643 matches
-
însă amprenta asupra talentului său autentic. Tributul plătit a constat atât în poezii comandate de regimul comunist (Rapsodii pentru Republică, 1972), cât și în redundanța facilă a versului, mai ales când tonul grav al baladei este înlocuit cu romanța lacrimogenă (Rapsodie albă, Nelimitare). Versurile din Piatră de hotar (1977) cultivă tot registrul patriotic, susținut de clișeele ideologice ale epocii, transpuse în motive poetice: Carpații, ilegalistul, pacea, trecutul glorios, ostașii, cât și poeții „santinele”. Dar V. ține să își identifice ascendența în
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
povestiri despre legendele Jiului și ale Dunării și despre „tainele” acestor ape „potopitoare” îmbină repetitiv spiritul civic în formula simplistă a antinomiilor cu amuzamentul „istoriilor cutezătoare”. SCRIERI: Ceasul privighetorii, București, 1967; Ochiul fără timp, București, 1969; Fântâna Goleștilor, București, 1971; Rapsodii pentru Republică, București, 1972; Licurici pentru pitici, București, 1975; Pană-Albastră în expediția neterminată, Craiova, 1975; Teiul fără somn, București, 1976; Piatră de hotar, București, 1977; Hărnicel și Lenevici, București, 1981; Oglinzile apelor și ale nisipurilor, București, 1985. Traduceri: Haiavata, căpetenia
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
și în datini (o înmormântare, o logodnă, o sfeștanie în cadrul unei procesiuni religioase); ceea ce ține de o anumită perioadă istorică, de social, răzbate în situații oripilante. Mai mult decât roman, Viața la țară e un poem al vieții câmpenești, o rapsodie a Bărăganului. Existențele omenești se consumă într-un cadru maiestuos, cu lanuri de grâu mișcătoare și cârduri de dropii, cu o baltă colcăind de pește, împrejmuită de perdele de trestii, peste care zboară gâște și rațe sălbatice, lișițe, găinușe de
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
distins în 1968 cu Premiul pentru poezie al revistelor „Viața studențească” și „Amfiteatru”, care premerge debutului în volum, cu Obsesia păsărilor (1970). Pe fundalul unei intense activități jurnalistice, marcată de apariția ulterioară a numeroase volume de reportaje - Țara fântânilor (1972), Rapsodii la vatra Mioriței (1975), Reîntâlnire cu cetatea adolescenței (1979), Carte de dragoste pentru București (1986) -, P. își consolidează în timp profilul unui poet modic distinct. Lirica sa, unitară ca tonalitate, întâlnește zone tematico-prozodice foarte diverse, cu trimitere concomitentă la modelul
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
a alcătuit câteva antologii tematice. Diversitatea preocupărilor dezvăluie personalitatea unui autor nutrit de bune lecturi, cu deschidere spre zone mai puțin frecventate. SCRIERI: Obsesia păsărilor, București, 1970; Mereu peregrinul, București, 1972; Țara fântânilor, București, 1972; Cuvinte de grâu, București, 1975; Rapsodii la vatra Mioriței, București, 1975; Ctitorii brâncovenești, București, 1976; Contemporan cu visul. Oameni, locuri și tradiții din ținutul Buzăului, București, 1978; Reîntâlnire cu cetatea adolescenței, București, 1979; Țărmul uitat și alte poeme, București, 1981; Diligența cu păsări, București, 1983; Pe
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
opere ocazionale precum poemul dramatic Legenda Coroanei (1922), piesa în versuri Făuritorii (1937), dedicată zilei de 24 ianuarie; culegerea de schițe Portrete și amintiri (1924), volumul Poeme pentru Galateea (1925); plachete de lirică patriotică - Cântarea eroilor (1933), Hotarele sfinte (1935), Rapsodii românești (1935), poemele din Cruciada noastră (1942); basmele în versuri Povestea ghiocelului (1937), Barbă-Roșie (1940), Crăiasa piticilor (1945). I se acordă Premiul Național pentru artă dramatică în 1943. Înrudit cu simboliștii printr-o vădită propensiune către universul citadin, R. poetizează
