6,973 matches
-
de lege și de conștiință, jucăria patimilor celor mai josnice și mai nelegiuite, acesta-i ca un fel de duh căzut și lepădat<footnote Ibidem, p. 120. footnote>. După ce a mâncat din pom Dumnezeu l-a scos pe om din Rai ca nu cumva, după ce ajunsese să cunoască și binele și răul, să mănânce din pomul vieții și să devină nemuritor, și răul să nu mai aibă astfel sfârșit. Prin moartea pe care Dumnezeu o hotărăște El pune sfârșit răului. Răul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
trage Sfântul Grigorie de Nyssa cu privire la învățătura despre consecințele căderii primilor oameni în păcat este următoarea: Toate le înțelegem din Scriptură, în cele spuse despre Facerea lumii, anume că omul a fost plăsmuit după chipul lui Dumnezeu și trăia în rai și se desfăta de pomii sădiți acolo. Iar fructul acestor pomi erau viața și cunoștința și cele asemenea acestora. Iar dacă toate acestea erau în noi, cum nu va suspina ca un nenorocit cel ce-și va compara ticăloșia de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de atunci? Cel aflat la înălțime a fost înjosit; cel plăsmuit după chipul Celui ceresc a luat chipul pământului; cel rânduit să împărățească s-a robit; cel zidit spre nemurire a fost desfăcut de moarte; cel ce petrecea în desfătarea raiului a fost strămutat în acest loc al bolilor și al durerilor; cel dăruit cu nepătimirea și-a însușit viața pătimașă și întinată; cel nestăpânit de nimic și stăpân pe sine e stăpânit acum de atâtea rele, încât nu e ușor
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
neînțelepciunea noastră? Nu pentru că ținem la voia noastră cea rea? Nu pentru că stăpânește în noi amărăciunea voii noastre? Dar de unde? Nu a fost zidit omul în toată desfătarea, întru toată bucuria, întru toată odihna, întru toată slava? Nu era în rai? I s-a poruncit: să nu faci aceasta! Și a făcut. Vezi mândria? Vezi tăria cerbicei? Vezi nesupunerea? De aceea, Dumnezeu văzând această nerușinare, zice: Acesta e nebun, acesta nu știe să se bucure. De nu va cunoaște zile rele
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
se bucure. De nu va cunoaște zile rele, va pieri cu desăvârșire. Căci de nu va învăța ce este necazul, nu va afla ce este odihna. Atunci i-a dat lui cele vrednice de el și l-a scos din rai. A fost predat deci iubirii de sine și voilor sale, ca să-și zdrobească oasele sale, ca să învețe să nu se bizuie pe sine, ci să asculte de porunca lui Dumnezeu, ca aceste urmări nenorocite ale neascultării lui să-l învețe
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
că toți copii sunt un dar de la Dumnezeu (Facere 20, 17-18; 25, 21; 29, 33; 30, 6, 17, 22; 33, 5; 48, 8-9; Luca 1, 7) și nașterea de copii este o binecuvântare și rânduială dată de Dumnezeu încă din rai, prin porunca: Creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul... (Facere 1, 28). Legea celor două sexe este în slujba fecundității: Fiți rodnici și vă înmulțiți și umpleți pământulă (Facere 1, 28). Deși numai Dumnezeu este izvorul vieții, El a făcut
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
fără glas. Singurătăți, e-o veșnicie-un ceas... Liber apoi: hai-hui, pe străzi, la pas, sar ape din fântâni, în piețe, la popas. Și-n parcuri lumea se deschide evantai. Și-n haina-ți mică treci, te simți ca-n rai, pășești ca nimeni altul, seamăn n-ai: O, vreme de mirări, o, veșnicie-ceas, singurătate, stai. Prin toate să privești departe vrei: bărbați, femei; bărbați, bărbați, femei, copii-n culori pestrițe, mai aparte; și-o casă ici, un câine mai departe
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
