454 matches
-
și a început să circule prin redacții și edituri un jalnic zvon murdar, umflat cu tot felul de versiuni, cum că autorul Donului liniștit n-ar fi Șolohov, ci un oarecare ofițer alb, ucis în războiul civil, din a cărui raniță Șolohov ar fi luat manuscrisul și l-ar fi dat drept al său. În editurile unde s-a publicat Donul liniștit au sunat telefoanele, și persoane anonime anunțau că urmează să apară la ei o bătrânică, mama autorului Donului liniștit
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
condeie în elaborarea romanului. Dar dacă Șolohov este unanim acceptat drept "coautor", identitatea autorului rămâne încă o problemă deschisă. Pe scurt, "candidații" cu șanse mari la acest titlu ar fi: 1) un ofițer alb, ucis pe front, în a cărui raniță Șolohov ar fi găsit manuscrisul; 2) socrul lui Șolohov, Piotr Iakovlevici Gromoslavski, este propus fie ca autor (variantă puțin credibilă, în ciuda argumentului că era om cu carte, ataman până la Revoluție), fie ca deținător al lădiței cu manuscrisul altui scriitor (cel
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
trufia marelui nostru pluton // Târâm și târâm gamela prin glod / foamea pândește-n deșert / soldat ascultă comanda la mine / astăzi avem marmelăzi la desert // Ieri ai scris o carte poștală acasă / mâine învățăm idealul de nap / V-am dotat în ranița voastră / cu înlocuitorul de cap" (Creier spălat). Totul pare simplu, scăldat într-o lumină matinală, ludică. O ștrengărie funciară se vădește în juxtapunerea imaginilor doar tangente la un dramatism amînat: Ici-colo pe versanții luminii în stoguri / de fân licărind / liniște
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
1969, care face elogiul modeștilor pioni. Între șahiști fie vorba, din elogiu lipsește o singură însușire a pedestrașilor șahului: faptul că se pot transforma, cînd ating ultimul cîmp al tablei, în regină. Ce, e de ici-de colo să ai în raniță, nu un baston de mareșal, ci o coroană regală? l Un pasionant interviu i-a acordat dl Gabriel Liiceanu dlui Robert Șerban pentru emisiunea A cincea roată de la TV Analog din Timișoara (ce păcat că n-o prindem și în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
Iulian Fostul președinte al PDL, Emil Boc, a declarat, întrebat fiind despre candidatura Elenei Udrea la șefia PDL, că salută competiția pentru funcția de președinte al partidului. Primarul din Cluj-Napoca a adăugat că toți candidații „au bastonul de președinte în raniță”. Întrebat, marți, despre candidatura Elenei Udrea la președinția PDL, fostul președinte al partidului, Emil Boc, a afirmat că partidul are nevoie de o conducere legitimată prin votul Congresului și că va conta prestația candidaților până la Congres și în ziua Congresului
Ce spune Emil Boc despre candidatura Elenei Udrea la șefia PDL by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/39391_a_40716]
-
are nevoie de o conducere legitimată prin votul Congresului PDL. Va conta prestația candidaților până la Congres și mai ales prestația în ziua Congresului, având în vedere că vor fi 5.000 de participanți. Toți candidații au «bastonul de președinte în raniță»”, a spus Boc. Actualul președinte al PDL, Vasile Blaga, și-a anunțat, luni, candidatura pentru reconfirmarea la șefia partidului. La rândul său, deputatul Elena Udrea a anunțat, marți, că va candida la președinția partidului. Convenția Națională a PDL pentru alegerea
Ce spune Emil Boc despre candidatura Elenei Udrea la șefia PDL by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/39391_a_40716]
-
sunt doar 47 dintre noi” zice, cu liniște, generalul Tomescu. Patruzeci și șapte de Cavaleri ai Mantiei Albe în mijlocul a 22 de milioane de români. Ei sunt, fără vorbe mari, eroii. Și istoria palpitând de sânge viu și de amintiri. Ranița cu amintiri de front În casa de lângă biserica Küttl, unde generalul Tomescu locuiește din 1942, e răcoare și, câteodată, război. Fiindcă atunci când povestește, generalul nu se joacă de-a războiul: îl retrăiește. Scaunele, vazele, cărțile devin redute, parapeți, cote și
Agenda2003-25-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281159_a_282488]
-
de lângă biserica Küttl, unde generalul Tomescu locuiește din 1942, e răcoare și, câteodată, război. Fiindcă atunci când povestește, generalul nu se joacă de-a războiul: îl retrăiește. Scaunele, vazele, cărțile devin redute, parapeți, cote și asalturi eroice se dau din nou. Ranița cu povești de război a lui Nea Mircea e inepuizabilă și fascinantă. Și nu-s simple povești, ci cronici de război exacte, militărești, indubitabile. Născut în 1906, generalul a absolvit în 1928 Școala Militară de Cavalerie din Târgoviște, devenind ofițer