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
din trecut, București, 1921; ed.2, București, 1936; Sufletul patriei, București, 1921; Legenda Coroanei, București, 1922; Bizanț, București, 1924; Portrete și amintiri, București, 1924; Poeme pentru Galateea, București, 1925; Petronius, București, 1928; Cântarea eroilor, București, 1933; Hotarele sfinte, București, 1935; Rapsodii românești, București, 1935; Făuritorii, București, 1937; Povestea ghiocelului, București, 1937; Barbă-Roșie, București, 1940; Cruciada noastră, București, 1942; Războiul nostru sfânt pentru țară și cruce, București, 1943; Crăiasa piticilor, București, 1945. Traduceri: Edmond Rostand, Romanțioșii, București, 1913. Repere bibliografice: G. Topîrceanu
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
muzici, locuitorii de astăzi ai Balcanilor se regăsesc între ei cu o nedisimulată empatie. În Europa occidentală, incredibila vitalitate a țiganilor a fost omagiată în opera unor romantici boemi precum Giuseppe Verdi (Aida), G. Bizet (Carmen) sau Franz Liszt (în Rapsodiile ungare). Poemul lui A. Pușkin Tsygany (1824) ne dă percepția europeanului cultivat confruntat cu acest fenomen unic: țiganii itineranți aflați în căutarea libertății. Inter nostc " Inter nos" La oraș ori la sat, în Țările Române - mai puțin în Transilvania decât
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Calea Griviței și un număr de poeme traduse din Vladimir Maiakovski, Eugen Jebeleanu, poemul Ceea ce nu se uită. În teatru s-au scris, În 1948, mai multe piese de valoare. Astfel, Alexandru Kirițescu a scris Michelangelo, Camil Petrescu Bălcescu, Mircea Ștefănescu Rapsodia țiganilor, Victor Eftimiu Haiducii. Au mai apărut câteva piese de teatru care au o Însemnătate deosebită pentru că ele marchează Începutul dramaturgiei noi, inspirată din lupta clasei muncitoare. Se pot cita numele lui Alexandru Șahighian, Corneliu Dragoman, Eugen Marian etc. De
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mea cu expansiuni de natura asta. Dar n-a spus nimic și, trecîndu-și mâna pe frunte ca pentru a se dezmetici, m-a întrebat ce vreau să mai cânte. I-am răspuns, firește, că acum e rândul ei să aleagă. Rapsodia tumultoasă a lui Liszt îi acompania și ea, pătimaș, mișcările vii ale corpului. ...Ipocrizia e inutilă. Nu am temperatura normală. Dar sper că e un accident trecător. Efectul muzicii... Fânațul, seră imensă de flori sub clopotul cerului sprijinit pe orizont
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Întâmplare sau de o poveste, de un incident sau de o iubire nedescifrate atunci, În copilărie, și poate nici azi, de un sens al tuturor lucrurilor necunoscute celor care nu sunt din același sat cu tine. Un acord dintr-o rapsodie a unui compozitor român de renume european, un tablou sau o sculptură despre care se spune că a avut mare succes tocmai la Paris sau New York, o poezie pentru care autorului ei i se recunoaște accesul la universitate, toate acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Uniunii Epigramiștilor din România; 2002 Membru al Uniunii Scriitorilor din România; 2007 *Președintele Asociației Literare „PĂSTOREL” Iași; *Președintele cenaclului Academia Liberă „PĂSTOREL” Iași. *Director al revistei „Booklook” , Iași. *Redactor coordonator la revista de cultură Cronica, din Iași. *Redactor la revista Rapsodia din Sibiu *Colaborator la revistele de cultură: Observatorul, (Toronto) Canada; Niram Art, Israel; Tribuna, Cluj Napoca; Ateneu, Bacău; Ecouri Literare, Vaslui; Fereastra, Mizil; Convorbiri literare, Iași; Oglinda Literară, Focșani; precum și la diferite reviste de umor (Epigrama, București; Spinul, Satu-Mare; Acus, Sibiu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
