357,741 matches
-
aceste mostre de „desidență ușuratică” ar risca să fie răstălmăcite. De la el aflu, de pildă, că frumoasa blondă este dactilografa care a bătut la mașină sute de mii de pagini de romane, povestiri, eseuri interzise, sute de petiții, scrisori deschise, rapoarte către comisii internaționale ale drepturilor omului și apeluri pentru eliberarea din închisori a unor confrați. Tot Jiøí Na ëinec îmi face cunoștință cu gazda acestei neobișnuite biblioteci. Jiøí Gruntorád, el însuși un personaj descins parcă dintr-un roman de Milan
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
sfârșește prin a ni se impune, cu o blândă complicitate tiranică. Acest poet ne-a propus, de la începuturile sale, în foarte densul peisaj liric de la sfârșitul anilor șaizeci, altceva. Întorc, nu contra lui, ci în direcția sa, o meditație asupra raporturilor dintre ființele omenești, jocularități (p. 242). Aici, autorul propune o analogie între existența umană și... gesturile unui joc (de copii, dar și de adulți?) - pe care îl prezintă astfel:„pe vremuri, mă gândeam că totul e asemenea unui joc/ în
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
-l împingă de la spate într-o parte sau în alta. Și să dispară ca fumul dintr-o țigară cînd totul nu se dovedește decît un imens și devastator eșec. Foarte subtil mi s-a părut tratat în spectacol, de exemplu, raportul între feminin și masculin, între Pețitoarea profesionistă și Pețitorul amator, între grupurile de femei și cele de bărbați - cu apariții antologice - între ritmurile diferite de a se exprima, de a se mișca în costumele Mariei Miu, între tipurile de limbaj
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
mele opinii. Depășind meschina sută de ani, voi trăi, totuși, cea mai mare parte a timpului în scumpa noastră republică, redevenită socialistă, România fiind mai departe guvernată de un puternic partid majoritar cu bune note în NATO și U. E. Tensionatele raporturi, mirosind a război, dintre acestea ne vor găsi situați cu cea mai vie adeziune de partea fiecăreia, pregătiți să candidăm la o prefigurată Uniune Mondială ce ne-ar integra Moldova din stânga Nistrului. Interval în care baronii vor deveni lorzi, marile
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
un angajament moral mai explicit și mai puternic. Iar dacă această pictură s-ar opri aici, doar la nivelul mărturiei abrupte și al experienței existențiale nude, totul ar fi poate de o incontestabilă autenticitate la nivel psihologic, dar sumar sub raport artistic și insuficient ca proiect cultural. Conștientă de acest risc, pictorița merge însă mult mai departe și blochează din capul locului orice tentativă de lectură exclusivă în perspectivă existențială. Ea își bandajează cultural expresionismul, îi temperează asperitățile, îi pune în
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
cum o caracterizează Constanța Buzea, poeta în discuție își centrează decepția pe imaginea Craiovei natale pe care o numește, în deriziune, „orașul lui Heidegger” (?). Portretul urbei n-are nici o urmă de amabilitate, consemnînd alternativ datele obiective și cele subiective ale raportului cu actantul. Ușor retorică, descripția subliniază reacția afectivă pregnantă, umoarea răzvrătirii: „Craiova, orașul colbului,/ al băltoacelor de ploaie acidă,/ face din mine o cîrtiță oarbă,/ navigînd tîrîș/ cu un căluș de vorbe pe gură/ prin venele propriului destin.// Craiova mă
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
nimerită caracterizare. Din punct de vedere moral, ca și din punct de vedere literar, o catastrofă! Cînd te gîndești la Churchill, la De Gaulle sau la Mitterrand, îți dai seama ce departe de Europa se află politicienii români și sub raport intelectual. l Și cît de departe se află liderii de un simplu membru al unui oarecare partid, tot din epoca de tranziție, vedem citind Schițele pentru un autoportret, din numărul pe iunie-iulie al Vieții Românești. Calități morale și literare excepționale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
față mai cuprinde cîteva povestiri, multe dintre ele în stil Academia Cațavencu (Noapte de februarie, publicată inițial chiar în paginile României literare, Sîc, sîc, biscuit!, Kenya mon amour, Doamnele îndrăgostite vin din viitor, A doua zi după erecție, Crețușca și Raport despre lumea In.) O mențiune aparte merită Sîc, sîc biscuit!, unde, întocmai ca în Însemnările motanului Murr, narator (sau mai precis naratoare!) este o pisică (Myu, alias Bast), ușor mitomană, dar evident cu un simț al umorului foarte bine dezvoltat
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
nu este interesat de valoarea de piață a Mercedesului; mașina este apreciată cel mult pentru culoarea ei și privită ca un potențial producător de pagube agricole care trebuie ținut în afara curții) în partea metaliterară a povestirii, el vizează, încă o dată, raportul dintre cititor și autor (discuțiile cu unchiul său), sugerează elemente de criză a creației („Pînă să intru în atmosfera creată deja pînă aici, trebuie să mai zăbovesc puțin! Să dau tîrcoale textului, cum s-ar spune. Pentru că am ieșit din