Agenda2003-25-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281159_a_282488]
-
patriotic, rezistența, spiritul de sacrificiu al soldatului german; un iluzoriu Ev Mediu este evocat în tonuri aspre ce contrastează în răstimpuri cu atmosfera romantică. Este de amintit faptul că în anii primei conflagrații mondiale unii dintre soldații germani purtau în raniță versurile marelui poet. Muzica lui Ullmann?... definește atmosfera unei adresări apropiate intimității colocviale, proprii zonei burgheze a intelectualității germane. Concerte la biserica evanghelică din Roșia, la sinagoga din Făgăraș, la cea din Brașov, la Muzeul de Artă din orașul de la
Muzică refuzată, muzică regăsită... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5437_a_6762]
-
mine. Am o ie de mireasă, cusută de mamaia mea pe borangic și o port cu mândrie și fără complexe; această ie este România mea, în această ie este țesută limba mea, naționalitatea și mentalitatea mea. Este granița mea din raniță, vorba Adei Milea. Ia aceasta închide în ea ceea ce înțeleg eu prin cuvintele țară și acasă. An de an pe 1 Decembrie îmi pun ia, un șorț și mă apuc de făcut sarmale și mămăligă împreună cu studenții acasă la mine
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
Covrig Roxana Primarul Clujului, Emil Boc, susține că un membru PDL are "un baston de președinte în raniță". El a făcut referire la prim-vicepreședintele PDL, Cătălin Predoiu. Emil Boc a făcut afirmația miercuri, într-o conferință de presă, în contextul declarațiilor președintelui PDL, Vasile Blaga, care a declarat că un bun candidat la alegerile pentru funcția supremă
Boc, despre un membru PDL: Are un baston de preşedinte în raniţă by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35015_a_36340]
-
supremă în stat ar fi Cătălin Predoiu, potrivit Agerpres. Emil Boc a opinat, cu privire la declarația lui Vasile Blaga, că " Este treaba partidului să își stabilească candidații pentru prezidențiale. Am spus de fiecare dată, oricine are un baston de președinte în raniță. De ce să nu îl aibă și Predoiu sau alții?".
Boc, despre un membru PDL: Are un baston de preşedinte în raniţă by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35015_a_36340]
-
construite cu intenție glumeață. Unor substantive mai noi, cărora pluralul în -uri nu le afectează corpul fonic, li se adaugă desinența de plural -e, cu efect imediat de producere a alternanței. Apar astfel forme ca laptoape - "să ne scoatem din raniță laptoapele" (Academia Cațavencu 37, 1998, 8) -, molotoave - "Academicienii din deșert aruncă cu molotoave unii după ceilalți" (Evenimentul zilei = EZ 2 iunie 2000), silicoane: "bomboane fără silicoane" (EZ 2481, 2000, 1). Modelul deja impus explică și apariția unui plural ad-hoc, de
"Silicoane", "riboane", "armagedoane" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15539_a_16864]
-
fiecare făcând o "compoziție desăvârșită", Marcel Anghelescu ș.a. împătimită de teatru, s-a dus și la Paris, unde a vizionat, între altele, spectacolul Inedite Ionescu la Café Théâtre "Absidiole". Mai bine de cincisprezece ani a publicat traduceri: Jacques Chabannes, în raniță, bastonul de mareșal (1977), Amédée Achard, Belle-Rose (1983), Edgar Reichmann, întâlnire la Kronstadt (1992), Giovanni Grazzini, Fellini despre Fellini, Convorbiri despre cinema (1992), Petru Dumitriu, Ne întâlnim la Judecata de Apoi (1992), Gaston Leroux, Misterul camerei galbene, prefață de Jean
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
decis să-mi părăsesc sejurul de nouă luni din marsupiul ochilor lipiți mama golenceancă tocmai venise să mă nască de la târgul calafetean în Duminica Tomii pe atunci se năștea acasă cu moașe empirice tata resimțea o greutate mai mare în ranița de război când a primit scrisoarea care rătăcise câteva luni până la Odessa primii pași i-am făcut când a fost trimis acasă rănit iată-mă zburdând pe ulițele desculțe sub dansul de pe cer al avioanelor de argint anglo-americane în ciocnirile
Poezie by Toma Grigorie () [Corola-journal/Imaginative/3553_a_4878]
-
sinucigaș care, hotărît să moară, își leagă de gît piatra grea și sare în apă. Dar nu apucase să se odihnească mai mult de două ore. Soția îl scuturase miloasă de umăr. Între timp ea și pusese totul la cale: ranița, valiza. Zorii o găseau parcă schimbată, își și descoperise forța, forța aceea născută din instinctul matern, care o va ajuta să îndure orice în lipsa lui. Ocrotitoare îl privi cum mănîncă, apoi voise să-l însoțească la școală. El însă îi
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