când în conduri, El cutreiera păduri, Luminând precum un astru Lacul codrilor albastru. O, dar nu v-am întrebat: Care babă intră-n sat? Am mai stat noi într-o vară La taifas, în mod precis: Topîrceanu a mai scris „Rapsodii de...” Acum gândul mă îndeamnă Să vă spun, cât nu-i târziu, Că acest poet hazliu A scris „Rapsodii de...” Mai țin minte că fătuca Parcă se numea Lizuca, Dar nu-mi amintesc de fel Cum îl cheamă pe cățel
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Care babă intră-n sat? Am mai stat noi într-o vară La taifas, în mod precis: Topîrceanu a mai scris „Rapsodii de...” Acum gândul mă îndeamnă Să vă spun, cât nu-i târziu, Că acest poet hazliu A scris „Rapsodii de...” Mai țin minte că fătuca Parcă se numea Lizuca, Dar nu-mi amintesc de fel Cum îl cheamă pe cățel? Am mai stat și-acum un an La taifas și la povești: Spune tu, de-ți amintești, Cum se
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
la pian și la vioară, își dădu seama că îndemînarea și finețea Otiliei depășeau cu mult banalitatea bucății. - Ah, zise Otilia, lăsîndu-și o clipă mâinile pe genunchi,ce sentimentală sunt! Apoi, înfigînd din nou degetele în clape, începu să cânte Rapsodia ungară de Liszt, indicând cu multă vigoare părțile grave, dar când intră în zona furtunoasă a compoziției, trânti deodată capacul peste claviatură și sări în picioare. - Îmi vine uneori să alerg, spuse ea lui Felix, care ședea înpicioare, puțin cam
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
uneori cu mult prea departe, să nu mai știm de ele. Nu mulți și ne-proști, cei rămași au realizat ce-au putut: posturi de radio, tv, ziare și reviste, cele mai multe efemere, festivaluri: umorului, fanfarelor etc., formații artistice (Fantasia, Rotaria, Rapsodia Vasluiului, excursii, spectacole etc.). Aproximativ 150 de persoane au încercat... cărți ! Vreo 300 de volume, (unele, doar "pagini"), stau mărturie pentru acești 20 de ani, cu colaborări la peste 60 de publicaț ii. Am considerat, pe baza valorii și continuității
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ore) semn că am avut ce arăta: ZIARIȘTI, dintre care unii n-au fost în stare să scoată nici un cuvânt (unul a spus că va pune premiul la... băutură) ... FORȚE ARTISTICE (Denisa Ciobanu, Cosmina Adam, CVARTA, Rotaria și mai ales Rapsodia Vasluiului cu Silvia Ene și ceilalți... dar nu trebuie uitată nici Nadia Duduman (prezentatoare și interpretă oricum listă de valori locale). Mulțumim public d-nei prof. Anușca Doglan pentru pasiune și valoare...! Organizarea la meserie cu sprijinul lui Emil Rășcanu și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
au încântat publicul cu muzică și dansuri. Printre cei care au alcătuit programul artistic se numără scriitorul Ioan Baban, epigramiștii Val Andriescu și Ioan Toderașcu, caricaturistul Nicolae Viziteu, cântăreț ele de muzică populară Silvia Ene și Maria Carnariu, formațiile Cvarta, Rapsodia Vasluiului etc. Toț i ziariștii au fost câștigători. într-un fel sau ... altul Circa 100 de jurnaliști de la toate organele de presă existente în județ au fost nominalizați la premiile "Galei Ziariștilor Vasluieni", împărțită în patru secțiuni: tehnic (tehnoredactori, cameramani
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care m-au clasat pe primul loc, prin votul acordat", a precizat profesorul. (Adevărul de Vaslui, 29.01.2007, AN 16, nr. 1741 (2941)) Jurnaliștii vasluieni, premiați de Uniunea Ziariștilor Profesioniști Printre melodiile de muzică populară oferite de ansamblul folcloric "Rapsodia Vasluiului" și prestaț ia corului " Gheorghe Cucu", la Casa de Cultură "Constantin Tănase" Vaslui, s-au acordat numeroase premii, în cadrul celei de-a doua ediții a galei Ziariștilor vasluieni. Nu au lipsit de la manifestare și politicienii de frunte ai județului