e cel de ,gender" aici), dar le unește somptuozitatea imaginilor - ironic, unul se detașează prin sălbăticia peisajelor, celălalt e filmat la Versailles, deci grădinile -, oricum desfătarea vizuală (iar paranteză, ca să precizez că ambii cineaști n-au găsit o gură de rai și o filmează din toate unghiurile, nu, sînt peisaje încadrate și proporționate după toate regulile de compoziție din pictură. Observați o regulă de-a școlii olandeze aplicată la niște natură australiană) pe care o oferă n-are prea multe precedente
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
Dodin nu e, în felul său cerebral, mai puțin crud. Disecă și extirpă uriașa carne epică a cărții, păstrîndu-i doar scheletul, simbolistica ei fundamentală, cu acele echivocuri sacral-profane, cu clișee de propagandă bolșevică în stil evanghelic, tipic platonoviene. Pe scenă, raiul comunist, redus el însuși la epura lui: un vast și sterp spațiu închis. Pe pereții laterali ai rezervației revoluționare stau rînduite lungi cruci de lemn, smulse din vechiul cimitir burghez: aici nu mai există moarte, căci comunismul ,este sfîrșitul istoriei
Chéreau, Dodin și ,teatragiul" român by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/10051_a_11376]
-
poreclit aici ,fiul pescarului" (și care, în carte, este Sașa Dvanov). Scena finală e profund platonoviană, fără a exista ca atare în roman. Într-o stare de mare har, Dodin materializează spectacular sugestiile unei fraze emblematice a cărții: închiși în raiul lor sterp, noii cevengurani privesc apa, gîndindu-se ,la fericirea de dincolo de marginea pămîntului, unde se duc rîurile", fără să-i ia însă și pe ei. Dintr-un impuls exasperat, ei se aruncă, unul după altul, în rîu, într-un soi
Chéreau, Dodin și ,teatragiul" român by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/10051_a_11376]
-
mediteraneeană cu agave, palmieri, mimoze, leandri, kiwi... Acesta e împărțit în patru golfuri mai mici: Herceg Novi, Risan, Kotor și Tivat. O atmosferă de Amazon poate fi întâlnită pe Ada Bojana, o rezervație de genul unui parc național, un adevărat rai pentru windsurf, schi nautic, călărie pe plajă etc. La rândul său, muntele Lovčen, parc național, Olimpul muntenegrenilor, de pe vârful căruia, în zilele senine, se poate vedea Italia, găzduiește mausoleul domnitorului și poetului Petar II Petrović Njegoš. Figurile masive de granit
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
note, unele fulgurante) : Oamenii pământului, Ne cheamă pământul, Noapte de iarnă, Singurătate. Subiacente acestuia, se afișează... miturile, dezvoltate din credința că există ursitoare, vârcolaci, care mănâncă luna, strigoi, vise, cu menire tera peutică, ori blesteme înfiorătoare .O strălucită întoarcere din rai: Și pe cine ai văzut pe acolo? Suntem cam ăștia de un leat. Nu e mare diferență de ce este aici. Suntem grupați pe generații. Cei ajunși demult stau să treacă dincolo, într-o altă lume. Alții au trecut deja în
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
țară Pe lume, lucrurile cele mai frumoase se nasc din pasiune. Cu pasiune, cu multă, multă muncă și migală, la zece kilometri de centrul Aradului, lângă șoseaua ce leagă orașul de pe Mureș de municipiul Deva, prinde contur un colț de rai de 26 de hectare. Eutopia Gardens. Motivul alegerii acestui nume (eutopia înseamnă în greacă „loc frumos“) a fost determinat de numele localității Mândruloc. Faptele, înainte de toate Nu-i place să se vorbească despre ea. A refuzat chiar să fie
Agenda2004-17-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282331_a_283660]
