852 matches
-
vedere și sînt acceptate ca atare chiar și de Bogdan Murgescu, deși acesta pare a fi, după cum am mai spus, cu precădere optimist. Concluzia lui, ca și a mea este că „În România condițiile nu sînt Încă coapte pentru o reașezare substanțială a conștiinței istorice” (p. 113). Răzvan PÎrîianu ADRIAN MIROIU (coord.), VLADIMIR PASTI, CORNEL CODIȚĂ, GABRIEL IVAN, MIHAELA MIROIU, Învățămîntul românesc azi. Studiu de diagnoză, Polirom, Iași, 1998, 195 p. Cartea Își propune, după spusele lui Andrei Marga, „o imagine
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu al treilea: o societate civilă pasivă, fără capacitatea de a se opune acestor planuri. Războaiele, revoluțiile și colapsurile economice determină, de multe ori, o slăbire a societății civile și Îi fac pe oamenii de rând mai receptivi la o reașezare a societății. Colonialismul târziu, cu aspirațiile sale de inginerie socială și capacitatea sa de a Înăbuși brutal opoziția populației, a Îndeplinit, În unele cazuri, această ultimă condiție. Așadar, „lizibilitatea” unei societăți conferă capacitatea de a desfășura acțiuni de inginerie socială
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
istoriei În liniștea bibliotecilor noastre, a camerelor noastre de lucru, În ciuda a ceea ce a spus, nu demult, guru Fukuyama, de care nu se mai ocupă decât nostalgicii. Lucrurile care s-au Întâmplat după terminarea Războiului Rece indică nu „sfârșitul”, ci reașezarea istoriei În alte cadre, În alte paradigme, În mod cert mai „anarhice”, mai imprevizibile decât ne-ar plăcea nouă - care avem pasiunea sensului pur, limpid, inteligibil - să fie. Trăim o istorie pe care câteodată nu o Înțelegem, o istorie care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
A fost Însă o generație a restituirilor, a racordurilor culturale restitutive - câteodată esențiale. Într-un mod ciudat, dacă privim lucrurile În evoluție temporală, ajungem la concluzia că nu generației ’60 - Într-un mod paradoxal -, ci aceleia imediat următoare Îi datorăm reașezarea culturii noastre În matca memoriei ei firești, marcată, În principal, de racordul cu stilistica și mentalitatea interbelică, mai ales În privința balcanismului descriptiv și a ortodoxiei răsăritene. Coincidența dintre oferta politică a sistemului (din ce În ce mai autohtonist) și această preocupare poate fi discutată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Moldova la anul 1821 sunt cunoscute datorită prelucrării lor în poemul eminescian Epigonii („S-au întors mașina lumii, s-au întors cu capu-n gios/ Și merg toate dimpotrivă, anapoda și pe dos”). Moldova la anul 1829 aduce elogiul păcii, reașezarea vremurilor fiind văzută ca o revenire a veacului de aur. Suplement la Geografie conține o descriere de un relief artistic pronunțat a fantasticului tărâm al morții. Deși se apropie tematic de lirica preromantică a mormintelor, meditația lui F.-B. nu
FABIAN-BOB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
idealului democratic”. Profilul, prin tradiție, literar, și caracterul cultural enciclopedic vor fi menținute: pe lângă beletristică, critică și eseistică literară, traduceri, fiecare număr cuprinde rubrici de teatru, film, muzică, arte plastice, filatelie, sport, precum și articole pe teme economice. În dorința de reașezare a valorilor după noi repere, politica editorială urmărește participarea scriitorilor românilor din afara granițelor, difuzarea moștenirii interbelice (inclusiv reluarea unor articole din seriile interbelice ale revistei), editarea scriitorilor interziși și a materialelor respinse de cenzura comunistă, o intensă campanie de traduceri
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
planurile cincinale, lupta de clasă și dictatura proletariatului. Volumul de eseuri Bonjour, popor! (1995) reunește publicistica din anii când, în redacția revistei „22”, H. lua săptămânal pulsul societății postcomuniste timpurii. Autorul detectează două paradigme ale mentalității românești, proprii epocilor de reașezare și de confuzie istorică. Emblema uneia este Hyperion, a celeilalte, Mitică. Ambele funcționează ca efigii simbolice, dincolo de care se profilează un lung șir de alternative - morale, civice, politice, practice - articulate în două strategii existențiale polare, numite de eseist Utopia și
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
mai productivă. Dacă nu se poate vorbi de un „exil” al scriitorilor din RDG refugiați În RFG și nici de o „emigrație” (În germană i se aplică termenul specific de Übersiedlung, căruia În română i-ar putea corespunde cel de „reașezare”), aceasta se datorează și faptului că exilul antifascist este singurul care beneficiază de un consens intelectual. O demonstrează cel mai bine istoria PEN-Cluburilor germane, menținerea până azi a unui PEN-Club al scriitorilor germani din exil, la care au aderat nu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
