21,599 matches
-
mult prea static, solemne, Ar trebui să ne apropie de stele Necunoscutele semne. Ne-nțelegând înțelesul compact Și către ce-ar trebui să ne-ndemne, Încercam să pătrundem nepătrunsul Sacrosanctelor semne. Apărute din noaptea luminii, Pe Pământ, dar nepământene, Obsedează abstract rațiunea Enigmaticele semne. Înconjurați în limitele noastre De forme banale, eterne, Respirăm, fără să descoperim O mulțime de semne. Referință Bibliografica: SEMNE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1374, Anul IV, 05 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
SEMNE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1412479948.html [Corola-blog/BlogPost/362777_a_364106]
-
evenimentele Casei Regale a României, participanții n-ar putea să nu-și înfrâneze exemplele ce mânie cerul în fața unor copii ca cei veniți de la Bacău, care îl înseninează. La evenimentele Casei Regale a României, nu e nimic glacial, totul e rațiune, control, civilizație și superbitate. La evenimentele Casei Regale a României frumusețea e ca apa izvoarelor din fântânițele unei epoci ce trebuie să reînvie curând. Din păcate nimeni nu luptă pentru aceasta consecvent, cu trup și suflet și necondiționat, afară de Alianța
GARDEN PARTY, CEREMONIAL ŞI SOLEMNITATE NAŢIONALĂ LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1399263755.html [Corola-blog/BlogPost/365945_a_367274]
-
este dată de alegerea mecanicului. Poate că multe vagoane își doresc alte destinații și atunci trenul se destramă, dar cu siguranță alte locomotive vor veni să le remorcheze. Direcțiile vor depinde însă de decizia mecanicului. Așa că mi se pare că rațiunea de a exista a unei locomotive este aceea de a tracta niște vagoane sau, poate... alte locomotive stricate... În orice caz, un tren nu poate exista fără această forță motrice care să-l pună în mișcare. Ce te faci, însă
LOCOMOTIVA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420554747.html [Corola-blog/BlogPost/341595_a_342924]
-
plin de amărăciune: tineri germani ciungi de brațul drept, din grupul celor o mie, mutilați chipurile pentru un vaccin alterat, într-un lagăr sovietic din Polonia, iar celălalt încărcat de admirație prin chipul angelic de la vizita medicală. În anticamera morții, rațiunea aștepta împăcată orice deznodământ, dar sentimentul care mustea în lăstarul verde al vieții se încăpățâna să mai absoarbe mireasma florii tinerești de cireș. Conștient de dublul sacrificiu, fără nici o împlinire, al său și al angelicei doctorițe, tânărul și frumosul ofițer
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
Sine pentru Biserică, devenind Capul spiritual al ei. Cuvântul “Biserica” nu este aplicat nicăieri în Noul Testament unei clădiri. Biserica nu este formată din cărămizi, ci din pietre vii, duhovnicești, adică din oameni predați în întregime Domnului. Ca ființe umane avem rațiune atunci s-o folosim, greșeala e omenească ca și păcatul însă este recunoscută chiar de mai marii bisericii? Istoria spune că NU! Când își va cere iertare pentru toate păcatele sale! Amintesc faptul că există o concepție după care Canonul
ISTORIA CANONULUI NE OBLIGĂ SĂ CERCETĂM ISTORIA BISERICII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 by http://confluente.ro/Istoria_canonului_ne_obliga_gheorghe_serbanescu_1377010287.html [Corola-blog/BlogPost/364995_a_366324]
-
07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Am încercat să adaug viață la ani dar am greșit socoteala. În duelul cu imaginația câștigă realitatea. Mă întorceam cu gândul în trecut să înțeleg. M-am născut în timpul fără nume. Pe cine păzește rațiunea? În vremea aceasta vocile-s prea multe, buzele au rol de otrăvire, pământul rămâne ridat. Gloria rămâne pe pernă. Frica tremură prin noroaiele prelinse din miezul zilei în miezul sufletului. Ce viață rescrisă cu mâna ucisă lovește iubirea cu sete
