488 matches
-
Umanistă Vandana), contabil la RSDER, a descoperit o trecere secretă prin vechea canalizare a orașului și obișnuia, de ani de zile, să vină duminica la masă la socrii săi aflați de cealaltă parte a gardului cu sârmă electrificată, în satul Răzoarele de Sus. Până ce, într-o zi de 3 ianuarie, a fost depistat și împușcat. Micul Peter Zimberlan, fiul lui Augustus Zimberlan, primarul din Răzoarele de Sus (Republica Democratică Vandana) și verișor primar cu contabilul Julius Zimberlan, a auzit în timpul mesei
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
la masă la socrii săi aflați de cealaltă parte a gardului cu sârmă electrificată, în satul Răzoarele de Sus. Până ce, într-o zi de 3 ianuarie, a fost depistat și împușcat. Micul Peter Zimberlan, fiul lui Augustus Zimberlan, primarul din Răzoarele de Sus (Republica Democratică Vandana) și verișor primar cu contabilul Julius Zimberlan, a auzit în timpul mesei de prânz ce a pățit unchiul Julius. De ce a fost omorât unchiul Julius? a întrebat micul Peter. Fiindcă a vrut să vină la bunica
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
analitică, preexpresioniștii Van Gogh și Munch ori arbitrarul Chagall. Mostre de pictură „naivă” se găsesc, bunăoară, în Grădini de zarzavat (din Drumul spre stele), unde deformarea dezinvoltă, neașteptată răstoarnă sensurile consacrate. Lucrurile intră în raporturi noi, generatoare de surprize: „Între răzoare de spanac,/ varză roșie și ardei,/ pică un cântec de pitpalac// [...] cerul, stropit cu stele, s-a împrospătat,/luna, fostă floare-a-soarelui, se pleacă.// Pe urmă un fluier se îngână cu pitpalacul,/ dar un greier îi întrece întruna.../ Ce e mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
5 iunie, unitățile Diviziei 13 Infanterie Ploiești care s-au refacut și pregătit pentru luptă la Hârlău, Deleni și Maxut, au plecat pe front și au înscris pagini de glorie eternă pe câmpurile de luptă de la Mărășești și pădurea La Răzoare. Locurile de campare și de instrucție au rămas neatinse. încă de la început Marele Cartier General a planificat ca unitățile Corpului Voluntarilor Ardeleni, pe măsură ce soseau în țară să fie dirijate către Hârlău pentru constituirea pe regimente. Spre deosebire de ostașii Diviziei 13 Infanterie
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
o ploaie măruntă și deasă, iar noi nu aveam decât hainele pe noi. Pardesiile ne rămăseseră în camera unde dormiserăm. Cum lumea trecea pe drum și dacă am fi rămas în picioare ne-ar fi zărit, ne-am întins pe răzoare. După o bună așteptare, l am văzut pe Pera venind cu bicicleta pe drum. I am ieșit în întâmpinare. Nea spus că deocamdată nu ne putem întoarce în sat până nu se înnoptează. Tatăl lui nu voia să ne lase
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
obstacol în calea comunicării. Ea devine o obsesie, fiind astfel semnul unui dezechilibru, al crizei de identitate, axată pe imaginea pământului: personajul vrea să cuprindă pământul dintr-o privire: Flăcăul sosi încălzit de drum. Se opri în marginea delniței, pe răzorul ce-o despărțea de altă fâneață, tot așa de lungă și de lată, pe cate Toma Bulbuc o cumpărase acum vreo zece ani de la Glanetașu. Cu o privire setoasă, Ion cuprinse tot locul, cântărindu-l. Simțea o plăcere atât de
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
, Gheorghe (26.VII.1939, Ticvaniu Mic, j. Caraș-Severin), poet. Este fiul Elenei (n. Cătană) și al lui Gheorghe Azap, tâmplar. Face studii gimnaziale la Ticvaniu Mic și liceale la Oravița, Anina și Timișoara. Este redactor la revista „Răzoare” (Oravița, 1996). Colaborează la „Caraș-Severinul literar și artistic” (Reșița), „Flamura”, „Timpul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Drapelul roșu” (toate de la Timișoara), „România literară”, „Steaua”, „Transilvania”, „Tribuna”. După debutul din „Scrisul bănățean” (1958), a urmat o lungă așteptare până la apariția volumului colectiv Uneori zborul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285512_a_286841]
-
și nu avea grija zilei de mâine. Când se întoarse în țară, Carlina își cumpărase o locuință într-un oraș martir, situat lângă Dunăre. Era o plăcere să te poți plimba pe faleză, sub atâtea sălcii pletoase și să admiri răzoarele cu flori exotice și autohtone, să participi la aruncarea crucii de lemn pe Dunăre în ziua de Bobotează, atunci când mulți tineri curajoși se aruncă după ea, apoi să asculți cu pioșenie slujba Bobotezei. Când intra în casa pe care și-
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