una dintre „istoriile posibile” ale Țării Românești (istorisirea evenimentelor cuprinse între 1290 și 1688 cu o completare până la 1690), autorul, identificat de N. Iorga în persoana logofătului Stoica Ludescu, „slugă bătrână” în casa Cantacuzinilor, produce indiscutabil literatură. Căci prelucrarea și reașezarea datelor în funcție de comandamentele ce dirijează demersul unui cronicar partizan reprezintă un pas decisiv spre literaturizare, pe care Stoica Ludescu ori altcineva îl face cu destulă dezinvoltură. Este îndemnat de o atitudine prezentă încă din etapa selecției faptelor și care ar
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
critic, un gest recuperator: odată dispăruți boierii luminați, marile latifundii, traiul fastuos ce îmbina simplitatea cu rafinamentul occidental, nu poate urma decât decadența, ducând gândul la tristețea din Ghepardul lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, în care destrămarea unei lumi și reașezarea într-o nouă ordine socială nu aduc nimănui fericire. Nu întâmplător ultima secvență, venind după Ieșul decadenții, se deschide cu întrebarea Cine sunt ciocoii?. Dincolo de valoarea monografică, aceste scrieri rămân un reper important al memorialisticii românești și momentul de vârf
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
egoism (interes pentru propria poziție) sau altruism (interes pentru poziția celuilalt). Specificând că există situații când simultan ambele perspective pot fi puternic activate, el demonstrează, în opinia noastră, corelarea conflictului extern, eminamente social, cu un conflict intern care conduce la reașezarea, la reordonarea priorităților și direcțiilor de acțiune și, în ultimă instanță, a progresului cognitiv. Modelul prezintă modalitățile de răspuns la conflict în determinarea pe care acestea o au referitoare la axa a două variabile individuale diferite: preocuparea față de rezultatele propriei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Marioara Vallarga, soră a Ecaterinei, a ridicat - până în 1590 - altarul cel mare din biserica Sfântul Matei din Murano. Istoricii sunt de părere că mătușa sa, Marioara Vallarga, a pus apoi inscripția (tradiția spune că era un gest de mulțumire pentru reașezarea în scaunul țării Românești): „Ioan Mihnea, din familia regală a Corvinilor [...], voievod al Munteniei, țară de dincolo de Dunăre, în Dacia, colonie romană 346. Radu, fiul Vișei (istoricii sunt în dispută dacă această Vișa, sora comisului Bratu, care i-a făcut
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ion Baias, Cornel Munteanu, Ioan Nistor, Valeriu Nichitean, Gabriel Rațiu, Paul Emanuel Silvan, Ionel Silaghi, Dorin Sălăjan, Gheorghe Crețu, Paul Hărăguș, Vasile Nechita, Alexandru Pintescu, Sânziana Vlad. S. își propune să contribuie la „renașterea politică și culturală a țării”, la „reașezarea în drepturi a adevăratelor valori culturale ale României”, să promoveze „gândirea liberă, o literatură și în general o cultură cu aspirații majore”, să deschidă larg porțile „scriitorilor și operelor mai demult ostracizate de vechile structuri” (Ilie Sălceanu, La „Solstițiu”..., 1
SOLSTIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289789_a_291118]
-
1866, tensiuni serioase Între ambițiile de emancipare ale unei națiuni zise „mici” și cenzura externă exercitată de „marile puteri”. Maniera În care marile puteri au ajuns să recunoască unilateral și condiționat independența României a lăsat să se Întrevadă tendințele de reașezare a raportului de forțe pe plan european. Poziția polară În constelația marilor puteri o deținea, desigur, Germania, În optica politicii căreia România, În ciuda „legăturilor dinastice”, părea să nu prezinte prea mult interes, dincolo de condiția unui teren de tatonare a raporturilor
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
deplasări repetate pentru comerț, migrația pentru muncă se instalează spre mijlocul anilor ’90 ca tip predominant. Restricțiile impuse de țările europene, ținte predilecte ale migrației românești, au favorizat dezvoltarea unei componente clandestine importante. În aceeași perioadă are loc și o reașezare a destinațiilor: de la țările din centrul Europei către sudul mediteraneean. Anii 2000 aduc noi schimbări de patternuri. Facilitățile legate de accesul în Spațiul Schengen influențează durata deplasărilor, accentuând componenta circulară. Statul român își intensifică eforturile legate de controlul migrației și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
câte un număr de la 1 la 5. Textul lecției, împărțit în 5 părți de dimensiuni și grad de dificultate similare îl repartizez elevilor. Elevii constată când primesc fișele că trebuie să completeze răspunsurile la întrebări după ce învață lecția. A urmat reașezarea elevilor în sală: toți elevii cu nr. 1, au format grupa de ,,experți 1”, același lucru întâmplându-se cu elevii cu celelalte nr. , obținându se 5 grupe de ,,experți”. Elevii au avut sarcina de a învăța cât mai bine partea
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
IX-a. S-a lucrat pe grupe de cinci elevi. Fiecărui elev din grupă i-am atribuit câte un număr de la 1 la 5. Subiectul abordat l-am împărțit în cinci părți, de dimensiuni și grade similare. A urmat o reașezare a elevilor în sală: toți elevii cu același număr au format câte un grup de experți, obținându-se astfel cinci grupe. După îndeplinirea sarcinilor de lucru, fiecare grupă de experți, elevii specializați fiecare într-o parte a lecției, au revenit
