407 matches
-
între ele toate fărâmițele. Roata înțepenită a unui altfel de timp, care curge în altă parte, neștiut de nimeni, s-a urnit din loc și am alunecat mai departe, înspre miezul sălbatic și misterios al ființei mele. Undeva, în straturile rarefiate ale materiei, existența mea se contorsionase și capătase o nouă consistență, de o moliciune nemaiîntâlnită până atunci. Atunci am iubit eu pentru prima oară în viața mea cu adevărat. Nemaiștiind și nemaiînțelegând nimic, fără inimă, fără ochi, fără plămâni, fără
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
am spus eu, îndoită de Poezie. De la nivelul materiei până la cel al chintesenței, omul se purifică în urcare și se împărtășește în coborâre. Nu Poezia, ci această navigare plină de mister între amorf și sublim, între lumea grea și cea rarefiată e Scopul. Poezia nu mi-a mai fost de atunci regină, ci amant. Un amant bun, care te poartă peste lume, îți dezleagă sufletul amorf, ținut în frâu de prea multe griji, supus legilor mecanicii newtoniene, unde domnesc principiile grosolane
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
rânjeau la mine. Sunetul trecea în culoare și culoarea în sunet, timpul se lungea și se comprima, fețele treceau brusc dintr-una într-alta, își amestecau trăsăturile. Deși eram în mijlocul hoardei paroxistice, mă simțeam cumva singur, totul era îndepărtat și rarefiat, de aceea aveam sentimentul că pot face orice, ca și când aș fi fost pe un câmp pustiu. Am început să recit versuri în gura mare, căci mintea mea nu era decât un burete îm-bîcsit de versuri, curgeau din mine inepuizabil, golite
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
o clepsidră, cu nisipul stelar curgîn-du-mi încet prin pupile, umplîndu-mi încet țeasta cu mituri și cu fiare fabuloase și cu palida răcoare astrală. Ca un animal fugărit și-ncolțit, o dată scăpat nu-mi mai aminteam pericolul, pur și simplu respiram respirația rarefiată a stelelor. Iar dacă bolta era țeasta lui Dumnezeu și stelele erau neuronii din cortextul său, credeam că pot desluși gândirea lui Dumnezeu după pâlpâirile și schimbările culorii lor. Iar dacă o stea descria brusc o elipsă pe cer, stingîndu-se
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
veșnicii, pentru un eon de eoni: plete de aur până la brâu, sâni rotunzi de femeie pe pieptul musculos, șolduri largi adăpostind între curbele lor sexul viril - și un trandafir între degete, cu petale de lumină de aur. Creșteam în aurul rarefiat ca o statuie de lumină, creșteam atât de rapid că am spart curând în țăndări caverna și scara spiralată și nesfârșitele paliere, și pământul și cerurile, 161 , până când în tot cosmosul doar eu și noaptea ne mai aflam, arhonți ai
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
a patra. Eram cazați în niște pavilioane lungi cu dormitoare de treizeci de copii, tot complexul fiind așezat în mijlocul unei păduri. Acea pădure, cu magia ei, cu ataraxia vegetației nesfârșite, cu miile de forme ale trunchiurilor, rădăcinilor, putregaiului, cu bolțile rarefiate, cu dârele de lumină căzând printre frunzele transparente, este unul dintre locurile cele mai fermecătoare în care am fost vreodată. Umblam toată ziua prin pădure, ciopleam corăbioare din scoarță de molid, ne luptam și jucam fotbal. Eram împărțiți pe detașamente
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cinstea noastră, modificându-l puțin, un fragment dintr-un poem în proză, scris (mai încape îndoială?) de mine, la Dolhasca, „Bilele lui Julien Ospitalierul“: „Întâlneam din ce în ce mai multe bile, de dimensiuni variate, irizând culori tandre, având în preajmă-le un aer rarefiat, trandafiriu, mai dulce decât cel pe care îl respiram normal, închizând muzici laice și limpezi, declanșate la cea mai ușoară atingere, în sferele vesele, îmbujorându-ne obrajii cu rotunjimea lor juvenilă. Ne delectam ceasuri întregi rostogolindu-le pe scânduri vajnice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ca să găsim un cămin fără acoperiș și fără ferestre, un cămin care în rest era ca prin minune intact. Altădată am urcat scările pentru ca la două etaje mai jos de etajul unde fusese apartamentul nostru să dăm de aerul rece, rarefiat. Ambele momente în capul acelor scări distruse, sub cerul liber, au fost încântătoare. Încântarea a ținut, firește, doar pentru scurt timp, căci ca orice familie de oameni ne iubeam cuiburile și aveam nevoie de ele. Dar, oricum, un minut sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
