2,850 matches
-
alte doctrine", pentru simplul motiv că nu există, cel puțin în timpul primelor cinci secole ale erei noastre, o filosofie creștină propriu-zisă, "care să implice o tablă de valori intelectuale profund originală și diferită de cele ale gînditorilor păgînismului". De fapt, raționalizarea credinței care începe cu apologeții secolului al II-lea se produce în cadrul și cu instrumentele filosofilor eleniști. Teologia dogmatică, am spune noi, a "pompat" informație pentru toți descendenții lui Platon; dar la vremea aceea, creștinismul apostolic era în raport cu neoplatonismul, care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ceea ce se află sus". El comandă (în sensul cibernetic al cuvîntului). Chiar dacă credo-ul monoteist induce și facilitează o transmisie monarhică și un aparat monolitic, Sfîntul Pavel l-a "făcut" pe Iisus, și a avut dreptate. Ecleziologia a determinat teologia, raționalizare din umbră. Să încetăm așadar, în capitolul Întrupării, să-i așezăm pe poziții opuse pe bunul Sfînt Ioan, cel inspirat, care nu ne vorbește decît de Duh și de iubire, dulcele și vechiul prieten al Fecioarei Maria retrase la Efes
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de o parte, dezbaterea cu privire la definițiile structurale ale comunității, cu raportări la localism și etnicitate, iar pe de altă parte, o modalitate care caută să le subordoneze pe acestea două față de forțe macrosociale cum ar fi clasele sociale, procesul de raționalizare sau abordarea de factură universalistă. Concentrarea pe dimensiunea esențialmente simbolică a comunităților transcende toate aceste abordări dar se înscrie în cadrul aceluiași efort de interpretare/explicare/înțelegere. Accentul pus pe semnificație eclipsează problema căutării unei definiții, a unui model structural al
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
întemeiată de oferire a unei definiții bazate pe structură. Una dintre consecințele acestui efort este impresia conform căreia comunitatea reprezintă o modalitate tradițională de relaționare, contrastantă cu formele sociale aparținând modernității. Structurile sociale ale societății industriale caracterizate prin impersonalitate, urbanizare, raționalizare și centrarea pe clase sociale nu mai au multe în comun cu modul tradițional de relaționare. Și totuși comunități există și astăzi, ceea ce dovedește existența unor maniere în care nu neapărat ele s-au adaptat schimbărilor sociale, ci posibilitatea apariției
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
existenței ei este aceea că democrațiile vestice vor reuși să facă față provocării morale de a crea o comunitate mondială. Guvernământul constituțional este cel care a schimbat modalitatea tradițională de abordare. Constituțiile sunt coduri seculare, semne ale unui efort de raționalizare cu consecințe semnificative. "Pe măsură ce aceste procese se dezvoltă, structura politică a lumii se va schimba de la o colecție de state, vizând puterea politică, la o colecție de comunități amestecate" (Waterlow, 1967: 9). Modelul elvețian ar putea reprezenta o soluție pentru
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
asupra schimbărilor sociale, perspectivă din care vede lumea modernă industrială ca mișcându-se progresiv de la formele organizaționale care erau predominant orientate spre gemeinschaft la tipurile gesellschaft primare aduse de schimbările economice, politice și științifice. Comercializarea tranzacțiilor economice, impersonalizarea politicii și raționalizarea asociată cu gândirea științifică servea la erodarea bazelor comunității. În consecință, un larg spectru de patologii (crima, sinuciderea, afecțiunile psihice etc.) putea fi atribuit pierderii atașamentului de tip comunitar. La Maine este prezentată trecerea de la status la contract. Societatea se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și Tönnies, Weber vedea istoria europeană ca un fel de cădere din patriarhalismul și fraternitatea ce caracteriza societatea medievală. Pentru Tönnies această cădere era exprimată prin gesellschaft, prezentată clar de el ca proces, în timp ce pentru Weber este consecința procesului de raționalizare. O analiză aparte a concepției lui Tönnies face Guy Rocher (1968: 49 și urm.), orientându-se după constatarea că Ferdinand Tönnies prezintă de fapt fundamentele psihice ale raporturilor sociale, raporturi ce sunt relații între voințele umane. Tipologia propusă de gânditorul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