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Poetica sa) dezvoltă, pe acest teren, câteva considerații necesare cu privire atât la originea parodiilor, cât și la rolul ori măștile purtate de parodiști: "Așa cum satira s-a născut din tragedie, iar pantomima din comedie, parodia s-a născut din rapsodie... Într-adevăr, când rapsozii își întrerupeau recitările, își făceau apariția comicii (s.n.), care, pentru a relaxa spiritele, dezmințeau tot ceea ce auziserăm până atunci. Așa că au fost numiți parodiști pentru că, alături de subiectul serios propus, introduceau pe furiș alte subiecte, comice. Parodia
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
rapsozii își întrerupeau recitările, își făceau apariția comicii (s.n.), care, pentru a relaxa spiritele, dezmințeau tot ceea ce auziserăm până atunci. Așa că au fost numiți parodiști pentru că, alături de subiectul serios propus, introduceau pe furiș alte subiecte, comice. Parodia este deci o rapsodie răsturnată, care, prin modificări verbale, trimite cu gândul la obiecte comice"110 (trad. n.). O completare de bun augur aduce Marian Popa prin considerațiile făcute la adresa operei lui Hipponax (sec. VI î.e.n.), pe care cercetătorul român 111 îl consideră cel
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nu sunt prea numeroase și nici nu îi consacră fenomenului discuții prea generoase, producția de texte abundă și atinge enorm de multe subiecte. Descrieri ale parodiei există în Poetices libri septem a lui Giulio Cesare Scaligero, care o apropie de rapsodie și de oralitatea textelor, supunând cei doi termeni comparației permise grație alăturării dintre rapsozi și parodiști, aceștia din urmă având un sens diferit de cel pe care îl folosim în mod curent astăzi. Odinioară: "[...] au fost numiți parodiști pentru că, pe lângă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
alăturării dintre rapsozi și parodiști, aceștia din urmă având un sens diferit de cel pe care îl folosim în mod curent astăzi. Odinioară: "[...] au fost numiți parodiști pentru că, pe lângă subiectul serios propus, ei adăugau altele ridicole. Parodia este astfel o rapsodie transformată care, prin modificările verbale, este restabilită în spiritul ridicolului"191. De aici și anumite erori de judecată care, generate prin folosirea cuvântului ridiculis "în traduceri neadecvate, au determinat o viziune minimalizatoare asupra parodiei, considerată ulterior un gen de joasă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
limitase volumul comerțului româno-american la trei milioane de dolari, în perioada august 1961-iunie 19621014. În ciuda acestor evenimente, Bucureștiul a lăsat, totuși, o poartă deschisă pentru îmbunătățirea relațiilor cu Washingtonul. "Agerpres" publică articole despre turneul de succes, de 11 săptămîni, al "Rapsodiei Române", un ansamblu românesc ce susținuse 56 de spectacole în orașe din Statele Unite, din Seattle pînă în New York City1015. Crawford încerca și el să mențină relații bune între cele două țări. În noiembrie, a pregătit un proiect de lărgire a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
orașe din Statele Unite, din Seattle pînă în New York City1015. Crawford încerca și el să mențină relații bune între cele două țări. În noiembrie, a pregătit un proiect de lărgire a programului americano-român de schimb cultural, căruia i se datora turneul "Rapsodiei Române". Propunerea lui, mai tîrziu acceptată, a dus la intensificarea schimbului de studenți, turiști, publicații și filme 1016. Pentru a dezvolta comerțul, Gheorghiu-Dej nu și-a îndreptat atenția numai asupra Americii, ci și asupra Lumii a Treia și a Europei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]