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
dintre securiștii chemați la C.N.S.A.S. pentru a li se prezenta documentele care-i acuzau, ei n-au fost decât instrumentele ideologilor comuniști. Odioșenia Securității, brutalitatea și violența animalică a atâtora dintre reprezentanții săi a obnubilat, pentru o vreme, adevăratul raport de forțe din cadrul sistemului. Securitatea, așa după cum iese tot mai mult la iveală, nu făcea absolut nimic fără acordul partidului. Acesta comanda torturile, acesta inventa probele infamante la adresa adversarilor, acesta înscena procese și stabilea pedepse. Știu că e prea târziu
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
al lui Cuza care a constituit obiectul unor reacții contradictorii din partea criticii de întîmpinare a momentului; i s-a reproșat prozatoarei: intenția demitizării, a prezentării lui Cuza într-o lumină „nefavorabilă”. Aceste observații pleacă, însă, de la o greșită înțelegere a raportului autorului cu personajul său; portretul lui Cuza, cu toate detaliile care au deranjat pe unii, dar care, în fapt, sînt confirmate de istorici, nu aparțin naratorului, ci martorului creditabil din epocă, faptele sale fiind consemnate prin ceea ce aș numi un
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
în Uniunea Europeană, primele două, și pe cel al integrării de facto în NATO, ultima, despre care sînt convins că nu va fi și cea din urmă. Demisii de fațadă, pentru ochii Occidentului, sînt de părere scepticii. De acord. Se apropie raportul de țară pentru România la Uniunea Europeană, un raport de care va depinde admiterea noastră în Uniune în 2007, și bate la ușă momentul în care România va deveni membru NATO cu drepturi și îndatoriri depline. Politicoși, dar greu de prostit
Demisii la ordin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13559_a_14884]
-
integrării de facto în NATO, ultima, despre care sînt convins că nu va fi și cea din urmă. Demisii de fațadă, pentru ochii Occidentului, sînt de părere scepticii. De acord. Se apropie raportul de țară pentru România la Uniunea Europeană, un raport de care va depinde admiterea noastră în Uniune în 2007, și bate la ușă momentul în care România va deveni membru NATO cu drepturi și îndatoriri depline. Politicoși, dar greu de prostit, occidentalii nu acceptă ca România să li se
Demisii la ordin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13559_a_14884]
-
criteriile pe baza cărora s-au acordat subvenții acestei instituții: faptul că editura aparține 100% statului sau prietenia de notorietate dintre senatorul PSD Adrian Păunescu și Florea Firan, directorul Editurii Scrisul Românesc.” Și degeaba a întocmit Curtea de Conturi un raport despre neregulile privind modul cum au cheltuit unele edituri subvențiile primite anul trecut, de vreme ce documentul nu a fost dat publicității. „Academia” din Aiud Revista MEMORIA este subvenționată de generoasa Comisie cu 60 de milioane, tot atîta cît se atribuie și
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
lucrase în anii de dinaintea căderii Cortinei de Fier ca analist pentru țara noastră al postului Europa Liberă. Tradusă acum la Polirom, Cultul lui Ceaușescu nu e o lurare de sinteză, ci reunește o serie destul de vastă de documente, la origine rapoarte periodice despre regimul comunist din România, înaintate departamentului de cercetare și analiză al celebrului radio cu sediul la München. Despre foarte multe lucruri e vorba în dările de seamă ale lui Anneli Ute Gabanyi, de la ședințele Uniunii Scriitorilor la vizitele
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
asupra mașinilor de scris la pregătirea succesiunii dinastice a cuplului Ceaușescu și de la congresele partidului și ale diverselor comitete la subtilele schimbări în ierarhia totalitară. Un amănunt e absolut necesar pentru înțelegerea cărții lui Gabanyi, și anume chestiunea surselor acestor rapoarte de țară, extrem de importante în activitatea Europei Libere: în vreme ce societatea românească se îndrepta din ce în ce mai accentuat spre o “oralizare” generalizată, informațiile circulau de la gură la ureche, zvonul era o instituție, iar lectura printre rînduri, o disciplină academică, undeva, la sute de
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
informații pe căi private (care, însă, trebuie să fi fost oarecum limitate de controlul autorităților române asupra corespondenței externe, ca să nu mai vorbim despre numărul mic al deținătorilor de pașaport), și acest fapt se observă în capitolele rezervate, în aceste rapoarte, nemulțumirilor populare, de exemplu, sau speculațiilor privind relațiile dintre Nicolae și Elena Ceaușescu, subiecte, evident, de negăsit în paginile cotidienelor. Sînt, în plus, interpretările legislative, pentru care, iarăși, se presupun informații interne: în primul rînd, anularea reglementărilor privind salariul minim
