563 matches
-
ceva din dimensiunea daimonică a limbii de care vorbea Platon). În acest din urmă sens, reflecțiile lui Blaga au adus un spor de analiză și au exemplificat, credem, într-un mod veridic. Noica, așa cum sugeram, nu rămîne în kantianism, ci raționa în veacul XX în acord cu exigența unui principiu pe care filosoful din Königsberg pare să-l fi nesocotit: sensibilitatea spațială este neomogenă, e diferențiată. Tocmai ceea ce au spus, după Kant, Frobenius, Spengler și, la noi, filosoful din Lancrăm, prin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
169. Argumentul lui Comte sună astfel: "Printr-o necesitate neînvinsă spiritul omenesc poate observa toate fenomenele afară de ale sale proprii. Căci de cine ar fi făcută observația? Individul cugetător nu s-ar putea împărți în două, din care unul ar raționa iar celălalt l-ar privi raționând"170. Aceasta îl determină pe Antoniade să vorbească despre "filozofia incompletă" a lui Comte, căreia îi lipsește perspectiva "realității psihologice"171, adică, adăugăm noi, tocmai acea "jumătate a realității" socotită primordială de către Dilthey. În
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Printr-o necesitate neînvinsă spiritul omenesc poate observa toate fenomenele afară de ale sale proprii. Căci de cine ar fi făcută observația? Individul cugetător nu s-ar putea împărți în două, din care unul ar raționa iar celălalt l-ar privi raționând"170. Aceasta îl determină pe Antoniade să vorbească despre "filozofia incompletă" a lui Comte, căreia îi lipsește perspectiva "realității psihologice"171, adică, adăugăm noi, tocmai acea "jumătate a realității" socotită primordială de către Dilthey. În acest context reținem și opinia lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
știință și tehnică și „reîntoarcerea la natură”, cum propusese cândva Rousseau și încercaseră „nondirectiviștii” la începutul secolului XX; această nouă mentalitate a oamenilor ar putea menține controlul asupra tehnicii, pentru a nu o lăsa să devină „un monstru care nu raționează”. Era un bellicum, un sunet de goarnă (emis de sociologi și politologi), care chema la război toate științele socioumane și care nu putea ocoli controversata teorie a curriculumului. Încă din 1973, Jack R. Frymier a intrat în luptă continuând colecția
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
naturii. Intelectualii erau încă protejați de puterea temporală, dar cînd frica le va pătrunde în suflete, vor începe singuri să scrie numai ceea ce Biserica vroia să audă. “Cenzura transformase personalitatea”; ) se pierdea obiceiul de a gîndi prin calități, de a raționa deductiv. În secolele ce urmează spiritul european își pierde imaginația, dureros de încet dar din fericire incomplet, fiind condamnt la un mod de viață inexpresiv. Spațiile sunt degajate de abstracțiuni, gîndirea deductivă va fi înlocuită de rigoarea celei inductive, spiritul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
contemporană, de filosofia abisului, în care combinații de genul: tristețe-tragic; angoasă-frică sunt frecvente. Angoasa este frica fără obiect, nudă, iar tragicul e tristețe în sine. Doar ele fac posibilă străpungerea imediatului și intrarea în transcendență. La aceste stări se ajunge raționînd dar, odată atinse, raționarea încetează și ele se transformă în trăire afectivă, una ce stăpînește întreaga ființa a omului. Conceptele de Geniu Rău, Dumnezeu înșelător, visul generalizat, luate în sine, fac din Descartes precursorul evului contemporan. Am greși însă dacă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în intuiția cogito-ului se află punctul în care individualul se întâlnește cu universalul, deschizînd în om un infinit potențial și potențator. Pe de altă parte cogito-ul are și calitatea de a fi prima certitudine dar și ultima a celui ce raționează. De aici răsare și o altă consecință importantă a cogito-ului cartesian: absolutul individual și certitudinea, odată cucerite, nu permit lenevirea spiritului ; ele trebuiesc recucerite mereu și mereu, îndemnînd spiritul să se mențină viu și treaz, căci, atenționează Descartes: .) De aceea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
PAUL CORNEA Vocația cercetătorului și a universitarului, defel neglijabilă, determină, la Ioana Em. Petrescu, profesarea riguroasă și exactă a categoriilor disciplinelor angajate în demersul științific întreprins. Refuzându-și „frivolitatea” lecturilor influențate de componenta emoțională a receptorului, chiar și avizat, ea raționează sacrificând impresiile, obținând în schimb o geometrie a interpretării, marca și expresia studiului pasionat, fascinat de conceptele disciplinelor [...], dar și de mesajul textelor chemate să depună mărturie prin semn și semnificație și să dea seama de destinul lor atât de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
