18,605 matches
-
alianțe, Dinu Patriciu devine ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului (sursa). În legislatura următoare (1992-1996), a fost ales ca deputat de Dâmbovița pe listele Convenției Democrate Române. În anul 1993, PNL-AT se transformă în PL '93, prin unirea cu unele ramuri disidente din PNL. A fost lider al Grupului parlamentar al Partidului Liberal 1993 și al Partidului Alianței Civice (octombrie 1992 - decembrie 1994) și a făcut parte din Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic (până în noiembrie 1995) și
DINU PATRICIU A MURIT. Cine a fost Dinu Patriciu, "primul capitalist al României" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21981_a_23306]
-
Una e să scrii câteva rânduri și alta e să scrii în câteva rânduri. · Emigrantul e un om capabil să să se despartă de orice în afară de accent (Andrei Bacalu). · Cel mai bun prieten al omului este câinele? cartea? pădurea? râul, ramul? banul? telvizorul? vinul, crâșma? supermarketul? Bifați unde e cazul! · Păreri contondente... · Bunul simț are o aromă specială... Chiar nu-l simți? · Situație: să ai o nerăbdare de mai multe persoane. · Mă gândesc, ca activitate de bază... (Nae Cernăianu). Oglinda îți
O aventură spirituală Expoziția Baruch Elron în România. In: Editura Destine Literare by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/85_a_466]
-
un pension din Paris, știind bine că străluciții săi ascendenți veniseră aici de la Bizanț, însărcinați cu înalte misiuni diplomatice de către Sublima Poartă. Și au urmat, apoi, înalte fețe de rang superior "Alexe Comnen, ultimul vlăstar al acestei familii istorice, ale cărui ramuri își avea legenda în trecutul glorios al împăraților din Bizanț văzînd totul distrus, prefăcut în țărînă, dați uitării, se simțea străin, prin idei, prin educație, prin naștere, în mijlocul burgheziei moderne, societatea de negustori de sentimente, murdari la suflet, fără de iluzii
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
pecuniare. încăput pe mîna oamenilor cu bani, olimpismul actual s-a supus din ce în ce mai mult regulei unui joc care nu este numaidecît sportiv: totul a început a fi gîndit în termeni financiari. Au apărut sau au dispărut din programul olimpic anumite ramuri sportive în funcție de rentabilitatea lor. Organizarea este acordată țărilor care plătesc mai mult. Corupția și-a făcut un loc important la masa tratativelor. Dopajul a devenit o uriașă afacere și nu neapărat în folosul sportului, cum a arătat Traian Ungureanu într-
Deriva spiritului olimpic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16709_a_18034]
-
femeia de lîngă el, mai jos, la fel de umbrită din Fragmentul frescei de pe cupola bisericii San Antonio de la Florida... Nu pot să-mi iau ochii de pe tabloul Țapul (Le grand Bouc) stînd omenește pe șezut, ale cărui coarne sînt împodobite cu ramuri verzi, cu cele două copite ridicate ca o binecuvîntare către ceata de femei înconjurîndu-l ca pe un simbol al fecundității.. O mamă tînără își întinde spre el pruncul cu adorație. Țapul îl atinge cu laba stîngă, binecuvîntîndu-l cu o expresie
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
spunea Joe, strâmbându-se de dezgust. Fuseseră momente în care el trăsese cu arma lui cu lunetă în arborii mai înalți, rămași întregi după bombardamente. Omorâse vreo cinci. Trăsese la nimereală. Abia pe urmă îi văzuse inerți, atârnând legați de ramuri. Cântărețul se scuturase de oroare. Văzând reacția atât de umană a unui ins trecut prin atâtea grozăvii, mă pomenesc zicând singur, ca pentru mine: A la guerre, comme a la guerre. Ciudat, Charles, oricât de bun ziarist este el, nu
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
Dilema din tren Cum călătorește mereu pe drum de fier de ici-colo (și retur), Cronicarul are evidența la zi a modei revistelor citite în tren. în anii '80 se citeau masiv almanahuri: Almanahul literar și cel al României literare, Almanahul Ramuri sau Ateneu, Anticipația, Flacăra, Magazin și mult căutatul Almanah Cinema. Prin 1990, 1991 nu se mai citeau decît ziare, iar călătorii se priveau cu suspiciune: spune-mi ce ziar citești ca să-ți spun cine ești! A urmat moda revistelor cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
facă un film despre revoluția americană, Patriotul ar fi fost exact ceea ce voiau. Este filmul cel mai fascist, în sens propriu, al ultimelor decenii!") ; nașterea unei națiuni e plătită cu lacrimi și sînge; armata populară are de partea ei "rîul, ramul" și vine cu tehnici de luptă neortodoxe; scrobita armată a Coroanei răspunde cu o serie de cruzimi dezonorante (de pildă incendierea unei biserici cu credincioșii încuiați înauntru; într-o secvență aproape identică, într-un film rusesc de război, la fel
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