n context. Astăzi, ca și atunci, deficiențele economice ar fi trebuit teoretic să facă oamenii să se ajute mai mult între ei. Astăzi poate ar fi de discutat asupra necesității intervenției sociale în direcția ingineriei sociale, administrarea progresului social prin raționalizare. 11. Fabrica(rea) ghiveciului social De fiecare dată când vorbim despre comunități, comunitarism ș.a., apare spectrul socialismului, al comunismului și colectivismului. Înainte de a prezenta câteva dintre modalitățile în care s-a încercat reconfigurarea comunitară în perioada comunistă, sunt utile câteva
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Caracterul acelui adevărat st(lp s-a schimbat (n timp, forței de agregare datorate instinctului sociabilității succed(ndu-i forța credințelor religioase, at(t de persistentă (n timp, dar slăbită progresiv odată cu ieșirea din Evul Mediu. Desigur, s-a crezut că raționalizarea vieții sociale va conduce la o realitate (n care exclusiv normativitatea juridică va reglementa eficient ș( definitiv relațiile sociale. Expresie a utopiei raționaliste, această speranță nu s-a (ndeplinit, normele juridice reprezent(nd doar unul dintre ingredientele esențiale (n mulțimea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
statul; * creșterea contribuției pieței, a sectorului privat și a fondurilor private la stimularea muncii și inovării; * îmbunătățirea finanțării politicilor, atât în ceea ce privește securitatea socială, cât și în ceea ce privește educația și sănătatea; * redefinirea indicatorilor sociali pentru cunoașterea stării sociale a națiunii și pentru raționalizarea deciziei; * organizarea și diversificarea serviciilor sociale, la nivel național și local, pe principiile subsidiarității și complementarității; * combaterea sărăciei și a marginalizării sociale, prioritar prin muncă și educație; * promovarea unor măsuri active pentru reducerea șomajului, precum și aplicarea unor programe de acompaniament
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
un caracter natural, implacabil (Durkheim, 2001); Karl Marx ce vorbește despre cele cinci stadii comuna primitivă, orânduirea sclavagistă, feudală, capitalistă și socialistă; Max Weber autorul unei teorii de asemenea clasice, dar care respinge evoluționismul pune la baza schimbării sociale fenomenul raționalizării (Ungureanu, 1990, Ungureanu, Constantinescu, 1985, Nisbet, 1967). Tot de sorginte evoluționistă sunt și teoriile antropologice ale schimbării sociale, două din ele fiind mai cunoscute: cea a lui Henry Morgan, ce consideră că evoluția înseamnă trecerea de la sălbatic, la barbar și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cât și materială) (Sztompka, 1994, Biesanz și Biesanz, 1978, Schaefer, Lamm, 1994) Teoriile modernizării pornesc de la ideea schimbării sociale ca fiind determinată de contactul între societățile modernizate și cele nemodernizate. Ele pun în prim plan schimbările realizate ca urmare a raționalizării vieții economice și sociale și se axează cu precădere în plan cultural. Teoriile modernizării evidențiază transformările care au loc în structura socială (scăderea importanței statusului prescris, răsturnarea ierarhiilor constituite pe baze tradiționale), în instituțiile sociale (scăderea importanței religiei și explicației
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care este asociată modernitatea la nivel macrosocial. Așa încât le voi analiza în linii generale pe fiecare. Dacă abordăm modernitatea în sens larg, macrosocial și diacronic, principalele dimensiuni ale acesteia sunt industrializarea, urbanizarea, dezvoltarea modului capitalist de viață, constituirea statelor naționale, raționalizarea activităților prin organizări birocratice și secularizare. Definițiile date modernității sunt nenumărate, dar pentru a evoca aici doar una din cele clasice cea a lui Weber -, putem spune că aceasta are câteva caracteristici: calculul rațional, dezvrăjirea lumii (adică eliberarea acesteia de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
