941 matches
-
sud-vest de , , , Urlați și (unde se termină în DN1B) și spre nord-est în județul Buzău de (unde se termină în DN10). La Butuci, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ235, care duce spre est la , iar la Sângeru se ramifică șoselele județene DJ238, care duce spre sud la ; și DJ234, care duce spre nord la . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sângeru se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
râului Argeș, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Zigoneni și primește apele afluentului Tutana, la sud de municipiul Curtea de Argeș. Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Din acest drum, la Stejari se ramifică șoseaua județeană DJ704F, care duce spre vest la . La Valea Brazilor, acest drum se intersectează la rândul său cu șoseaua județeană DJ704H, care duce spre nord la Curtea de Argeș (unde se termină în DN73C), și spre sud la (unde se termină
Comuna Băiculești, Argeș () [Corola-website/Science/319762_a_321091]
-
Pogoanele (DN2C). În dreptul localității Mihăilești, drumul trece pe lângă monumentul ce comemorează Explozia de la Mihăilești din 2004, unul dintre cele mai grave accidente de pe drumurile României. La Costești, DN2 se intersectează cu DN2C care leagă Buzăul de Slobozia. La Spătaru, se ramifică DN2B, drum care duce spre zona industrială a Buzăului și de acolo mai departe spre Brăila și Galați. După ce intră pe teritoriul administrativ al municipiului Buzău, în punctul numit „Hanul lui Țintă”, DN2 se intersectează într-un sens giratoriu cu
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
estul județului, la nord de municipiul Iași, pe malurile râului Cacaina și pe ale Jijiei. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Bălți (Republica Moldova) prin punctul de trecere a frontierei Sculeni. La Vânători, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN24C, care duce spre nord de-a lungul Prutului la Ștefănești (în județul Botoșani) și Lipcani (Republica Moldova), dar și șoseaua județeană DJ248B, care duce spre vest și sud la Rediu și Lețcani (unde se termină în DN28). Conform
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
Fructul consistă din boabe mici globulare de 5-7 mm lungime, cam de mărimea unui bob de mazăre, de culoarea roșie spre negru când este vremea culegerii. Întreaga plantă are o aromă intensă: amăruie, rășinoasă sau medicinală. În perioada de vegetație ramifică brațe, și dezvoltă "gale" (tumoare) în formă de corn de capră (de la care planta are denumirea comună în limba spaniolă: cornicabra), care apar pe frunze și pe foliole în urma mușcăturii de insecte. Multiplicarea speciei se poate face prin semințe și
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
de maturitate artistică a lui Tiepolo, puternic influențat de modelele lui Veronese. Carpoforo Mazzetti, elev al altui artist ticinez, Abbondio Stazio, a decorat cu stuc alcovul în stil rocaille. Decorațiunile pornesc din deschiderea centrală în care este plasat patul, se ramifică pe ambele părți pentru a ajunge la ușile împodobite cu oglinzi. Deasupra lor, creasta și îngerii purtărori de scut domină camera. Mazzetti a lucrat, de asemenea, la stucaturile din sala de mese, unde a reprezentat scene mitologice în culori pale
Palatul Minotto-Barbarigo () [Corola-website/Science/333483_a_334812]
-
este la tinerețe albuie, schimbând la maturitate spre alb murdar, adesea oară spre gălbui, arătând în bătrânețe margini brune. Piciorul: Partea vizibilă, de culoare brună, este scurtă, boantă, globuloasă și de consistență fibroasă. Dar piciorul se înfige adânc în pământ, ramificând-se puternic și terminând în încrucișări cărnoase, turtite și îndoite, dense precum zburlite și sinuate. Ele penetrează rădăcinile de arbor, exploatând sucul acelora. Carnea: Ea este elastică, cea a piciorului fibroasă, asemănătoare cauciucului și necomestibilă. Buretele are un miros amintind
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
râului Șabăr. Este traversata de șoseaua județeană DJ401, care o leagă spre nord de Berceni și București (cartierul Berceni); și spre sud-est, în județul Giurgiu, de Vărăști și Hotarele (unde se termină în DN5A). La Vidra, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401A, care duce spre nord-vest la Jilava (unde se intersectează cu DN5), Măgurele, Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu la Bolintin-Vale. Din DJ401A, se ramifică la Crețești șoseaua DJ401D, care
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
