504 matches
-
împodobite cu steaguri anunțându-și mărfurile. Sunt atât de multe de văzut: dansatori pe sfoară care se răsucesc și se învârtesc, ghicitori de noroc care interpretează felurit textele I Ching, acrobați și jongleri care execută trucuri cu urși și maimuțe, rapsozi cu măști, peruci și costume fanteziste care spun povești străvechi. Meșteșugarii de mobilă au mâinile ocupate. Scenele sunt ca desprinse din opera chineză clasică. Cei care se ocupă cu leacurile din plante își expun ciupercile mari, negre și uscate, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pretutindeni, e ca un duh malefic care parcă vine din chiar structura clădirii, din fibra acestei realități, care are aspectul unui experiment psihologic condus de un doctor dement. După ore bune de tortură muzicală ajung să-mi imaginez că acești rapsozi populari sînt un fel de roboți pe ale căror chipuri de plastic Îmbujorate veselia tîmpă are ceva Înfricoșător, clămpănind din gurile lor infernale, ținîndu-se de brăcinari sau stînd cu mîinile proptite În șolduri, rotindu-se minimal din mecanismul genunchilor - armata
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Homer se referă la luptele cu cetatea lui Priam, altele se referă la rătăcirile lui Odiseu/Ulise, pentru a ajunge înapoi în Itaca, regatul său, în Asia are loc prima descriere a unei lupte războinice între greci și troieni. Marele rapsod, Homer, introduce astfel întunericul istoriei mitice în lumina unor spații sportive a eroilor războinici, în jurul cărora ne plimbăm, pentru a depăși Marea Mediterană, spre ocean prin coloanele lui Hercule/Gibraltar. Hercule rămâne eroul caracteristic pentru sportivitate, lasă impresia unui model fără
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
fie drapat în bine. Și-apoi să fie raportat ca realizare Conducerii Superioare de Partid și de Stat... Între alte douăzeci de chestiuni de producție fierbinți, respectivul tovarăș a raportat și că, în cartierul Oltenița, și-a făcut apariția un rapsod care, ieșit cu întreaga sa gospodărie în stradă, cântă și doinește, în cinstea apropierii Aniversării Zilei de Înființare a 381 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI sâsâit către mine o altă voce, de data aceasta dulceagă și insinuantă, dinspre prezidiu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o bulbucătură a trotuarului, cu eleganța cu care ar fi așezat-o pe florile cizelate ale unei tăvi de argint, singura comunicare ce-a deșteptat încîntarea anumitei persoane din Conducerea de Partid și de Stat a fost tocmai aiureala cu rapsodul. - Nu e culmea. E perfect îndreptățit în ordinea curiozității umane. - Ba e chiar probă a unei selectivități sănătoase și... ăă... a bunului gust. - Mare a fost surpriza când, întorcîndu-se dintr-un birou alăturat, unde se confruntase în liste de producție
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de pe hol, telexul său branșat direct la Comitetul Central al Partidului. S-a repezit înăuntru către tamburul pus în mișcare. Și-a citit pe ruloul de hârtie, desfășurat de o palmă: "Confirmați urgent de primire. Răspundeți urgent... Mai cântă rapsodul?..." "Cîntă de se ondulează pietrele de râu de sub el, tovarășe X... Cântă de ți se face pielea de găină pe tine", a răspuns pe teleimprimator, fără să stea prea mult pe gânduri, tovarășul de la municipiu. "Grozav rapsod!" se arătă impresionat
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
urgent... Mai cântă rapsodul?..." "Cîntă de se ondulează pietrele de râu de sub el, tovarășe X... Cântă de ți se face pielea de găină pe tine", a răspuns pe teleimprimator, fără să stea prea mult pe gânduri, tovarășul de la municipiu. "Grozav rapsod!" se arătă impresionat, aproape făcîndu-și simțită răsuflarea, cel care folosea terminalul telexului din Comitetul Central. "Grozav. E tot ce se putea rosti mai nimerit despre dânsul, că-i un rapsod neobișnuit de grozav." 382 DANIEL BĂNULESCU Veiozele pâlpâiră, izbucnind în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să stea prea mult pe gânduri, tovarășul de la municipiu. "Grozav rapsod!" se arătă impresionat, aproape făcîndu-și simțită răsuflarea, cel care folosea terminalul telexului din Comitetul Central. "Grozav. E tot ce se putea rosti mai nimerit despre dânsul, că-i un rapsod neobișnuit de grozav." 382 DANIEL BĂNULESCU Veiozele pâlpâiră, izbucnind în strigăte mari de lumină. Madam Magherușan fusese și ea urcată în scaunul ei, leșinată, moale ca apa, galbenă ca turtoiul de mălai, cu falca de jos proptită în coada lungă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
n-o fi ezitat să iasă în stradă. Dacă doinește în cinstea Partidului, e un bărbat cu un caracter neclintit!... În cinci, șase zile, e posibil să ne abatem și noi, pentru a ne desfăta la versurile și cântecele acestui rapsod..." Încolăcind, cu brațul drept, umerii osoși ai Sinistratului, dascălul de construcții metalice se lăsă, din nou, peste puști și, c-o milă nesfârșită, îi vorbi de-a dreptul în gură. (Privindu-l de jos în sus, Doru îi putu zări