lumea pe care o va transpune mai târziu în nuvelele și povestirile sale. Semnează frecvent proză în „Viața socială”, „Vieața nouă”, „Viața românească”, „Flacăra”, scrie și în alte periodice. În 1914 îi apare cea dintâi culegere de nuvele, Bisericuța din Răzoare. Obține Premiul pentru literatură „I. Heliade-Rădulescu” al Academiei Române. În 1915-1916 îl secondează pe Arghezi la conducerea săptămânalului „Cronica”. În timpul primului război mondial publică la „Scena”, „Renașterea”, „Cronicarul”, „Lumina”, „Biblioteca copiilor și a tinerimei”, în 1918 conduce revista „Spicul”, iar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
nu neapărat în expresie canonică. Din punct de vedere teologic, literatura lui G. e tot atât de heterodoxă pe cât este din punct de vedere literar de eteroclită. Proza scurtă însumează narațiuni și articole, însă granițele dintre specii sunt, la autorul Bisericuței din Răzoare, cu totul fluide. Scrierile clasabile sub genericul „articole” includ, dacă nu sunt (integral sau în bună parte), evocări lirice, reverii, note de călătorie, amintiri, portrete, confesiuni; povestirile, nuvelele și romanele conțin poezie, reflecție, comentariu, adesea cu iz de predică. Epicul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
de lirism, istorisirea integrează frecvent descripții, în special tablouri de natură, uneori cu valoare aproape autonomă. În primele două volume, alături de scrierile cu osatură epică, majoritare, apar poeme în proză (Trandafirii, Crizantemele, Bujorii, Narcișii, Crinii ș.a.), orații lirice (Bisericuța din Răzoare, Clopotele din Mănăstirea Neamțu), reportaje cu caracter poematic (Cimitirul de pe deal, La Sihla, pe Jijina). Tot astfel, în Caligraful Terțiu (1929). Celelalte culegeri conțin texte aparținătoare, mai toate, prozei poetice și publicisticii realizate la nivel de text literar. Nota comună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
de o mare vigoare stilistică și într-o pură limbă română. E. LOVINESCU SCRIERI: Minunea din drumul Damascului, București, 1903; Apologia unei legi și mai presus de ea a unui principiu, București, 1909; Lângă apa Vodislavei, București, 1911; Bisericuța din Răzoare, Iași, 1914; M. Eminescu, București, 1914; ed. 2 (Viața lui Eminescu), București, 1924; ed. 3 (Mihai Eminescu), îngr. și pref. Gh. Cunescu, Iași, 1987; Clopotele din Mănăstirea Neamțu, București, 1916; La țărmul mării, București, 1916; O lume nouă, București, 1919
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și a Noului Testament, București, 1938 (în colaborare cu Vasile Radu); Shakespeare, Neguțătorul din Veneția, în Shakespeare, Opere, II, București, 1955. Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXVII, 129-141; Trivale, Cronici, 95-101; B. Delavrancea, „Bisericuța din Răzoare”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXXVII, 1914-1915; Ibrăileanu, Opere, II, 373-378; Aderca, Contribuții, I, 62-69, 586-589, II, 334-336; D. Caracostea, Galaction și sinteza de mâine, ALA, 1927, 326; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 84-92; Sebastian, Jurnal, 315-326; Constantinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
satul de la un cap la altul, intrând prin gospodării, cântând cântecul specific: "Paparudă-rudă Ieși afar' de udă! Udă cu găleata Peste toată ceata; Udă cu urcioru' Peste tot ogoru'; Deschideți porțile, Să curgă ploițele; Destupați pâraiele, Să curgă șiroaiele, Un răzor de vie, Ploile să vie! Un răzoi de usturoi, Să curgă șiroi!". În ritmul lui, încep să joace, iar sătenii îi stropesc cu apă și le dau bani. Caloianul ("Scaloianul", "Ienele") este tot un obicei ce-a fost practicat și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de tuci pentru încălzit încăperea și apa, pe care o scoteam cu găleata din fântâna cu roată și lanț din mijlocul curții. Closetul se găsea în fundul curții, lipit de gardul grădinii mari, pline de pomi fructiferi, straturi de zarzavat și răzoare de flori. Dincolo de grădina noastră, se întindea, tot atât de cuprinzătoare, cea a casei unde locuia maiorul Coltofeanu („de ață“), a cărui soție, prea zburdalnică, mai mult coțofană decât viperă, își bătea ordonanțele - totdeauna tineri, aleși pe sprânceană (și ea era destul de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
acceptă automobile și aeroplane, radiofonie etc. Nu poți fi om mare pentru femeia cu care trăiești. Trunchiuri scurte de răchită, ciumpăvite și tunse: par niște adunări de gnomi. [POLONIA ȘI GERMANIA] Omăt pe munți. Pământul de cultură lucrat tot în răzoare. Se vede că-i strâmtoare. Vaci și capre păscute pe marginea drumului. Trecem Prutul înainte de Sviatin și Nistrul după Kolomeia. Țăranii, după îmbrăcăminte, ca și Rutenii din Bucovina. La Sviatin căruțe cu oiștea goală pe deoparte. Gări mari în vechiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trebuie să fie duși după alte câștiguri. Femeile plivesc ogoarele de secară și de grâu! Și buruienile și ierburile plivite le strâng cu scumpătate pentru hrana animalelor gospodăriei. Dicționar țintirim de cuvinte. Tarnov (ora 4). Acelaș pământ sărac, lucrat în răzoare înguste: secară și iar