Vidra, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401A, care duce spre nord-vest la Jilava (unde se intersectează cu DN5), Măgurele, Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu la Bolintin-Vale. Din DJ401A, se ramifică la Crețești șoseaua DJ401D, care duce la Copăceni, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Dărăști-Ilfov și Măgurele. Prin comună trece și calea ferata București-Giurgiu, pe care este deservita de stațiile Sintești și Vidra, dar pe acest segment nu mai
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
și est, Obcina Schitului delimiteză comuna Grințieș de comunele Bicazu Ardelean și Ceahlău. Comuna este strabatută de în principal de DN15 care traversează Carpații Orientali, legând Piatra Neamț de Toplița. Altă cale de acces din localitatea Grințieș este DJ155F care se ramifică din DN15 și face legătura cu stațiunea Durău. Centrul comunei se află la 80 km de Piatra Neamț, 54 km de Bicaz, 56 km de Târgu Neamț, 95 km de Vatra Dornei, 34 km de Borsec și 59 km de Toplița
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
de București. Lângă Strejnicu, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ140, care o leagă spre nord-vest de (unde se termină în DN72) și spre sud de și (unde se termină în DN1). În satul Strejnicu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ129G, care duce spre est la Ploiești (unde se intersectează cu același DN1). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Târgșoru Vechi se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
și spre nord-vest de Cocora, Grindu, apoi mai departe în județul Buzău de Glodeanu-Siliștea, Glodeanu Sărat (unde se intersectează cu DN2), Amaru și apoi în județul Prahova de Mizil (unde se termină în DN1B). Din DJ102H, lângă satul Reviga se ramifică șoseaua județeană DJ306 care duce spre sud la Gheorghe Doja, Andrășești (unde se intersectează cu DN2A) și Albești. Din DJ306 se ramifică în satul Crunți șoseaua județeană DJ306A, care duce spre sud la Ciochina (unde se intersectează cu DN2A). Conform
Comuna Reviga, Ialomița () [Corola-website/Science/301248_a_302577]
-
și apoi în județul Prahova de Mizil (unde se termină în DN1B). Din DJ102H, lângă satul Reviga se ramifică șoseaua județeană DJ306 care duce spre sud la Gheorghe Doja, Andrășești (unde se intersectează cu DN2A) și Albești. Din DJ306 se ramifică în satul Crunți șoseaua județeană DJ306A, care duce spre sud la Ciochina (unde se intersectează cu DN2A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Reviga se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Reviga, Ialomița () [Corola-website/Science/301248_a_302577]
-
DN2), Amaru (toate trei în județul Buzău și mai departe în județul Prahova de Mizil (unde se termină în DN1B); și spre sud-est de Colelia, , Reviga și Miloșești (unde se termină în DN2C. Din acest drum, în localitatea Grindu se ramifică șoseaua județeană DJ203B, care duce spre vest la Valea Măcrișului, Gârbovi și Manasia (unde se termină în DN2A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grindu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
(Hibiscus trionum) este o plantă erbacee din familia Malvaceae cunoscută și sub denumirea de "macul-ciorii". Plantă erbacee anuală, înaltă de până la 80 cm, acoperită cu peri rigizi, cu tulpina ramificată de la bază, cu flori mari, solitare, cu petale gălbui, la bază purpurii și fruct-capsulă. Crește prin culturi, în locuri fertile, pe câmpuri și la marginea drumurilor, îe terenurile joase de la câmpie. Înflorește din iulie și până în septembrie. În scopuri medicinale
Zămoșiță () [Corola-website/Science/323519_a_324848]
-
și Măgura (reședința). Comuna se află pe malul drept al râului Buzău, extinzându-se spre sud pe dealul împădurit Ciolanu. Prin cele două sate ale comunei trece șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul de Brașov. Din aceasta, lângă Ciuta se ramifică drumul județean DJ203G care duce spre sud, peste dealul Ciolanu, către comuna Tisău din depresiunea Nișcov, și mai departe spre Merei și stațiunea Sărata-Monteoru, Stâlpu (unde se intersectează cu DN1B) și Costești (unde se termină în DN2). Prin comună trece
Comuna Măgura, Buzău () [Corola-website/Science/300828_a_302157]
-
râului Șușița. Este traversat de șoseaua națională DN2L, care îl leagă spre est de Mărășești (unde se termină în DN2) și spre nord-vest de Străoane, Răcoasa, Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în DN2D). Din DN2L, la Panciu se ramifică DJ205H și DJ205B. Primul duce spre nord la Movilița, Păunești și Pufești (unde se termină în DN2), iar al doilea duce spre sud la Țifești, Bolotești (unde se intersectează cu DN2D), Odobești, Vârteșcoiu, Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