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
după plan, nu primeai salariu; numai că planul îl stabileau alții, de la centru). Inițiativa a dus la scăderea dureroasă a veniturilor populației, iar urmările ei - ca factor catalitic al opoziției declarate - au fost dintre cele mai notabile, se observă în rapoartele lui Gabanyi. Într-unul din textele sale dramatice la limita scandalului, austriacul Werner Schwab scrie: “Fiecare om din țara asta are un cadavru îngropat la el în pivniță.” E ceea ce se poate spune la fel de bine despre oricare dintre țările socialismului
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
pe rînd, capetele, iar Ceaușescu e specialist în această nu atît de inovatoare tehnică de manipulare. Imagistica e totuși doar unul din aspectele urmărite de Anneli Ute Gabanyi; titlul cărții ei arată, în fapt, centrul de interes al celor mai multe dintre rapoartele către Europa Liberă - Ceaușescu și construirea în jurul acestuia a unui cult al personalității, cuprinzînd absolut orice putea produce închipuirea dictatorială - volume omagiale, portrete flatante făcute de pictori în vogă, insinuarea într-o filiație istorică a marilor conducători, rescrierea trecutului revoluționar
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
de metri; moment în care mi-am amintit, de altfel, de Piatra Craiului...”. O asemenea „recădere” în arhetipul local alcătuiește o modalitate de (relativă) interiorizare... Precum meridionalii tipici, Dan Ciachir e un extrovertit. Economia d-sale sufletească e bizuită pe raporturile cu exteriorul pe care-l scrutează cu atenție și curiozitate, îl penetrează fără mari menajamente, delectîndu-se a compune în marginea lui figurine moraliste. Prea puțin liric în pofida eleganței expresive, a unei locvacități agreabile, Dan Ciachir este un excelent observator al
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
capitala Greciei, pisici pe care primăria își propune să le stîrpească, în vederea pregătirilor pentru Jocurile Olimpice din 2004. Scrisă inițial pentru ziarul „Ta Néa”, unde romancierul are o rubrică, fabula nostimă și truculentă ascunde în spatele glumei o problemă gravă, cea a raportului dintre modernitate și Antichitate. Theodoropoulos distinge trei faze ale conștiinței grecești contemporane: copilăria („Existăm fiindcă sîntem descendenții direcți ai elenilor antici”), adolescența revoltată („Să facem din trecut tabula rasa”) și maturitatea sarcastică („Nu istoria contează, ci atitudinea noastră față de ea
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
un fel de autoînțelegere a culturii de către aceste populații iar Imaginarul devine termenul federator nu al iraționalului ci a altceva decît raționalul și de aceea este important să-i cunoaștem mai ales conținuturile, formele, funcțiile și consecințele asupra vieții umane. „Raporturile între filosofie și imaginar” M. C. - Credeți că termenul „imaginar” (care ca substantiv datează doar de la sfîrșitul secolului al XIX-lea) este uneori folosit în mod abuziv în limbajul curent, cu un sens vag, neclar, în care fantezie, imaginație și
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
regăsim sensul originar al cuvîntului imaginal. Este vorba într-adevăr de imagini independente de psihologie și care vorbesc, ni se adresează fără ca să le putem modifica, fără ca să le putem utiliza în mod fantezist. M. C. - Care sînt, după dumneavoastă, raporturile între filozofie și imaginar, între literatură și imaginar? J. J. W. - O primă constatare se impune astăzi, și anume, raporturile între filozofie și literatură s-au schimbat mult în secolul al XX-lea, pentru că filozofia, mai mult ca înainte, a
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
adresează fără ca să le putem modifica, fără ca să le putem utiliza în mod fantezist. M. C. - Care sînt, după dumneavoastă, raporturile între filozofie și imaginar, între literatură și imaginar? J. J. W. - O primă constatare se impune astăzi, și anume, raporturile între filozofie și literatură s-au schimbat mult în secolul al XX-lea, pentru că filozofia, mai mult ca înainte, a considerat că operele literare, textele romanești în special, erau o altă modalitate de a spune totodată adevărul, de a produce
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
fiindcă acesta va fi singurul mod, mai întîi de a restaura o temporalitate reflexivă, o temporalitate a vieții interioare care acum o duce greu din cauza acestei omniprezențe de imagini și apoi, va fi poate singurul mijloc de a redescoperi adevăratul raport cu imaginea, un raport care necesită condiții de receptare, ca și condiții de împărtășire pe care acest consum individual poluat și poluant nu le mai permite astăzi. Sînt gata să cred că tehnica va continua să ne înconjoare de un
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]