ÎŞI PLÂNGE TÂRFA VIAŢA ÎN GRIJANII de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Isi_plange_tarfa_viata_in_grijanii.html [Corola-blog/BlogPost/355535_a_356864]
-
acest poem, acolo unde se află, în amintirea bucuriei pe care o trăia de fiecare dată când publicam ceva, când primeam vreun premiu sau o altă confirmare literară, arătând mereu că micile mele victorii literare constituiau pentru ea una dintre rațiunile de-a trăi. Îi mulțumesc și acum, peste ani, pentru această îndârjire cu care m-a determinat să continui să scriu, așa încât toate cărțile și dobândirile mele în aria culturii se cuvine să i le închin ei. O fac dedicându
DE ZIUA MAMEI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_de_ziua_m_lucia_olaru_nenati_1362752770.html [Corola-blog/BlogPost/359956_a_361285]
-
să știe și neapărat. Să cunoască tot, binele s-asculte, Ca să nu mai cadă iarăși în păcat Și cu sine însuși să fie-mpăcat, Fără rele-n viață și fără insulte. Dacă lumea, astăzi, n-o luăm în răspăr, Soli ai rațiunii suntem, nu iscoade. Când din pomul nostru pică iar un măr, Înțelegem legea după care cade Și suntem aproape iar de adevăr, Care luminează cerul unde șade. TATUAJ Ne îmbrăcăm în solzi de dinozaur Și-n carapacea dură de la broaște
SONETE CONTEMPORANE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1456440573.html [Corola-blog/BlogPost/377962_a_379291]
-
cum de a reușit Chandellas să recruteze atâția oameni pentru a realiza un asemenea vis în piatră? Să ridici temple de o așa mărime și frumusețe în doar o sută de ani întrece orice efort uman! Oricare ar fi fost rațiunile, putem mulțumi proniei că ei au ales locul acolo unde au decis, iar indienii trebuie să fie mândri că aceasta a ajutat la stoparea influenței invadatorilor moguli care, oriunde, erau gata să-și pună în valoare lucrările lor. De mult
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
creștin", a recunoscut că Dumnezeu „ a adus în ființă natura din nimic” ; l egile sale, ale mișcării planetare au fost rezultatul credinței „într-un Dumnezeu al ordinii”. Rene Descartes (sec. XVII) - matematician, filozof, om de știință francez călăuzit de lumina rațiunii, a admis cu pietate Substanța Supremă - Dumnezeu - ca fiind perfectă, existând prin sine însuși, adică fiind propria lui cauză, posedând astfel o libertate absolută. Lui i se atribuie celebra maximă: „Gândesc, deci exist”. Tot el a spus că nu este
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Modestia_echilibrul_intre_aroganta_si_umilinta.html [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
din lucrarea unei Ființe inteligente și atotputernice”. În notițele de studiu ale lui James Clark Maxwell (sec. XIX) - fizician și matematician scoțian, cel care a dezvoltat teoria clasică a electromagnetismului, s-a găsit o rugăciune închinată lui Dumnezeu: „...Întărește-ne rațiunea pentru slujirea Ta!”. Francezul Louis Pasteur (sec. XIX) - chimist, microbiolog, afirma: „Cu cât studiez mai mult natura, cu atât sunt mai uimit de lucrarea Creatorului”. Michael Faraday (sec. XIX) - mare fizician, promotorul vieții noastre moderne (computere, telefoane), a fost un
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Modestia_echilibrul_intre_aroganta_si_umilinta.html [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
și le poate pune: „De ce există universul? A avut nevoie de un creator? Și cine l-a creat pe el? De ce existăm noi și universul? „Dacă am găsi răspunsul - afirma fizicianul undeva spre finalul cărții -, ar fi triumful final al rațiunii umane, pentru că atunci am cunoaște gândirea lui Dumnezeu”. Am admis, în sinea mea, ca om cititor, îndoiala omului de știință, înțelegând că aceasta îl eliberează de prejudecăți, dar se pare că i-a ajutat să se detașeze de simțuri, pentru
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Modestia_echilibrul_intre_aroganta_si_umilinta.html [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