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai poți opri din sculptat buciume, porți, jgheaburi, donițe sau draci să te pieptene?! - Nu pare un obstacol destul de însemnat, de care să se împiedice distinsul nostru elev. - ...Așadar, operațiunea cu detergentul picase... Nu puteai fi înlocuit nici cu un rapsod de Partid. Tovarășului X fiindu-i deja dezvăluite numele dumitale. Vârsta. Adresa. Liceul la care studiezi... 383 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI precum un cârcel de viță, de asemenea cel care se purta ca un conducător al delegației și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ori a teniilor. Dimpotrivă, eu unul recitam în fața tovarășului X, tremurând, două strofe bine simțite. Adăugând că mă simt mișcat doar de dragostea ce o port Secretarului nostru General... Ar fi o ieșire onorabilă din lipsa exponatelor populare și-a rapsozilor. - Dacă vei proceda astfel, tot ce ne mai rămâne de făcut e să ne întîlnim, în aceeași formație, la înmînarea unor importante recompense bănești, și de ce nu, poate a decorațiilor... Gîndește-te puțin și la soarta copiilor noștri... Nu e deloc
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Muzica cu anumite instrumente, tonalități și melodii îl îndemna la reverii și își închipuia că va ajunge poet. Erau zile când putea merge la școală fără obligatoria cravată închisă la culoare. Nu toți profesorii țineau la acest protocol. În cinstea rapsozilor purta cu mândrie în locul cravatei fularul înnodat frumos la gât. Mereu și-a îmbrăcat fularul așa, chiar dacă nu îl proteja atât de bine și nu își dădea seama de ce! Acum refăcea în minte legăturile de mult uitate! În schimb la
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
oferă o oportunitate reală de participare politică. Colectivitatea a găsit în mass-media confirmarea stării sale de victimă colectivă a corupției, incompetenței/mentalității moștenite și relei intenții ale actorilor politici. Similitudinea cu balada Miorița este sugestivă. Mass-media apar pe postul de rapsod care relatează auditoriului cursul tragic al evenimentelor. Publicul asistă îngrozit, dar incapabil de a interveni în vreun fel în cursul actului criminal. Doar în mod excepțional mass-media au reușit să prevină crima mioritică. Mai frecvent, au reușit doar să preseze
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
care poezia Îl conferă expresiei este acela că, datorită metrilor În care gândirea se află ca În chingi, Înțelesul ei devine capabil să pătrundă În minte și să fie reținut. Doamne, de ce memorie formidabilă era nevoie pe acea vreme pentru rapsozi, câte indicații nu le dădea divinitatea asupra mijloacelor de a recunoaște locurile și momentele favorabile unei acțiuni, despre sacrificiile ce se cuvin aduse zeilor de dincolo de mări, despre monumentele ridicate În cinstea eroilor al căror așezământ era secret, greu de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
lui Xenofon se spune că fiecare din convivi trebuia să aducă o laudă lucrului de care e cel mai mândru. Unul dintre ei, Nikeratos, a menționat că se mândrește cu faptul ca știe pe dinafară toată Iliada și Odiseea. Și rapsozii Îl cunosc pe Homer pe dinafară, Îi răspunde Antisthene, ceea ce nu-i Împiedică să fie oamenii cei mai proști din lume. Aceasta deoarece nu cunosc sensurile ascunse a mențiunilor din versuri, precizează Socrate. Dar, tu Nikeratos, ai dat mulți bani
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și F.J. Lelièvre84, care prezintă fenomenul în diacronie, legând aspectul etimologic de producția ulterioară de opere literare. Ambii cercetători cad de acord în privința succesiunii și însemnătății termenilor citați mai sus: cea dintâi formă atestată este "parodos", ajungând să desemneze un rapsod care cântă/ recită un text dat, dar un text făcând parte din scrierile homerice, însă "într-o manieră ușor diferită"85 de acestea. Isaac D'Israeli 86 îi descrie pe acei parodoi, succesorii rapsozilor recitatori din Homer, pe care lumea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
este "parodos", ajungând să desemneze un rapsod care cântă/ recită un text dat, dar un text făcând parte din scrierile homerice, însă "într-o manieră ușor diferită"85 de acestea. Isaac D'Israeli 86 îi descrie pe acei parodoi, succesorii rapsozilor recitatori din Homer, pe care lumea i-ar fi cunoscut drept "bufoni": Atunci când rapsozii, care mergeau dintr-un oraș în altul ca să interpreteze diferite fragmente din poemele homerice, se apucau să recite, erau de îndată urmați de un alt set
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