se definește, începînd cu Iluminismul, și prin intermediul "fericirii" ca scop și drept fundamental al fiecărei persoane în parte. Reperul chirurgilor estetici din secolul trecut erau operele de artă, ceea ce îi amintește lui Gilman de distincția lui Kant între cele două "ramuri" ale naturii: fiziologia (felul în care natura a conceput omul) și antropologia (felul în care omul se concepe pe sine). Chirurgia estetică ține de domeniul antropologiei. Individul are dreptul de a-și crea o înfățișare exterioară pe măsura identității sale
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
Gheorghe Grigurcu Numele lui Sebastian Reichmann (n. 1947) a devenit cunoscut iubitorilor de poezie în 1966, cînd a apărut pentru prima oară, în faimosul supliment al revistei Ramuri, intitulat Povestea vorbii, scos sub egida generosului animator literar care a fost Miron Radu Paraschivescu. Aci a debutat floarea avangardiștilor și oniricilor din acei ani de resurecție artistică: Dimov, Țepeneag, Mircea Ivănescu, Mazilescu, Oișteanu, Almosnino, Nora Iuga. Speriat de manifestarea
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
doctrinare prezentate în Scînteia, în numele principiilor "artei" admise de comunism, neapărat "antiformalistă", promovînd un cît mai bogat "conținut de idei", negreșit "revoluționare": În dosul vorbelor descoperi însă un înspăimîntător gol ideatic. Din păcate, exemplele citate nu sînt singulare nici în "Ramuri" și nici în alte publicații literare. Ele relevă (cînd nu sînt simple forme de manifestare ale imposturii) interesul aproape exclusiv al autorilor pentru imaginea stridentă, chestiunea conținutului propriu-zis fiind, în concepția lor, absolut secundară" (Aurel Martin). Sau: "Influența suprarealistă se
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
lumii ca atare, ci unui tablou. Astfel autorul se desprinde - izbăvitor - de concret, nu și-l asumă decît în chip simbolic: "dar dacă vrei să pictezi tot ce se întîmplă/ prin apropiere/ va trebui să scoți bateriile din scorbura copacului// ramurile își încetează mișcarea// cîțiva cîini vagabonzi se opresc/ lîngă zidul casei de alături/ adulmecînd un șir de căcăreze// și se mai vede piciorul unui mort/ care tocmai dă colțul străzii/ deghizat în Moș Crăciun// la sfîrșit închide ferestrele tabloului// și
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
a dat dovadă de maximă discreție în întreprinderile sale publicistice. (Nimeni nu l-a putut auzi vreodată -ca pe mine! - povestindu-și propriile articole.) Pe neobservate, textele disparate, publicate inițial în România literară, dar și în reviste ca 22 sau Ramuri, s-au constituit - datorită consecvenței atitudinii și unității de stil - într-o operă. Acum, adunate într-o carte, ele par concepute anume pentru a face parte dintr-un întreg, ca expresie a unei conștiințe critice ne-scindate și ne-labile
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
-se particulă umil-privilegiată a Dumnezeirii: "Trec. Sînt o umbră de floare./ Vărsat ca o apă-n țărînă/ n-am să mă-ntorc niciodată/ în nici un atom/ al trupului meu/ Dar ce se transmută-n/ adîncul ființei/ privind-o trecînd pe sub ramuri/ e un monad migrînd/ ca o globulă de sînge/ în fericia/ lui Dumnezeu" (Trec). La modul obiectiv, contemplă un univers depopulat, umplut doar de respirația izbăvitoare a Atotputernicului: "O, adierea vieții ei/ lăuntrul/ acestei adieri/ ce-mbată totul/ pînă-n istovul
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
de taur/ Și gheara de strigoi,/ Și coada-i de balaur,/ Și geme cu turbare/ Când babă tristă pare;/ Iar coada-i stă vulvoi.// Iar nagodele-urâte/ Că un mistreț la cap,/ Cu lungi și strâmbe rate,/ Cu care de pe stâncă/ Ram marea cea adâncă/ Și lumea nu le-ncap;" Pauză de respirație! Dincolo de valoarea versurilor de față, o remarcă de ordin lingvistic... Înțeleg că un izolat etnic că Budai-Deleanu, printre puținii români de la Lemberg, pe la sfârșitul secolului XVIII, a putut lua
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
respirație! Dincolo de valoarea versurilor de față, o remarcă de ordin lingvistic... Înțeleg că un izolat etnic că Budai-Deleanu, printre puținii români de la Lemberg, pe la sfârșitul secolului XVIII, a putut lua înlesniri cu cuvintele românești; dar nu cumva Bolintineanu (aici: rate, ram) și alți poeți din anii '40-'70 ai veacului XIX, cu Alecsandri printre ei, își vor fi îngăduit nespus de multe licențe cu scuză limbii neformate? Heliade Rădulescu a simțit că limba română literară era pe calea cea bună, iar
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
în aerul ca-n Cîntarea Cîntărilor, înmiresmat cu smirnă și cu fel de fel de prafuri aromate. Noi, cearcănul zurbagiu al lunii. Somnul? Succedaneul morții? Să-l ia dracu'! Pe Vovidenie, Șaraga se cațără într-un mălin și ne aruncă ramuri în floare, buchetul se mărește, otrăvitor, captează lumină, luminează el însuși. Pentru cine flori? Pentru nimeni. Cucuvele, speriate de trecerea noastră hulpavă, țipă și-și schimbă un horn pe altul". Prin subtilitatea analizei gestului minor, autorul înfruntă angoasa formală, pe