-
Curtea, Dragomirești, Dubești, Groși, Hezeriș, Hodoș (în anul 1968 biserica a fost transferată și reclădită în curtea Mitropoliei Banatului din Timișoara), Homojdia, Iersig, Jupânești, Lucareț, Margina, Pietroasa de Sus, Poieni, Povergina, Românești, Topla și Zolt. O. Nica Un colț de rai pentru regii Franței l Frumusețea castelelor de pe Valea Loirei atrage numeroși turiști Cunoscută și sub frumoasa titulatură de „Grădina Franței“, Valea Loirei atrage numeroși turiști, de pe toate meridianele, indiferent de anotimp. Regiunea a fost principala reședință a regilor francezi în
Agenda2004-16-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282327_a_283656]
-
putea întreba la vederea revistei în vitrina unui chioșc. Informații avizate, moderne pentru mămicile tinere mai ales, despre cum trebuie să crești un copil încă de când afli că ești însărcinată. „Redactoarele noastre au și ele copii și au trecut prin rai și prin iad pentru ei“, spune în primul editorial Daniela Stoian Crowe, redactorul-șef al publicației lunare. Revista vorbește despre „Alimentația gravidei“, îl are pe dr. ginecolog Horia Cioflan, care va răspunde întrebărilor cititorilor, dă sfaturi mămicilor prea cicălitoare sau
Agenda2004-17-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282352_a_283681]
-
adâncă: teatrului îi trebuie regizori foarte buni, care să facă spectacole-eveniment și să fie și pedagogi; îi mai trebuie actori talentați și... mașiniști pricepuți. Dacă le are pe astea, celelalte sunt ușor de obținut“. Dacă Teatrul Național Timișoara ar fi... Raiul, atunci Nenică ar fi Sfântul Petru: sobru, aproape grav, cărunt și sever în tunica albă, îi întâmpină în prag pe cei ce vin la spectacol și, când le urează cu glas molcom „vizionare plăcută“ ori „o seară bună“, ochii lui
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
sau două, și, cu sclipire ghidușă, adastă-n ochii celor care au ales să-și petreacă seara în templul pe care el îl slujește... Dar Teatrul Național Timișoara, ca de altfel orice teatru din orice loc al lumii, nu este Raiul. Ba dimpotrivă, e un loc plin de patimi și furtuni, un front de tensiuni care se descarcă și uneori, în chip fericit, descărcarea lor se transformă în emoție. Nenică sau Nea Nică, așa cum îl alintă cu drag cei care-l
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
cel care pune în „punguță” două monede, ca atributele esențial masculine care sînt pereche și pe care cocoșul le simbolizează la superlativ. Morala fabulei este că virilitatea triumfătoare duce la cucerirea bogățiilor lumii. De va fi ajuns după moarte în raiul bunului Dumnezeu sau de va fi nimerit de cealaltă parte a gardului, la zaiafet cu seniorul Scaraoțchi, ca Ivan Turbincă, Moș Creangă cel răspopit trebuie să fi rîs cu lacrimi la gîndul de a fi lăsat moștenire culegerilor de lectură
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
În clipa de față, Bata Marianov trăiește ca artist liber-profesionist. Deține un atelier în orașul Frankfurt, pe care l-a primit în urmă cu vreo 14 ani. A fost atunci o întreagă poveste, își amintește artistul zâmbind amar. Plecat din „raiul socialist” plin de speranțe, și-a dat seama că nici în putredul Occident artistul nu se bucură de un respect mai mare. Întrucât nu a găsit înțelegere la mai-marii orașului-gazdă în a obține un spațiu de lucru, a trimis o
Agenda2003-44-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281666_a_282995]
-