creat premisele unei schimbări culturale ce a dus la apariția capitalismului și a industrializării (Weber, 1993). Într-un articol pe tema modernității, M. Larionescu, trecea în revistă caracteristicile definitorii ale modernității, așa cum apar ele în analizele sociologilor români și străini: * raționalizarea societății prin capitalism, știință, industrie (Weber, Marx, Comte, Sombart, Zeletin, Manoilescu, Madgearu, Lovinescu); * raționalizarea societății prin democrație și egalitatea șanselor (Alexis de Tocqueville); * industrialism, capital, stat național, desprinderea de practici arhaice (Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, Ilie Bădescu); * cultul pentru nou
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Weber, 1993). Într-un articol pe tema modernității, M. Larionescu, trecea în revistă caracteristicile definitorii ale modernității, așa cum apar ele în analizele sociologilor români și străini: * raționalizarea societății prin capitalism, știință, industrie (Weber, Marx, Comte, Sombart, Zeletin, Manoilescu, Madgearu, Lovinescu); * raționalizarea societății prin democrație și egalitatea șanselor (Alexis de Tocqueville); * industrialism, capital, stat național, desprinderea de practici arhaice (Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, Ilie Bădescu); * cultul pentru nou, original, progres științific și tehnologie (Giani Vatimo) (Larionescu, 1998). În abordările românești actuale ale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acest fel, societatea devine mai reflexivă în toate aspectele ei, de la modul de guvernare și până la relațiile intime (Giddens, 2000). Tabel 3.1. Dimensiuni ale modernității. Schimbări economice Modernitatea înseamnă în primul rând creștere economică constantă, prin industrializare, inovații tehnologice, raționalizarea alocării resurselor, etc. Schimbări la nivelul populației O dată cu Revoluția Industrială populația globului s-a dublat de mai multe ori, la creșterea acesteia contribuind progresul în îngrijirea sănătății, în asigurarea hranei, scăderea ratei de mortalitate. De asemenea mobilitate a populației ridicată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Schimbări în natura muncii, în structura familiei, în frecvența și calitatea relațiilor umane. Schimbări în structura socială Universalizarea criteriului economic în stabilirea poziției indivizilor în ierarhia socială, toate celelalte criterii (educație, rasă, religie, etc.) sunt subordonate criteriului economic. Secularizare și raționalizare Impune ca unic mod de înțelegere a lumii pe cel produs de știință. Instituțiile, credințele, practicile religioase sunt înlocuite cu cele ale rațiunii și științei. Birocratizarea instituțiilor sociale. Schimbări la nivelul problemelor sociale Emergența unei noi patologii sociale intensificarea delincvenței
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
psihologizantă, când analizează viața individului din metropolă, pe care o consideră spațiul moernității prin excelență, locul unde evoluțiile majore ale acesteia psihologice, economice, sociale devin vizibile. În "Metropolă și viață mentală", el conideră că efectele modernității asupra indivizilor sunt individualizarea, raționalizarea, preponderența intelectului și nu a sentimentului asupra vieții psihice, blazarea, indiferența, antipatia (S. Dungaciu, 2003: 153-175). Începând cu anii '70, studiile au început să se centreze pe această problematică, și pe conceptualizarea unei modalități de măsurare a gradului de modernitate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
realitatea socială situându-se adesea undeva între acestea. Continuând opera lui Tönnies, ceilalți sociologi au analizat schimbările radicale din comunități și elementul esențial care stă la baza acestora. Astfel Max Weber a considerat că esența schimbărilor sociale este fenomenul de raționalizare. Societatea umană premodernă se baza pe autoritate tradițională, în timp ce societatea modernă recunoaște autoritatea rațională (legală). Odată cu Tönnies și Weber imaginea comunității se conturează clar, aceasta bazându-se pe o serie de elemente esențiale (Zani, Palmonari, 2003): * interdependența sistemelor de relații