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
C. Rogozanu Pașii lui Hermes se intitulează noua carte a lui Marius Ghica, autor foarte legat de Craiova, de Editura Scrisul Românesc, de operele lui Derrida sau Valéry din care a și tradus, de revista Ramuri etc. Toate aceste "legături" (sau "urme", cum le-ar spune cu siguranță M.G.) se împletesc, armonios sau nu, în volumul pe care îl voi prezenta. Prima parte a cărții se adresează "unui cerc restrîns de cititori" și anume celor interesați
Sub oblăduirea lui Hermes by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17108_a_18433]
-
tot mai fructuoase. Mircea Vulcănescu afirma că "începînd din anul 1930 Institutul Social Român intră într-o nouă fază, aceea de proliferare. Prin aceasta însă și misiunea lui se schimbă. Căci în loc de a mai fi un stimulent generator al unor ramuri de activitate științifică socială, care de acum se dezvoltă autonom, Institutul Social este chemat să devină un centru de coordonare al tuturor acestor instituții de cercetare socială". Aceasta se va petrece după instalarea, pe tronul României, a regelui Carol al
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
în viitor, cronicarul își dă seama că acesta va reține, din zona poeziei care "dă în clocot", doar "ceea ce e cu adevărat substanțial, după abolirea cantitativului și repetitivului". Un plus de dramatism, o adîncire a "rădăcinilor" și o "contorsionare" a "ramurilor" mai autentice, îi îngăduie poetei în discuție a-și recîștiga, pe alocuri, substanța risipită în numele unui ideal metapoetic: Nu întîmplător cele mai expresive poeme ale volumului se apropie de acest tip de abordare a realului, încît considerațiile ajung să fie
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
Cronicar Provinciale Două reviste din țară sînt preocupate, în ultima vreme, de problemele provinciei culturale. Timpul de la Iași (nr. 7) are o anchetă pe tema aceasta. Ramuri de la Craiova (nr. 7-8) consacră mai multe pagini Spațiului și spiritualității Olteniei de nord. Foarte normal, în condițiile descentralizării, ca și în cele ale regionalizării, să se vorbească tot mai mult despre caracteristicile unei zone sau ale alteia. Desigur, provincialismul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
în culturile europene, demne de acest nume, nu există o singură personalitate strivitoare, primordială, la nivelul unui secol." Perfect adevărat! Numai la noi există "poetul național" etc. Dar oare, mă întreb fără maliție, nu cumva tema însăși a anchetei din Ramuri denotă oarece provincialism? Atenție, iuibiți colegi de la Craiova! * Un număr Bacovia - la 120 de ani de la naștere - propune Ateneul băcăuan (nr. 8). Spre deosebire de multe asemenea numere omagiale, acesta merită atenție. Cîteva texte vin cu lucruri noi și cu puncte de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
său defunct, glorios. Ideea morții i-o dăduseră florile roșii de leandru cu mirosul acela puternic, dulceag. Rupea crengile de leandru cu florile roșii, cărnoase, și, proferând în italiană blesteme și insulte, spre spaima trecătorilor, îi lovea peste fețe cu ramurile parfumate. Fusese arestată, dusă la poliție, iar Norah care o însoțea o internase într-un spital mare Pietrolata. Amalgamul greu de sânge dac, maghiar, sârb, german plus celelalte componente ale Pustei vor exploda la Roma, iar destinul eroinei va căpăta
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
plopii./ Se scutură frunza:/ este ca și cum ne-ar fi răzuite sufletele/ de solzii lor de mrene sărite pe uscat" (Începe tangoul. Începe valsul). Ca și: "Acest manuscris ce se preschimbă mereu într-o apă, asemenea lungilor/ cosițe ale fetelor în ramuri subțiri de răchită" (Această viață, această poveste). Grație unor asemenea iluminate conexiuni, Mircea Bârsilă se arată apt de o iubire fertilă în act (poetic). Mircea Bârsilă - O linie aproape neagră, Ed. AMB, 112 pag., preț neprecizat
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
cultură, ca Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ambrozie, Sfântul Chiril al Alexandriei, Sfântul Niceta de Remesiana etc. Alții au strălucit prin învățătura și cultura lor bogată sau au fost creatori de știință teologică, ori de ramuri ale acesteia, ca Origen, Eusebiu, Părinții capadocieni, Ieronim, Fericitul Augustin, Sfântul Maxim Mărturisitorul etc., dând Bisericii temelie doctrinară și prestigiu intelectual. Alții au îmbinat uriașa muncă intelectuală cu cea organizatorică și administrativă, ca unii autori din Școala alexandrină, în frunte
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]