țăran”. Mai ales generațiile tinere au o părere destul de aproximativă, nu prea cunosc istoria, se detașează rapid de istoria România unde răzeșii lui Ștefan și chiar și iobagii lui Mihai Viteazul au creat istorie. Drama mare a comunismului, dar n-o spune nimeni, o spun eu și-am s-o tot spun până o să mor, nu a fost nici a intelectualității, nici
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
geniale), dând semnalul începerii festivității de lansare a volumului... ăăă... dee... ăăă..., deci a volumului de față. Marele discurs (istoric, fără îndoială) al Marelui Poet începu cu povestea nașterii sale într-un sătuc de munte, dintr-o străveche familie de răzeși neînfricați și foarte gospodari, cu școala pe care el o făcuse în satul natal, în condiții greu de imaginat acum, prin vânt și zloată, cu picioarele desculțe, ars de flacăra divină a cunoașterii, apoi școala profesională de strungari, la internat
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
Acasa > Orizont > Portret > RĂZEȘUL PANTELIMON Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 225 din 13 august 2011 Toate Articolele Autorului RĂZEȘUL PANTELIMON În anul 1959 se făceau pregătiri intense în toată România pentru sărbătorirea Centenarului Unirii Principatelor Românești. În cadrul Școlii Profesionale de Ucenici Zlatna
RĂZEŞUL PANTELIMON de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373110_a_374439]
-
Acasa > Orizont > Portret > RĂZEȘUL PANTELIMON Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 225 din 13 august 2011 Toate Articolele Autorului RĂZEȘUL PANTELIMON În anul 1959 se făceau pregătiri intense în toată România pentru sărbătorirea Centenarului Unirii Principatelor Românești. În cadrul Școlii Profesionale de Ucenici Zlatna unde eram elev în anul 2, aproape toți elevii erau implicați în pregătirea acestui eveniment. Unii învățau
RĂZEŞUL PANTELIMON de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373110_a_374439]
-
specifice țărănești; cioareci, laibăre și cojoace, și domnii din piesă în costume domnești. La intrarea în scenă a lui Pantelimon, după primele cuvinte rostite în dulcele grai moldovenesc, s-a făcut liniște în sală, toți au început să asculte replicile răzeșului Pantelimon cu mare atenție, și liniștea a ținut chiar puțin după terminarea scenetei, când sala a răbufnit în aplauze, iar voci din sală strigau; Bravo moș Pantelimon. A fost o experiență frumoasă, care nu s-a mai repetat altădată. A
RĂZEŞUL PANTELIMON de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373110_a_374439]
-
liniștea a ținut chiar puțin după terminarea scenetei, când sala a răbufnit în aplauze, iar voci din sală strigau; Bravo moș Pantelimon. A fost o experiență frumoasă, care nu s-a mai repetat altădată. A devenit doar AMINTIRE. Referință Bibliografică: Răzeșul Pantelimon / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 225, Anul I, 13 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
RĂZEŞUL PANTELIMON de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373110_a_374439]
-
Hristos. Prin Sfintele Taine consfințite în noi, prin har, credință și fapte bune urcăm în sânul Duhului Sfânt, răstignindu-ne lumii pentru a ne renaște în Iisus Hristos. Părintele CONSTANTIN GALERIU (Costachi Galeri) s-a născut în comuna Răcătău, satul Răzeși, județul Bacău, în pragul Zorilor Unirii celei Mari, la 21 Noiembrie 1918, din evlavioșii săi părinți Elisabeta și Neculai. După copilăria încărcată de tradiții, urmează 8 ani cursurile Seminarului „Sf. Gheorghe” din Roman, apoi încă 4 ani pe cele ale
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
urmărește ca pe un vânat. Eminescu pândește în "văile de chaos" în așteptarea unui semn scris în astre. Nu gestul individual al zeului este așteptat, ci legea scrisă după care se conduce și zeul și astrele. E o mentalitate de răzeș care crede în înscrisul zapisului. Nici muntele nu are la Eminescu o stihia litate sălbatică, respingătoare: nu sunt pentru erou cărări de netrecut, obstacole și animale crude. Ascensionalitatea pare a fi redată prin survolare, nu printre colții pietrelor. Nu întâlnim
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lăsat amprenta asupra caracterului relațiilor de producție care s-au stabilit între proprietari și lucrători, în sensul că unele forme de muncă și remunerare specifice muncii agricole (ca de pildă dijma) au fost aplicate în exploatarea petrolului. Dacă mai mulți răzeși se asociau să exploateze păcură, lucrurile se petreceau astfel: odată săparea terminată, fiecare răzeș își rezerva pentru exploatare un număr de săptămâni. În ceea ce privește puțul, el era proprietatea lor comună, ca și pământul pe care se afla. Dacă puțul se afla