exact 994 de grame. „Cam așa să fie?” Îmi arată dimensiunea cubului de carne. Dau din cap afirmativ și răsuflu ușurat: da, se poate, nu cer eu prea mult. Nu sunt nebun. Consumatorul are tentația să facă anumite compromisuri din rațiuni de proximitate sau de preț. E firesc, toți alergăm într-un fel sau altul după convenabil și confortabil. Dar prostia nu trebuie tolerată. Pentru că domnul din Obor a dat dovadă de prostie. Într-un post anterior pe aceeași temă - experiența
„Pulpă de miel aveţi? Vreau un kilogram, cubuleţe”. Ce am pățit cu un un măcelar român din Obor și cu unul turc din Vitan by https://republica.ro/zpulpa-de-miel-aveti-vreau-un-kilogram-cubulete-ce-am-patit-cu-un-un-macelar-roman-din-obor-si-cu-unul [Corola-blog/BlogPost/338478_a_339807]
-
sau insuflate - daruri puse de Dumnezeu în inima omului - care îi orientează viața spre fapte bune. Aceste virtuți sunt: dragostea, credința și speranța. Opusul lor: ura, lipsa de credință și disperarea. Dragostea este puterea, energia trăirii spirituale manifestată prin sentiment, rațiune și voință față de sine, de lume și față de Dumnezeu, fiindcă „Dumnezeu este iubire” (I Ioan 4, 16) ; credința este un dar de la Dumnezeu, prin care primim și păstrăm ca adevăruri, toate cele scrise în Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție: „Cel
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
ea nu se poate învăța, ci e dată oarecum prin har divin celor care o au; ceea ce îi călăuzește însă spre virtute este părerea adevărată. Filozoful grec Aristotel (384 î.Hr.-322 î.Hr.), considera virtutea de două feluri: o virtute a rațiunii și o virtute morală; prima se dezvoltă prin învățătură și are nevoie de experiență și de timp, virtutea morală însă, se capătă prin obișnuință. Astfel trage concluzia că nici una din virtuțile etice nu este dată de natură, căci nimic din
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
de rău, de ispite. Cineva sfătuia: „Acolo ține-ți căruța, departe de apa care clocotește și de vârtej”. Mai clar, din tabloul virtuților, cinstea s-ar putea cuprinde în cele două: justiție și prudență, iar necinstea: profit bazat pe înșelăciune. Rațiunea omului îi servește pentru a distinge și a alege ceea ce este bun. Pentru Aristotel viața trebuie condusă de rațiune, întrucât rațiunea aparține numai omului și cu ajutorul ei viața poate fi fericită pentru el. Teologul, filozoful creștin, Fericitul Augustin (354-430) considera
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
clar, din tabloul virtuților, cinstea s-ar putea cuprinde în cele două: justiție și prudență, iar necinstea: profit bazat pe înșelăciune. Rațiunea omului îi servește pentru a distinge și a alege ceea ce este bun. Pentru Aristotel viața trebuie condusă de rațiune, întrucât rațiunea aparține numai omului și cu ajutorul ei viața poate fi fericită pentru el. Teologul, filozoful creștin, Fericitul Augustin (354-430) considera că sufletul care este de esență spirituală și nemuritor, poate contempla în el ideile eterne, această contemplare formând înțelepciunea
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
tabloul virtuților, cinstea s-ar putea cuprinde în cele două: justiție și prudență, iar necinstea: profit bazat pe înșelăciune. Rațiunea omului îi servește pentru a distinge și a alege ceea ce este bun. Pentru Aristotel viața trebuie condusă de rațiune, întrucât rațiunea aparține numai omului și cu ajutorul ei viața poate fi fericită pentru el. Teologul, filozoful creștin, Fericitul Augustin (354-430) considera că sufletul care este de esență spirituală și nemuritor, poate contempla în el ideile eterne, această contemplare formând înțelepciunea, dar el
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