Eu cred că veșnicia, Singură și pribeagă Sub cerul înghețat de stele, E luminoasă și înaltă Cât gândul unui braț, E-ntinsă și înflorită Corabie din ochiul, înfiorat de o ispită. Veșnicia, așezată pe un plai Rămâne nuntă, Gură de rai Prin care respiră apele Scăpărând lumină Prin vocile arborilor de munte Când brazii îngenunchează în verde Când vatra plesnește divină Iar pietrele se mișcă rotund La chemările Soarelui plângând. Numai atunci bărbații Compun imnuri rotunde Să fie de folos oriunde
Poezii. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
prestigioase festivaluri și turnee în străinătate, în Ungaria, Franța, Italia, Elveția, Grecia, Turcia, Olanda, Irak, până în deceniul opt, când porțile spre lume au fost ferecate de regimul comunist. În luna martie a anului 1990, «Timișul» este invitat de conducerea televiziunii RAI 1 din Italia și cucerește premiul I la festivalul Europa, Europa. În vara aceluiași an, are loc inaugurarea Festivalului Inimilor la Timișoara, primul festival românesc înscris în calendarul UNESCO. Imediat după aceea, 80 dintre artiștii noștri participă la un turneu
Agenda2003-50-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281817_a_283146]
-
centre turistice: Luna Șes, Valea Vaserului, Țibleș, Puzdrele, Valea Vinului, Cârlibaba, Leșu, Valea Putnei, Chiril (Zugreni), Broșteni, Borca, Valea Haiti, Cobilița, Lăpușna, Ardeluța, Durău, Slănic Moldova, Vetreșt-Herăstrău, Valea Dâmboviței, Iezer, Parcul Negru, Moliviș, Lotrioara, Mălaia, Obârșia Lotrului, Vidra, Gâtu-Berbecului, Poarta Raiului (Șureanu), Petrimanu, Câmpușel, Baleia, Râul Șes, Gura Zlata, Olteana (Țarcu), Rogojel, Lunca Vișagului, Steaua (Someșul Rece), Valea Ierii, Mogoșa și Cavnic. Programul devine unul de importanță zonală pentru autoritățile administrației publice locale implicate, beneficiind de prioritate la finanțarea din bugetele
Agenda2003-52-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281885_a_283214]
-
Se va începe mutarea depozitelor de icoane din Castelul Huniade în Palatul Baroc. I. STANCIU Marți-13, în tura lui Dumnezeu.... l Vernisaj la galeria A.M.G. Pentru că „Marți, Dumnezeu este în tura de noapte“, după cum chiar poetul său favorit din Raiul pe pământ al Timișoarei îngerilor din aristocratica boemă a scris, marți - 13 ghenar, la ora 16, Casa „A. M. Guttenbrunn“ și Direcția pentru Cultură Timiș „au purces la post și-mpurpurare, așa încât (...) la galeria A.M.G. din strada Gheorghe Lazăr nr.
Agenda2004-2-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/281917_a_283246]
-
realizarea revistei. Preț: 39 000 lei. în librării Laura Esquivel - Ca apa pentru ciocolată (Ed. Humanitas, 130 000 lei); Daniel Pennac - Micuța vânzătoare de proză (Ed. Polirom, 219 000 lei); Boris Vian - Amintirea (Ed. Univers, 159 000 lei); Joshua Muravchik - Raiul pe Pământ. Mărirea și decăderea socialismului (Ed. Brumar, 239 800 lei); Torgny Lindgren - Legende (Ed. Humanitas, 95 000 lei); Slavomir Mrozek - Opere alese, vol. I, Proză scurtă (Ed. Curtea Veche, 220 000 lei); Ștefan Agopian - Tache de catifea (Ed. Polirom
Agenda2004-11-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282190_a_283519]
-
Regele Filip al IV-lea, în „Velasquez“ de A.B. Vallejo, regia Ioan Ieremia l 1983 - Bowl, în „Ascensiunea lui Arturo Ui nu poate fi oprită“ de B. Brecht, regia Emil Reus l 1983 - Țiclete, în „Ca frunza dudului din rai“ de D.R. Popescu, regia Ioan Ieremia l 1986 - Domide, în „Domide contraatacă“ de Tudor Popescu, regia Ioan Ieremia l 1988 - Zaițev, în „O zi de odihnă“ de V. Kataev, regia Ioan Ieremia l 1988 - Cebutîkin, în „Trei surori“ de A.P.
Agenda2004-13-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282223_a_283552]