secară. Ogoare rectiline. Stema Lehiei, pajura încoronată. Trupe. Tarnov firmă: Szaja zsilberfewerg Saia! Locuri mlăștinoase plantate cu pini. Doi băieți balani, curățel îmbrăcați și desculți, țipă amenințători la tren ca să nu fugă așa de tare, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zsilberfewerg Saia! Locuri mlăștinoase plantate cu pini. Doi băieți balani, curățel îmbrăcați și desculți, țipă amenințători la tren ca să nu fugă așa de tare, să nu facă atâta zgomot... Iar păduri de pini în locuri mlăștinoase și aceleași culturi în răzoare bombate la mijloc tot din pricina apei de la subsol. Fazani! Vous qui avez fait fleurir le silence... Ora 5 Cracovia pe Vistula. Intrare cam ca la Iași. Oraș vechi. Păduri negre și triste de pini. [CĂLĂTORIE LA BERLIN CU LIVIU REBREANU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lungul liniei ferate. Măcieși în floare și răsuri. Câțiva pini maritimi, hirsuți și morocănoși. Dealuri pietroase, cariere de ciment. Răzbatem iar în valea Dunării. Viena, Linz. Tot traseul austriac e un fel de grădină neîntreruptă. Pretutindeni plantații de pomi, culturi, răzoare. În fund, înălțimi păduroase. Orașele, satele au acel caracter german cunoscut, clădiri cu acoperișuri de țiglă, cărămidă aparentă sau ziduri vopsite în colori vii; clopotniți ascuțite; un aer de viață tihnită și patriarhală solid așezată. În jumătate de ceas cerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
afirma, continuă Hasdeu, că-n limba plugăriei române slavismele cele mai necontestabile sânt în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern „scaiete”, polog, greblă, snop, stog, claie, căpiță, grapă, lopată, coasă. Este și aici de remarcat faptul că românii și-ar fi însușit termenii agricoli nelatini cu mult înainte de a practica agricultura. „Ei bine, afirmă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și cu cumanii” (II, 350). Considerând că între dacoromâni și aceste popoare au avut loc contacte îndelungate, mai ales în partea estică a spațiului dacoromân, el pune pe seama acestor neamuri denumiri precum Bahlui, Bârlad, Berheci, corhană, Covurlui, Fălciu, Galați, mire, răzor, Tecuci, Vaslui (II, 362 urm.), ceea nu se justifică etimologic. Menținerea constantă a bazei psihologice, alături de baza de articulație, în explicarea trecerii latinei la română este motivată, în concepția lui Philippide, de faptul că oricum am înțelege această trecere, mai
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și convertirea lui spre o utilitate socială constituie o fază anterioară în ierarhia capacităților pe care trebuie să le dovedească eroul. În balada Cea fată de frânc I (20) mireasa potențială cere mult: „de-o vie pe mare,/ Cu nouă răzoare,/ Cu aracii-n dungi,/ Cu strugurii dulci,/ Cu aracii obli,/ Cu strugurii negri,/ Jur-prejur de vie/ Gutui și lămâie,/ Iară la prilaz/ Doispre’ce năranz,/ Fi-v-ar de miraz;/ La mijloc de vie/ De-o lină fântână/ Cu apă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
le stăpânesc În deplina proprietate și opozabilitate față de terțe persoane. Proprietarii au dreptul si obligația de a stabili prin grănițuire hotarul ce delimitează proprietățile vecine și de a fixa semne de hotar exterioare vizibile, cum ar fi gardurile, sanțurile, mejda, răzorul, etc. pe care legea sau obiceiul le prevede. În sensul celor arătate, Codul civil consacră in articolele sale importante instituții ca: grănițuirea, servituțiile etc., care reglementează raporturile Între vecinătăți care Își au originea În dreptul cutumiar care a dăinuit multă vreme
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
la fața locului averea fiecărui proprietar. 2. Noțiunea de hotar, scurt comentariu Hotarul este linia trasată pe un teren și marcată prin borne , În cazul statelor vecine sau prin șanțuri, drumuri, stâlpi, copaci, fâșie foarte Îngustă de pământ, numită cărare, răzor sau mejdă, cum i se spune și astăzi În unele zone din Transilvania, care mărginește, limitează sau delimitează teritoriul unei proprietăți imobiliare de altă proprietate imobiliară(teren, casă, șură, grajduri, magazii și orice alte construcții de pe terenul unui proprietar. Acțiunea
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
imobiliare : a când proprietarul dorește și consideră grănițuirea ca un act necesar, datorită unor dispute cu proprietarul terenului vecin cu privire la Încălcarea liniei de hotar vechi ; b când un proprietar vecin contestă linia pe care este așezat semnul de hotar sau răzorul despărțitor existent și cere strămutarea hotarului În urma schimbării proprietarului vecin ; c când unul dintre proprietari cere ca odată cu delimitarea proprietăților să i se restituie de către proprietarul vecin o anumită suprafață de pământ pe care acesta ar deține-o vremelnic. În
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]