buluc în vagoane. Oamenii aveau privirile aiurite de priveliștea la care asistaseră, de spectacolul larg al fluviului clocotind. Dus la întîmplare de mișcarea camarazilor, Ilie se trezi pînă la urmă înghesuit într-un colț al vagonului. Își propti capul de raniță și se lungi pe paiele murdare, tocate în picioare. "Vasăzică am pornit cu stîngul, se gîndi el. Ce era cu netoții ăia, de ce săreau toți în apă? Să-i fi înghesuit neamțul și bulgarul? Dar erau mulți, mulți, ar fi
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
fi fost suficientă să ordoneze lucrurile. Ce-l mai amesteci și pe el în haznaua asta?! ți-ai adus aminte de TĂTUCA? Te simți probabil ros de îndoieli, de chemi în ajutor numele Domnului. Știam că-i porți moaștele în raniță; știam că le ții ca pe o rezervă sacră și intangibilă și că ai să le scoți doar în caz de extremă nevoie, ca pe un ultim și imbatabil argument... Să-ți spun eu ce cred despre el? E TER-MI-NAT
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
îi place. Io așa zic. Zic bine? Nu se mai lăsă păcălit să-i răspundă. — Și asta, cum îi zice, Mariana aia, îi trimitea lu’ Ionel în armată poezii și flori presate, de umbla prostul cu ele în buzunarul de la raniță. Și-mi zicea, lasă, mamă, că mi-au mers direct la inimă. Acolo le e locul. Până m-am enervat eu și m-am dus la mă-sa și la ta-su de leam zis io... Da’ ce nu le-
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
desigur stările de lucruri fuseseră pentru popor atât de rele încît acesta nu i s-a opus; cu satrapii lesne a putut s-o scoață la capăt. Norocul lui Napoleon în Germania se esplică în același mod. El purta în ranița sa o îndreptare a stării sociale a Germaniei, care era insuportabilă în cele mai multe din statele mici. A trebuit mari îmbunătățiri înlăuntru, a trebuit o generație crescută în universități cu totul în alt spirit, adânc național, pentru ca Napoleon să poată fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu civilul și să ne facem de-a lungul satelor și orașelor vestitorii cântecului de biruință care, se urzește ceas de ceas ... noi vom avea ochii îndreptați spre voi, soldați ai neamului, care din tranșee trimiteți moarte liftelor străine. În ranițele voastre e biruința de mâine.” Alături de Constantin Prezan, în opera de refacere a potențialului combativ al armatei, au fost și oameni de știință, de cultură, politicieni: N. Iorga, A. D. Xenopol, George Enescu, Maria Ventura ș.a. care, organizând și susținând manifestări
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
divizii întregi, vechii luptători cu sufletul oțelit ai luptelor din Dobrogea, de la Jiu și de la Neajlov, purtându-și cu mândrie drapelele zdrențuite, amestecați cu tinerii nerăbdători de a da piept cu cotropitorii țarinilor lor. Era armata nouă care purta în ranițe cinstea, soarta și nădejdea țării. Era zece mai al războiului, sărbătoarea jertfelor și a vitejiei. Trupele defilează cu însuflețire și cu bărbăție. Lumea privește, admiră și plânge. Sunt lacrimi de bucurie, lacrimi fecunde, care prind laolaltă, într-o comunitate de
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
fără pază și așa mai departe. Tîrnăcop se pregătea să dea atacul nici una, nici două, dom’ Roja, am început să-i iau la întrebări, da’ de unde știți voi toate astea, nenorociților, și Bulgarul îmi dă cu tifla și scoate din ranița pe care o avea în spate un tablouaș, să nu-ți crezi ochilor, uite e semnată clar îmi spune, Tonitza, e de la Muzeul de Artă, și ca să-mi dovedească îmi arată ștampila de Patrimoniu al Republicii Socialiste pe spate, o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Efimiței, se privește apoi în oglindă mulțumit. În final își scoate mondirul și chipiul, apoi legătura de gît (cravata) și își montează guler tare, papion, îmbracă un frac și pune un joben (aflate la îndemînă undeva sau scoase dintr-o raniță adusă cu el). Își montează din segmente un baston, îi înșurubează o măciulie argintie. Cînd e gata, mărește lumina lămpii. Cei doi soți dorm adînc. 15. Rică, deghizat în amploaiat începe să fredoneze un menuet. EFIMIȚA (prin somn): Ah, mamițo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
prin aglomerația străzii, mici vânzători de ziare agită grăbiți cotidiane care miros încă a cerneală tipografică. "Ediție specială! ... specialăăă! Comunicatele Marelui Stat Major privind situația frontului!". Într-o cadență perfectă, prin fața lui trece un pluton de infanteriști nemți, echipați cu ranițe în spinare, condus de un Feldwebel 6 mic de statură, cu aer important. Se face că nu vede ofițerul român, dar Marius tratează cu indiferență gestul de indisciplină a subofițerului. De altfel, nu întâlnește pentru prima oară astfel de manifestări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]