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
probabil cel mai bine discrepanța între clasa politică și populație sunt cele introduse de Castells, de identitate legitimizantă și identitate de rezistență (Heiskala, 2003). La nivelul structurilor puterii se vehiculează și se construiește o identitate legitimizantă, în scopul extinderii și raționalizării influenței și puterii asupra maselor, și care este asumată doar de cei ce ocupă funcții în cadrul sistemului politic, în timp ce la nivelul populației, sau a unei părți a acesteia cel puțin, se construiește o identitate de supraviețuire, pe baza unor valori
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
produse în fiecare an, indiferenți la cererea de pe piață. Preocuparea redusă pentru informarea privind cererea existentă pe piață Crize financiare Lipsa de credite ieftine. Natura dualistă a producției agricole Producția agricolă este destinată deopotrivă autoconsumului și pieței. Practicarea barterului Împiedică raționalizarea distribuției. Foarfecele prețurilor Prețuri mici pentru produsele agricole, asociate prețurilor ridicate pentru alte produse (industriale/comerciale) necesare în procesul de producție. Sursa: tabel sintetizat după Kostov și Lingard, 2002, în Voicu, 2005: 54 La un nivel mediu de generalitate: * Mediul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
frecvenței de retur în rotație; utilizarea soiurilor și hibrizilor de rezistență;optimizarea datelor de aplicare a pesticidelor; utilizarea plaselor de protecție contra dăunătorilor; practicarea culturilor ascunse pentru a înlătura dăunătorii; folosirea unor mijloace auxiliare de combatere. mâna de lucru insuficientă: raționalizarea lucrărilor mecanice sau termice; acoperirea solului cu folie de plastic,mulcirea sau culturi ascunse; 200 schimbări tehnice în producție (reamplasarea semincerilor într-o plantațieă; reducerea ponderii culturilor foarte intensive, care necesită multă forță de muncă; reducerea producției de legume proaspete
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
metodele activ-participative 66 c) Extensia metodologiei centrate pe grup: metodele interactive 73 d) Atracția Învățării prin descoperire. Două perspective: metode euristice și metode de Învățare prin cercetare 76 e) Accentuarea orientării pragmatice a metodologiei: metode practic-aplicative 83 f) Performanță prin raționalizare: metode riguros structurate 86 g) Deschideri la impactul noilor tehnologii informaționale și de comunicare 89 h) Reorientarea metodologiei În perspectiva Învățării continue 92 i) Accentuarea procesului de scientizare a metodologiei 95 D. Distincții ale trecerii de la metodele clasice la metodele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de simulare (metoda jocului de rol) 265 c) Funcțiile și avantajele pedagogice ale jocurilor de simulare 269 d) Condiții de organizare a jocurilor de simulare 271 2. Metoda dramatizării 272 3. Metoda instruirii pe simulatoare 274 Capitolul VI Metode de raționalizare a Învățării și predării 277 1. Activitatea individuală cu ajutorul fișelor 277 2. Metode algoritmice de instruire 278 a) Ce este un algoritm? 279 b) Tipuri de algoritmi 281 c) Elaborarea unui algoritm didactic 282 d) Forma de prezentare a algoritmului
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să capete o formă optimală de organizare, premisă esențială (dar nu singură) a obținerii unor rezultate maxime și de prevenire a insucceselor școlare, metoda evidențiază tocmai un asemenea efort desoluționare În cele mai bune condiții a unei probleme instructive, de raționalizare a acțiunii În vederea atingerii unui grad sporit de eficiență. Optimizarea activității didactice corespunde, așadar, cu necesitate și unei căutări sau elaborări metodologice, ca intervenție decisivă În organizarea rațională a procedeelor (operațiilor) și mijloacelor didactice solicitate Într-o situație dată1; În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]