Horia și Surdila-Greci (reședința). Comuna se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Buzău și la vest de orașul Făurei. Este traversată de șoseaua națională DN2B, care leagă Brăila de Buzău. La Surdila-Greci, din această șosea se ramifică scurtul drum județean DJ203A, care duce în centrul orașului Făurei, precum și șoseaua județeană DJ203N, care duce la Rușețu (județul Buzău) și apoi înapoi în județul Brăila la Ulmu. Lângă satul Brateșu Vechi, DN2B se intersectează cu șoseaua județeană DJ203, care
Comuna Surdila-Greci, Brăila () [Corola-website/Science/300990_a_302319]
-
spre sud de Hotarele (unde se termină în DN5A) și spre vest de Valea Dragului, Vărăști, apoi mai departe în județul Ilfov de Vidra și Berceni (unde se intersectează cu centura Bucureștiului) și București. La Vărăști, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401B, care duce spre nord-est în județul Călărași la Budești (unde se termină în DN4). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Herăști se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
torențiale pot fi plasate în urmatorul rînd evoluțional: ogașa-ravena-rîpa de versanți-rîpa de vîlcea - sistemul de rîpe. Dezvoltarea în continuare a formelor elementare de eroziune torențială în mai multe cazuri și în timp mai îndelungat poate duce la formarea unor sisteme ramificate de rîpă. Dezvoltarea ogașelor și a ravenelor e un rezultat al erodării inițial prin șuvițe de ape mici care pe parcurs se contopesc și formează torente de apă mai pronunțate. Activitatea acestor torente cauzează reliefarea unor văgăuni cu o adîncime
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
unor sisteme integre. Practic toate hîrtoapele sunt străbătute de asemenea sisteme, ce realizează un enorm lucru de retragere din cadrul lor a maselor de roci și sol. De regulă aceste sisteme sunt compuse dintr-o rîpă de vîlcea care intens se ramifică în partea superioară a hîrtoapelor (fig. 3-4). La formarea lor contribuie proprietățile slabe antierozionale ale straturilor geologice, cît și morfologia versanților înclinați cu un caracter centripet. Aceasta duce la concetrarea torentelor elementarea și formarea șuvoaielor mai puternice de apă. Numărul
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Valea Popii și Văcarea. Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile Râului Târgului, acolo unde acesta primește apele afluenților Ruda și Drăghici. Este străbătut de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Câmpulung. Lângă Rudari, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ738, care duce spre nord la și (unde se termină în același DN73). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihăești se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
23 de milioane de călători pe zi în medie. Liniile sunt identificate cu numere de la 1 la 14, 3bis și 7bis fiind două linii minore care inițial erau considerate ramificații ale liniilor 3, respectiv 7. Liniile 7 și 13 sunt ramificate la câte unul din capete, iar liniile 7bis și 10 au câte o mică zonă de buclă cu traseu diferit pe cele două sensuri de mers. Liniile CDGVAL, Orlyval, LISA deservesc aeroportul Roissy-Charles de Gaulles și aeroportul Orly Metroul a
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
al șaptelea centru urban al județului Ilfov din punct de vedere demografic. Orașul Otopeni este așezat în centrul județului, la nord de București. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Bucureștiul de Ploiești. La Otopeni, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ100, care duce spre est la Tunari, Ștefăneștii de Jos, Afumați (unde se intersectează cu DN2), Găneasa, Brănești (unde se intersectează cu DN3) și mai departe în județul Călărași la Fundeni. Din punct de vedere fizico-geografic, orașul Otopeni
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
Munților Piatra Craiului pe culoarul Rucăr-Bran, în bazinul hidrografic al râului Dâmbovicioara, cuprinzând inclusiv punctul de vărsare al acestei ape în Dâmbovița. Este străbătută de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov. La Podu Dâmboviței, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ703, care duce spre nord în județul Brașov la (unde se termină tot în DN73). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dâmbovicioara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Dâmbovicioara, Argeș () [Corola-website/Science/300620_a_301949]