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrători, în sensul că unele forme de muncă și remunerare specifice muncii agricole (ca de pildă dijma) au fost aplicate în exploatarea petrolului. Dacă mai mulți răzeși se asociau să exploateze păcură, lucrurile se petreceau astfel: odată săparea terminată, fiecare răzeș își rezerva pentru exploatare un număr de săptămâni. În ceea ce privește puțul, el era proprietatea lor comună, ca și pământul pe care se afla. Dacă puțul se afla pe o proprietate boierească sau mănăstirească, atunci mai mulți țărani asociați se învoiau cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aflau gropile sau puțurile etc. Începând cu deceniul șapte, terenurile petrolifere sunt într-o măsură crescândă cumpărate de reprezentanți ai burgheziei. Documentele din perioada de după 1860 nu menționează exploatarea păcurii cu țărani dependenți. Gropașii erau în mare parte oameni liberi, răzeși. Ei extrăgeau păcură de pe pământurile lor sau ale moșierilor și mănăstirilor, plătindu-le dijma, care s-a urcat mereu peste cuantumul legal de 1/10. Documentele însă menționează gropi boierești, adică gropi pe care le exploatau înșiși moșierii. Cine lucra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alt D., unul care mizează pe sentimente, nu doar pe idei în conflict. După un prim act plasat într-un patriarhal Ev Mediu de convenție - acțiunea se petrece în vremea lui Petru Rareș -, aducând în scenă boieri și jupânese, stareți, răzeși, lotri, plăieși, partea a doua e o idilă (între Ioniță, nepotul domnitorului, și Anca, fiica pădurilor) plină de alinturi, emanând o poezie naivă. Din limbajul cu tentă arhaică și accent moldovenesc, autorul obține și efecte comice. Dincolo de lejerități și stângăcii
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
un lot separat (I. Nestor), se destramă pe familii și devine obște sătească (teritorială). Însă, în realitate, obștea la români a rămas întotdeauna gentilică, adică membrii ei erau înrudiți (rude de sânge), întemeiată pe rudenie. Astfel, satele de moșneni și răzeși oameni liberi și, în general, comunitățile țărănești au, în istoria românească, un eponim, moșul, din care provine toată populația satului sau anumite cete din el (ceata de neam). Așadar, satul românesc, în vechime, forma o uniune de sânge (frăție), o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ale moșiei sale (obște-sat). Teritoriul obștii astfel structurat este locuit, lucrat și, într-o anumită măsură, stăpânit de ceata de neam care alcătuiește o comunitate de muncă și o unitate socială. Folosirea teritoriului de către ceata de neam a satului (moșneni, răzeși, frați de ocină) este complexă: sunt părți individuale care aparțin unor familii, cum este casa cu curtea ei, livezile și pometurile, curăturile. Alte părți ale pământului obștei sunt folosite în comun: pădurea, pășunile, apele. La obștile sătești (țărănești) mai evoluate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
feudală până la mijlocul secolului al XVII-lea. Unii cercetători au pus originea dreptului nescris (consuetudinar) în moștenirea dacilor sau romanilor. Însă Panaitescu consideră dreptul consuetudinar românesc ca fiind de origine gentilică, deci mai vechi. Predominarea organizării satelor de moșneni și răzeși, a comunităților de avere în Transilvania, pentru cele mai multe sate, chiar a celor aservite nobililor (boierilor) și bisericii, a făcut ca o sumă de principii juridice ale obștilor să fie incluse în organizarea statală a țărilor române. Astfel, pe lângă judecata jurătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
obștilor vechi (antice) și medievale, la toate popoarele, nu doar la români, erau sate care păstrau amintirea unui strămoș comun, conducătorul gintei, familia cea mare. Un aspect specific românesc al organizării pe ginți se observă în satele de moșneni sau răzeși, umblătoare pe bătrâni. Un astfel de sat este împărțit pe cote-părți, fiecare familie știe din care strămoș se trage (provine) și care este partea acestuia, moștenită și subîmpărțită între urmașii lui. La o dată, neprecizată, în vechime, pământul arabil al satului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Moldova, avem un șir de cuiburi de populație, unde sunt așezate cele mai multe sate răzeșești, în formă de bazine rotunde, sate înconjurate din toate părțile de coline împădurite (Vrancea, Tg. Ocna, Cașin, Tazlău, Câmpulung Moldovenesc). Aceste sate medievale de moșneni și răzeși sunt cele care au trecut de la faza locurească la cea "umblătoare pe bătrâni", cu origini vechi, păstrate de tradiție. La temelia tuturor satelor românești stă o ceată de neam întemeiată de urmași ce s-au menținut până la mijlocul secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Studii istroromâne, 1, București, 1926. Idem, Pe marginea cărților, V, București, 1936, p. 276-358. Idem, Limba română, vol. I. Privire generală, București, 1940. Rădulescu N. Al., Vrancea, geografia fizică și umană, București, 1937. Rădulescu A., Privire generală asupra moșnenilor și răzeșilor, în vol. Pagini din istoria dreptului românesc, București, 1970, p. 264-310. Rădulescu A., Un atestat străromânesc la Capidava, în Pontica, Constanța, III, 1970, p. 255-274. Rădulescu A., Bitoleanu I., Istoria Dobrogei, Constanța, 1988. Rădulescu A., Harțuchi M., Cimitirul feudal timpuriu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]