zguduitoare." Pentru cei mai atenți, Ioanide este Graeculus insidiosus, "un mehenghi" care "joacă pe mai multe cărți", cîștigînd tot timpul. Soția știe doar regula, nu întotdeauna și cum s-o citească: "A răspunde nu, înseamnă în stilul lui Ioanide da, raționă doamna Ioanide. O dată această premisă stabilită, faptul putea fi considerat și studiat." Deși recunoaște discursul oblic, ironia vine, de astă dată, din aplicarea mecanică a formulei: doamna Ioanide dă greș, presupunînd că a surprins, sub vorbele soțului, adevăratele intenții. Privind
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mărea numărul funcționarilor plătiți de la bugetul statului. De unde proveneau banii? Din buzunarele truditorilor pământului ce fuseseră nevoiți să intre în „întovărășirea agricolă” Biruința, bașca din cotele obligatorii cu care erau impuși! În anul 1956 încă nu se terminase cu mâncarea raționată de „partid” odată ce într-o delegație semnată la data de 18 aprilie de către proaspătul președinte era trimis la Vaslui „...tov. Stamatin Ștefan, secretar la Școala Elementară din Valea Rea pentru a ridica cartelele de la Secția Comercială a raionului Vaslui”. Neapărat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a imaginii și imaginarului, valorizând capacitatea subiectului de a gândi prin simboluri, de a surprinde o multitudine de dimensiuni ale semnificantului. În acest sens, imaginea "zămislește excesiv, în toate direcțiile, ignorând contradicțiile, un luxuriant roi de imagini. Asupra gândirii care raționează, ca și asupra gândirii care percepe, mai apasă încă mersul laborios al existenței, în vreme ce gândirea care imaginează e conștientă de faptul că e plină dintr-o dată și smulsă înlănțuirii timpului"117. Astfel, din punctul de vedere al lui Durand, imaginația
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
noastre asasine și dinamice s-a decis în cadrul acestor sinoade, undeva între Niceea și Calcedon, între 325 și 451. Startul erei noastre, marcajul ariei noastre. Întruparea care mîntuiește; anul zero al militantului laic, ADN-ul geneticii noastre morale. Noi datăm, raționăm, observăm, calculăm începînd cu această dogmă din care ne-am făcut istorie și trup: calendare, laboratoare, enciclopedii, mașini cu abur, cinematografe (a cărei esență, după Bazin, se definește ca "abstracțiune prin Întrupare"). Occidentul întreg, de la Hollywood la Novosibirsk, de la cel
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
este vorba despre astfel de lucruri; și, așadar, îmi preziceam că, în loc de a aduce bucurie prin scrierea meditațiilor mele, aș fi supărat și lezat mai degrabă cele două puteri. Dar, ajuns în acest punct, îmi replicam din nou că eu raționam cu conștiința împăcată și că, de aceea, nimeni nu ar fi fost îndreptățit să se supere pe mine, chiar dacă aș fi greșit; căci eu nu căutam ca oamenii să fie de parte mea, nici vreun avantaj trecător; și, de aceea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
așa fel încît adevărul să fie iubit, iar omul să fie mîntuit prin adevăr. Un preot nu poate atît și regretă că nu a primit această sarcină; deci, se rezumă numai la a pune adevărul rece sub ochii ucenicilor care raționează aproape ca de la egal la egal80; iar metoda sa este științifică, deci nu are legătură cu persuasiunea care necesită o dispoziție diferită, dar în rînduiala obiectivă a doctrinelor este absolut invariabilă; acest lucru restrînge plenitudinea celor afirmate și introduce ușor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
constă esența harului", și o lasă nerezolvată, ca o chestiune de curiozitate mai degrabă decît de importanță. Or, nu este acesta lucrul cel mai important și mai presus de orice, de a cunoaște esența, deci natura lucrurilor prin care se raționează? Nu este chiar natura lucrurilor bine cunoscută care poate să dea adevărata definiție? Iar definiția nu este principiul rodnic din care trebuie să izvorască raționamentele asupra lucrurilor însele? 83 Atunci cînd indicăm ce le lipsește Scolasticilor și Teologilor, în comparație cu scrierile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mic. Fără industrie, cu o armată de navetiști de ora 6. Mai sunt și navetiști de 5.20. Am auzit mame care-și bat copiii pentru că au mâncat un crenvurst în plus, deși ele luaseră pentru două zile. Totul e raționat. Copil de opt ani bătut pentru că a mâncat zahăr și mama nu mai are cu ce îndulci ceaiul celui mic. Am cunoscut o mamă cu patru copii, operată și căreia i s-a recomandat să urmeze un regim alimentar. Am