aceasta, noi locuri de muncă de nivel tot mai complex, devenind o pârghie principală în modernizarea economică și creșterea competitivității; - transformă „starea” economiilor, orientându-le spre formele „virtuale”, putându-se vorbi despre „o economie virtuală care există doar în atmosfera rarefiată a cyberspațiului” (The Virtual Economy Gets Real, 2000, 10). Se formează o piață virtuală, bani virtuali, firme virtuale, e-comerțul etc.; - accesibilitatea lor de către IMM le oferă acestora o mare șansă de modernizare și de aplicare a tehnologiilor de vârf
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
talentului. Nehotărârea între pământ și cer te transformă într-un sfânt negativ. Pe piscuri de Alpi și de Pirinei, cu norii sub mine, rezemat pe zăpezi și pe cer, am înțeles: - că senzațiile trebuie să fie mai pure decât aerul rarefiat al înălțimilor, - că-n ele nu trebuie să intre nici omul, nici pământul și nici un obiect al lumii, - adieri extatice să fie clipele, vârtej de altitudine privirea; - ca murmurul melancolic al vântului ce atinge azurul și zăpada, gândurile să mângâie
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
un buncăr, iar dacă nu avea un aspect mai impresionant decât peisajul, cu alcătuirile pietroase bătute de vânturi și munții torturați, colonia era însă tot atât de solidă și mult mai primitoare. Ea își apăra populația de vânturi și de atmosfera încă rarefiată. Tractoare cu roți enorme și alte vehicule se deplasau lent pe drumurile dintre clădiri, intrau, ieșeau din garajuri subterane, ca niște colportori. Pe imobilele comerciale luceau firme neonice, poftind populația să se bucure de distracțiile nu multe și nu grozave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
coborî din scaun și porni spre ieșire parcă târându-se pe linoleum, străbătu culoarele întunecate, auzi în dosul ușilor vopsite în alb bâzâitul aparatelor de pilit, se grăbi să ajungă afară, coborî scările, respiră de câteva ori profund, aerul părea rarefiat, pătrundea anevoios în plămâni. Coti pe lângă biserică, apoi pe lângă un atelier de ceasornicărie, ieși, în sfârșit, în bulevard. Asta e, își spuse. Parcă începea să trăiască din nou. Acasă, dintr-odată îi atrase atenția preșul murdar din hol. Apoi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
privire și asupra a două episoade înfățișând muzica și petrecerile în romanele lui Murasaki și Filimon. În Povestea lui Genji, sunt prezente nenumărate scene de interpretare instrumentală la petrecerile aristocraților, dar, mai ales, într-un menuet senzorial, este descrisă atmosfera rarefiată de la banchet: " Se găseau patruzeci de coșuri cu fructe și patruzeci de cutii cu hrană, oferite de tot atâția curteni, Yugiri conducând procesiunea. Genji le turna vin oaspeților și gustă o supă din ierburi proaspete. Dinaintea lui, se aflau patru
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
gumă de mestecat. Peste douăzeci de minute, voi fi o grădină cu trandafiri, coastele mele subțiri vor fi spini, frunze se vor încolăci pe artere și un parfum, ah, un parfum divin... ce caută această izbucnire poetică exuberantă în atmosfera rarefiată a minusculei încăperi? Brusc rușinată, încep să mestec în tăcere. Întorc pagina, Genji își adună parfumurile îngropate adânc în pământ, lângă râu, pentru ca firele de tămâie să se unească unele cu altele, în unica, irepetabila combinație. Mestec. Umilă răsuflarea mea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nici prăjitura tradițională din pastă de fasole roșie și făină de orez nu-i spune nimic; ea tocmai i-a adus lui sensei o tartă enormă făcută de ea, ca un chec pufos, pudrat cu zahăr și lansând în aerul rarefiat al casei efluvii de șofran. Trebuie să o ia totuși, jeleul transparent, miniatural, imitând discret un fulg de zăpadă, îi scapă printre bețișoare, ninge pe tatami; aici, mă încurc cu brio, încerc să nu râd și nu mai știu dacă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
fugăreau la mare înălțime. Și dintr-odată s-a dezvelit dintre ei, în față, departe, dincolo de crestele înzăpezite, înalt, sobru, majestuos, aristocratic, impunător, sălbatic, masiv, copleșitor, Muntele. Vârful Mont Blanc. Zăpada ardea ochii care lăcrimau, respirația era grea în aerul rarefiat, Muntele se ridica asemeni unei primejdii dorite, proteguitor și indiferent și plin de speranțe și veșnic și al lumii întregi. Și în clipa următoare s-a învelit iarăși în cortine de aburi și privirile umezi și îndurerate nu străpungeau decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