un text făcând parte din scrierile homerice, însă "într-o manieră ușor diferită"85 de acestea. Isaac D'Israeli 86 îi descrie pe acei parodoi, succesorii rapsozilor recitatori din Homer, pe care lumea i-ar fi cunoscut drept "bufoni": Atunci când rapsozii, care mergeau dintr-un oraș în altul ca să interpreteze diferite fragmente din poemele homerice, se apucau să recite, erau de îndată urmați de un alt set de bufoni migratori, care captau întreaga audiență prin turnura burlescă pe care o dădeau
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Chestiunea existenței și a rolului jucat de parodoi în producerea parodiilor literare propriu-zise rămâne însă incertă. Unii cercetători îi consideră simpli amatori care improvizau pornind de la anumite versuri homerice,și acestea stăpânite "din auzite", și care pregăteau, implicit, terenul pentru rapsozii profesioniști; alții le reproșează inducerea unui sens peiorativ ideii de parodie, redusă la stadiul de simplă "bufonerie". Sensul în genere acceptat însă îi desemnează pe scriitorii alcătuitori de parodii la textele homerice. G. Genette detaliază, considerând că verbul parôdein (pornind
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de a cânta pe lângă, deci de a cânta fals, sau pe altă voce, în contrapunct, ori de a cânta pe un alt ton: deci a deforma sau a transpune o melodie"88 (trad.n.). Rezultă că, în cazul textului epic, rapsozii modificau pentru început fie dicția, fie acompaniamentul muzical solicitate de recitarea textelor, nelegându-se încă de conținutul textului propriu-zis. Treptat, intervențiile acestora se personalizează, încep, din ce în ce mai convinși de necesitatea faptului, să-și "decoreze" modelul cu anumite compoziții proprii, îndrăznind să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
solicitate de recitarea textelor, nelegându-se încă de conținutul textului propriu-zis. Treptat, intervențiile acestora se personalizează, încep, din ce în ce mai convinși de necesitatea faptului, să-și "decoreze" modelul cu anumite compoziții proprii, îndrăznind să fie mai mult sau mai puțin originali: Atunci când rapsozii cântau versurile Iliadei sau ale Odiseei și considerau că ele nu atrăgeau suficient atenția sau nu stârneau curiozitatea publicului, adăugau, pentru a-i relaxa pe auditori și sub formă de intermezzo, scurte poeme alcătuite aproape din aceleași versuri cu cele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
aceleași versuri cu cele recitate, dar al căror sens îl deturnau pentru a spune altceva, lucru menit să amuze publicul"89(trad.n.). Se pare că, ulterior, între forma orală/ recitată și ideea de text/ scriitură s-au "strecurat" diferențele: rapsozii au avut inițiativa ca, recitându-l‚ să opereze și câteva modificări (la început minimale, ulterior substanțiale), care îi vor fi deturnat înțelesul inițial, producând chiar efectul comic. Lucrurile se clarifică în clipa în care coroborăm spusele de mai sus cu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
zilele noastre, deși se crede că ar fi fost autorul unei parodii ce imita Gigantomahia (Bătălia giganților); oricum, faptul de a-l fi numit "născocitorul parodiilor" arată că el desfășurase o activitate de autor diferită de cea de recitator specifică rapsozilor. Deiliada (în traducere Lașiada) lui Nicohares trebuie să fi fost o epopee a lașității, dacă ținem seama de sensul oximoronic al cuvântului (deilos, gr. = fricos, temător; iada, gr. = aventură, luptă, acțiune), intenționat parodic. Apare astfel o primă trimitere către ideea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
același lucru cât privește multitudinea medievală a versiunilor aceluiași text, survenite în funcție de imaginația și înclinația spre ficțiune (și ea un gest de rezistență, dacă nu chiar de revoltă împotriva constrângerilor dogmatice) manifestate de copiștii care trudeau la apariția lui. Așa cum rapsozii parodiau, prin recitările lor, epopeile, și "scribii" luau uneori inițiativa de a modifica fie unul sau mai multe cuvinte, fie întregul înțeles al unei fraze dintr-o seamă de scrieri teologice. Filologul italian Giulio Cesare Scaligero (care punea bazele clasicismului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acest teren, câteva considerații necesare cu privire atât la originea parodiilor, cât și la rolul ori măștile purtate de parodiști: "Așa cum satira s-a născut din tragedie, iar pantomima din comedie, parodia s-a născut din rapsodie... Într-adevăr, când rapsozii își întrerupeau recitările, își făceau apariția comicii (s.n.), care, pentru a relaxa spiritele, dezmințeau tot ceea ce auziserăm până atunci. Așa că au fost numiți parodiști pentru că, alături de subiectul serios propus, introduceau pe furiș alte subiecte, comice. Parodia este deci o rapsodie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]