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cu Catedrala sau Moscheea Neamului rămâi, pentru că asta este aspirația. E o aspirație colectivistă, identitară, nu e o aspirație de performanță. Și, vorba ceea, națiunile au suflet, nu sunt echipe de olimpici la matematică. D-asta nu iubim noi, intelectualii raționa‑ liști, națiunile, ci preferăm Uniunea Europeană, pe care nu o iubește nimeni. V.A. : Zic că nu trebuie să mergi, musai, undeva în lumea arabă, în nu știu ce trib, e suficient să fii la Paris, unde, în unele cartiere, pe trotuare se
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
toată ființa mea de copil. Când am fost nevoită să le părăsesc, să mă desprind de sat, am simțit o mare durere în suflet. Școala era însă pe primul loc și părinții aveau mare dreptate. Deși aveam numai 11 ani, raționam și sufeream ca un adult. Școala, viața de internat, în timpul celor 8 ani cât am urmat Liceul teoretic "Elisabeta Doamna" din Rădăuți, m-a format ca om, datorită pleiadei de profesori, ce m-au instruit și îndrumat. Vacanțele recuperau golul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au trecut; numai faptele singure au rămas; metodele de speculațiune n-au putut fonda nimic durabil; oamenii datoresc toate cunoștințele pe care le posedă metodelor de observație și experimentative (Cuvier). Dar mania de a voi să gâcească și de a raționa în vânt este inerentă spiritului omenesc. Oamenii trebuie să se fi lăsat la urma urmei de mania de a căuta să gâcească în loc de a observa; căci mai întăi ar trebui să se obosească, cu vremea, de a gâci totdeauna rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Un Ovreiu despre iepurele pe care-l scapă bufnaciul. Ovreiul, se înțelege, nu concepe cum un om serios se poate ocupa cu asemenea afacere. Trage cu pușca și iepurele se duce: "Sei ghezind, șreib a brif!" 10 Dec. Argumentând și raționând, în amor, omul se înșală pe sine însuși căci în realitate nu urmează decât pornirile oarbe ale instinctului. Unii ar zice demon, alții femeie. În orice caz nu râde decât ca să-și arate dinții și nu plânge decât când îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
modern construit este un aerodrom adevărat sau o improvizație pentru a-i epata pe ei. Unul din ei, cu însușiri de Sherlock Holmes, a propus să meargă să cerceteze toaletele. Dacă s-au construit și aceste interesante locuri de retragere raționa el atunci desigur înseamnă că au de a face cu un aerodrom adevărat. Alți vizitatori englezi și americani păreau uimiți că se pot trimite de la Kiev și Moscova scrisori și telegrame și că mai ales se poate comunica telefonic cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nou”, atât de neașteptat, pe care cei mai vechi o numeau „idee”, iar azi, mai uzual, este numit paradox. Da, Mitia, creatura fantastică a lui Dostoievski, ne ajută nu numai să „Înțelegem”, dar și să acceptăm acest mod de a raționa, de a Înțelege istoria și propria noastră suferință plenară și individuală numită istorie. S-o Înțelegem, desigur, dar numai cu condiția de a o accepta! De a accepta că avem o parte de vină și să nu ne tragem de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Pavel - după ecourile din presa literară pariziană! - a făcut cariera cea mai explozivă, mai comentată. Dar, În ce mă privește, cunoscându-l bine, foarte bine, dinainte, pe Matei! și, prin el, prin mișcarea gustului și a tipului său de a raționa, selecta și analiza, mi-am dat oarecum seama ce simte un spirit european eminent, care a făcut deja o carieră remarcabilă În țara din care venea, aflat În impactul nord-american. În cei vreo treizeci de ani de când se află „acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unui mare om politic. Iată-l: Indignați de chefurile generalului Ulysses Grant (șeful nordiștilor, învingătorul de la Richmond Virginia), mai mulți puritani s-au prezentat la Casa Albă și i-au cerut președintelui să-l îndepărteze de la conducerea armatei. Lincoln a raționat pe loc și corect. Replica sa a fost o întrebare ironică: „N-ați putea să-mi spuneți și mie ce marcă de whisky bea Grant, ca să trimit cîteva barile și celorlalți generali?”, care, militari sobri, se înțelege, beau numai apă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-l fi scris eu decât toate scrierile lui Fontenelle la un loc. Nu avea respect decât pentru marele Corneille; îl punea mai presus de oricine. Dar omul acesta mare era din provincia lui, îi era unchi, și apoi ce minunat raționa! Acest fel de frumusețe era făcut pentru a trezi respectul Domnului de Fontenelle. Și-a păstrat justețea și finețea spiritului până la moarte. Dacă n-ar fi fost surzenia, care îl împiedica să ia parte la conversație, ar fi rămas tot atât de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]