un fel de hârciogi mici, șobolani mai lungi care parcă aveau șenile pe burtă, atenția tuturor la trecerea trenului și mai ales zbaterea în laț care îi sugruma când trenul, ciorile în cuiburi mari cu mult negru aglomerat în crengile rarefiate, iar ploaia îmi dădea mereu satisfacție, ploua cu șiroaie groase din botul Săgeții în lateral pe geamuri, în dimineața aceea de după petrecerea de la premieră, când m-am dus special să-l văd, pe ușa lui iubita își lipise adolescentin fotografii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
toată goliciunea lui, ca scăpat dintre morți. Va înainta spre mine cu chipul unui transfigurat, al unui veșnic rătăcitor, asemenea unui străin care s-a depărtat și s-a despărțit pentru totdeauna de semenii lui, care trăiește într-o atmosferă rarefiată, încărcată doar de zgomotul miilor de cuvinte ce se întretaie într-o secundă, rostite de o gură necunoscută. Omul acesta nu este, ci a fost; nu face, ci a făcut. Stă acolo pe scenă, ca ivit printr-o minune; ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
vizibilă sub mantia roșie. Arăta ca un chipeș cavaler într-un moment de maxim avânt eroic. Dădu semnalul de pornire. În aburul răsuflărilor și prin ceața pădurii sunetele aveau ecouri prelungite, ca și cum ar fi trecut prin mai multe spații, din ce în ce mai rarefiate. Auzind semnalul, copoii ținuți în lese de copoiari se porniră să latre de-a valma. Guibert porni în urma tuturor. Nu se grăbea. Detesta vânătoarea, fie ea și cu șoimi dichisiți. Ideea de a dresa o pasăre ca să ucidă o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
înlătură asperitățile în căutarea unui echilibru. Disputa e ocolită sau redusă la un minim de semne, de o grație chinezească. Taciturn și zâmbitor, criticul din această clasă cultivă virtuțile toleranței, ale așteptării. Individualitatea sa poate părea la un moment dat rarefiată, disparentă. Dar calitățile i se revelă în timp, substanța se acumulează strop cu strop. Picăturile aproape neluate în seamă în ronronul lor discret sfârșesc prin a impune imaginea unui ritm, a unei consecvențe, a unei egalități cu sine. Acesta e
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
mult mai vie decît aceea de prin alte locuri, că toamnele Clujului lasă să curgă din văzduh un fel de miere diafană, iar la noi, În nord, aceeași memorie a retinei crede că razele erau de un galben Îmblîn zit, rarefiat, neauriu, necopleșitor. Amintirea lasă Însă deo parte iernile a căror luminozitate venea mai degrabă din pămînt. Există din fericire un perimetru nu prea mare, unde universul a adunat cu dărnicie forme de viață și reliefuri felurite. Mi-a scos tocmai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
într-o astfel de piele. Lumina orbitoare s-a stins. Moartea ți-a luat în dinți trandafirul însângerat și a început să însemne oamenii... Îi alegea pe cei mai proaspeți și îi trimite pe „insula poeților”. Acolo aerul e veșnic rarefiat... Coșciugurile miros a flori de lavandă, iar cimitirele scriu slove de iubire... Aici a rămas doar lumina de veghe, lumina mea, în care îmi sprijin coatele ascuțite în noianul gândurilor mele, cu care dacă vreau mă prăvălesc în „insula poeților
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
le-a amestecat limbile și i-a lăsat fără posibilitatea de a comunica între ei în procesul de zidire a cunoscutului Turn către tării. Până aici, frumoșilor! le-a spus Atotputernicul, că voi nu aveți ce căuta în spațiile mele rarefiate! Locul vostru este bine stabilit pentru totdeauna! Așa că mulțumiți-vă cu ce v-am dat de la începuturi și nu vă mai osteniți în van!.. Bine Stăpâne! Dar noi, cei din mândra Țară a Fagilor n-am greșit cu nimic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
înțeleși. Sînt numai luminile unei perechi de lămpi de control, verde și albastră. Un cadran luminos. Poate strălucirea unei țigări. Pe urmă, m-am gîndit la spațiul uriaș de sub burta avionului, la cum pîntecele acesta își caută calea prin aerul rarefiat, fără suport, neatîrnat de nimic, și am început să amețesc. M-am gîndit la distanța dintre acei oameni și ținta lor și la ceea ce aluneca pe sub ei între timp: bărăganul și pădurile, fermele cu acoperișurile lor abrupte, grupurile de case
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
apoi eșafodajul cu o pânză de cort murdară, peticită și subțiată de vreme. Copii chilugi, veniți în zori, îi ridicau cu teamă poalele pentru a surprinde vrăjiți, cu o clipă mai devreme, spațiul acela tainic cu lumină puțină și aer rarefiat. Vântul umfla și zbătea pânza cortului, ca și cum uriașa pajură ar fi încercat în van să-și ia zborul. În fața cortului se improvizase un pod de scânduri, pe care ambulanții dezvăluiau o parte din ce știau pentru a ademeni mulțimea. Gogeamite
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]