Nu aripi trebuie să se pună spiritului omenesc, ci plumb, căci cu prea mare ușurință se avântă în cele mai înalte abstracțiuni, pierzând orice contact cu experiența.” Rene Descartes, filozof și matematician francez (1596-1650), susținea că nu este necesar ca rațiunea noastră să nu se înșele; este de ajuns conștiința noastră să ne arate că nu ne-au lipsit niciodată hotărârea, voința și virtutea de a executa toate lucrurile pe care am judecat a fi cele mai bune și în acest
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
cele mai bune și în acest fel virtutea singură este suficientă pentru a ne face fericiți în viața aceasta, fiindcă virtutea când nu este luminată îndeajuns de intelect, poate fi falsă, poate să ne ducă pe drumul răului, ori tocmai rațiunea împiedică falsitatea rațiunii, considerând totodată că Seneca - considerat un mare moralist - nu a dat toate principalele adevăruri pentru cunoașterea mai ușoară a virtuții, pentru reglementarea dorințelor și pasiunilor noastre. Fac o paranteză amintind o îndrumare prețioasă a lui Seneca: „Să
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
și în acest fel virtutea singură este suficientă pentru a ne face fericiți în viața aceasta, fiindcă virtutea când nu este luminată îndeajuns de intelect, poate fi falsă, poate să ne ducă pe drumul răului, ori tocmai rațiunea împiedică falsitatea rațiunii, considerând totodată că Seneca - considerat un mare moralist - nu a dat toate principalele adevăruri pentru cunoașterea mai ușoară a virtuții, pentru reglementarea dorințelor și pasiunilor noastre. Fac o paranteză amintind o îndrumare prețioasă a lui Seneca: „Să exprimăm ceea ce simțim
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
amintind o îndrumare prețioasă a lui Seneca: „Să exprimăm ceea ce simțim, să simțim ceea ce exprimăm; vorba să semene cu fapta”. Pe de altă parte, matematicianul, fizicianul și filozoful Blaise Pascal (1623-1662) ne spune să nu căutam siguranță și certitudine în rațiunea noastră; ea va fi totdeauna înșelată de inconstanța aparențelor. Suntem plini de lucruri care ne aruncă în afară: pasiunile ne împing în afară, obiectele din afară ne tentează și ne cheamă și astfel filozofii ar propovădui în zadar „Intrați în
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
ani), spre finalul vieții alegând credința. Din punctul lui de vedere, gândirea determină măreția omului: „Omul nu este decât o trestie, cea mai slabă din natură, dar este o trestie care gândește.” Concluzia lui este să evităm excesele - atât excluderea rațiunii cât și neadmiterea ei. Despre inimă, Pascal spunea că „Inima are rațiunile ei, pe care rațiunea nu le cunoaște”. Tot el amintea că în lumea noastră „Iisus a venit cu strălucirea ordinei sale.” Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) afirma clar
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
determină măreția omului: „Omul nu este decât o trestie, cea mai slabă din natură, dar este o trestie care gândește.” Concluzia lui este să evităm excesele - atât excluderea rațiunii cât și neadmiterea ei. Despre inimă, Pascal spunea că „Inima are rațiunile ei, pe care rațiunea nu le cunoaște”. Tot el amintea că în lumea noastră „Iisus a venit cu strălucirea ordinei sale.” Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) afirma clar că virtutea - înțelegându-se acel ansamblu de calități umane printre care și
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
nu este decât o trestie, cea mai slabă din natură, dar este o trestie care gândește.” Concluzia lui este să evităm excesele - atât excluderea rațiunii cât și neadmiterea ei. Despre inimă, Pascal spunea că „Inima are rațiunile ei, pe care rațiunea nu le cunoaște”. Tot el amintea că în lumea noastră „Iisus a venit cu strălucirea ordinei sale.” Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) afirma clar că virtutea - înțelegându-se acel ansamblu de calități umane printre care și cinstea - poate fi dobândită
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]