Metode de predare – învăţare centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
ș.a. Va da prioritate tentației de radiografiere a conștiinței și mentalității congenerilor, propunându-și o frescă paradigmatică a momentului. Primul său roman, Întunecare, se dorește un panoptic socio-moral al deceniului 1916-1926, cuprinzând epoca participării la primul război mondial și a reașezărilor politice de după conflagrație. P. îl închipuie a fi romanul generației sale, adică al „generației sămănătoriste”, și va construi în jurul unui protagonist de sorginte rurală, Radu Comșa, care, aspirând la o realizare socială, se vede contrazis de lipsa de idealism și
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
despre el sunt sumare, eroul reușește să impună prin funcția de oglindă-receptacul asumată cu dezinvoltură. Marlowe își filtrează și rearanjează ideile și întâmplările în funcție de micul, dar inflexibilul set de convingeri și experiențe. Duritatea și cinismul sunt operații analitice, așezări și reașezări ale realității în cântarul codului onoarei. Faptul că-și omoară timpul într-un birou jalnic, „la capătul unui coridor la fel de jalnic”, pare să fie ceva trecător: o bagatelă de câteva decenii! Ce mai contează că ți se duce viața când
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
apărare (să ne gândim în special la neplăcerile provocate de întoarcerea elementului refulat...). Ba mai mult, activitățile sublimate sunt însoțite de o satisfacție deosebită, pe care unii autori nu ezită să o apropie de plăcerile sexualității și ale iubirii împărtășite. Reașezare oportună a lucrurilor: o plăcere la care s-a renunțat revine - evident, diferită, dar, după cât se pare, la fel de intensă și mai puțin riscantă. Acestei afirmații îi putem opune aprecierea pesimistă a lui Freud cu privire la hazardul legăturilor sentimentale, care antrenează o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
analiza categoriilor formale ∼ și diferențele de gen a face parte din/a fi separat de perspectiva categoriilor de conținut apropiere/îndepărtare rolul amintirilor din prima copilărie în ∼ perspectiva holistă a conținutului etapele vieții temele majore în ∼ relațiile personale experiențele de reașezare într-o locație experiențele didactice progresie narativă proiect de cercetare datele de fundal culegerea datelor metodologie participanți procedură munca în echipă relatare regresivă relatare stabilă relații de familie perspectiva categoriilor de conținut continuitate/schimbare în ∼ continuitate neconștientizată originile familiei continuitatea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
of Men, Weiden field ab Nicolson, Londra 1973 (am consultat traducerea în limba română, intitulată Cromwell, 2 vol., prefață Camil Mureșan, traducere Mihai Liveanu, București, 1982). În capitolul „Evreii și generalii maiori”, autoarea abordează, pe baza unor izvoare primare, problema reașezării evreilor în Anglia în vremea protectoratului lui Oliver Cromwell. Ea se ocupă pe larg de controversele stârnite în sânul conducerii engleze de cererile evreilor reprezentând comunitatea din Amsterdam, comunitate interesată de posibilitățile de desfacere a mărfurilor în orașele și porturile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
evreiască. Petiția lui Menasseh ben Israel, „teolog și doctor în științe medicale” („un bărbat foarte plăcut, înzestrat cu o energie personală, supărătoare poate, însă de admirat...”), este apreciată ca fiind un document emoționant și plin de demnitate, prin care solicită reașezarea evreilor în Anglia, precum și dreptul profesării libere și în mod public a cultului mozaic. Concepțiile lui Menasseh ben Israel, sincera lui străduință l-au cucerit pe Protector, succesul întâlnirii din Londra puritană prilejuind și primele interferențe culturale de înalt nivel
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
emitent sau generator central al cunoașterii, translând și altora ceva din autoritatea lui epistemică. În plus, computerul nu rămâne doar un simplu artefact ce maximizează medierea. El nu întreține un raport neutral față de cunoașterea ce o transmite. Acesta produce o reașezare și o rescriere a tezaurului cunoașterii. Cunoașterea vehiculată de computer este recompusă, filtrată și structurată în consens cu alte liniamente formale, inducând strategii de gândire algoritmică, racordată la „pulsiunile” mașinii. Pentru prima dată, este vizat, în noile condiții de realizare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dinspre psihopedagogie, teoria informației, teoria comunicării, managementul cunoașterii. Este un sistem care facilitează ca informația și cunoașterea să vină spre cei ce au nevoie, când, unde și cât au nevoie. El obligă la o regândire a educației și la o reașezare a ei în consens cu noile presiuni ale globalizării și tehnologizării. Se pare că noile tehnologii nu funcționează doar ca suporturi sau situații pentru transmiterea cunoașterii, ci generează un plus de cunoaștere, amplificând și potențând registrul de abilități privind procesarea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]