559 matches
-
adesea alterate, poate să apară coagularea intravasculară diseminată. În aceste cazuri apare trombocitopenia, creșterea produșilor de degradare a fibrinei, scade fibrinogenul, crește timpul parțial de tromboplastină și timpul de protrombină. Nivelurile circulante ale mai multor mediatori ai inflamației și ai reactanților de fază acută (poteina C reactivă, IL-1, IL-6, TNF-alfa) sunt și ele crescute În pancreatită, mărimea lor putând fi utilizată pentru predicția severității unui atac. Severitatea unui puseu pare a fi determinată de evenimentele care apar În primele 24-48 ore
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Noțiunea de cataliză a fost introdusă de P. Sabatier în 1899. Cataliza este procesul prin care viteza unei reacții chimice este mărită, prin intermediul unei substanțe chimice numită catalizator. Catalizatorul este o substanță, de obicei, utilizată în cantități mici comparativ cu reactanții, care modifică și mărește viteza unei reacții, fără a fi consumată în timpul procesului. Catalizatorii sunt de două feluri: catalizatori anorganici, care realizează o cataliză omogenă sau heterogenă și catalizatori organici, cum sunt enzimele (biocatalizatori, proteine cu activitate catalitică produse de
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
acelor plăntuțe - incredibil dacă eu, iar nu o analiză de laborator aș fi simțit-o. Dar suflet n’au doar plantele. Ei bine, o nevie reacție chimică mi-a dovedit, prin aceeași substanță „miraculoasă“, menită a fi martor că, pe măsură ce reactanții „mor“, un fel de suflet pleacă de acolo. Poate că ăsta e prețul plătit de lumea noastră materială care se degradează ascultând de o lege imuabilă: creșterea entropiei. Iar acea esență captă un rol evolutiv, construind o lume a viitorului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
transformarea lor în CO2 + H2O. Dacă echilibrele s-ar stabili foarte repede, viața ar fi imposibilă. Pe de altă parte, există reacții care au loc cu viteze foarte mari (instantanee). Viteza acestor reacții este practic determinată de viteza cu care reactanții difuzează spre a veni în contact, apoi reacționează imediat. Ca exemple, avem reacțiile dintre ioni sau reacțiile de neutralizare. 3.1. Viteza de reacție și ordinul de reacție Definiție. Viteza de reacție reprezintă variația concentrației unei substanțe în unitatea de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și ordinul de reacție Definiție. Viteza de reacție reprezintă variația concentrației unei substanțe în unitatea de timp. Variația concentrației pentru un interval de timp infinit mic se numește viteză reală a reacției: sau , unde v = viteză reală; dCR = variația concentrației reactanților; dCP = variația concentrației produșilor de reacție; dt = variația timpului. Viteza medie reprezintă variația concentrației (C1 → C2) pentru un interval finit de timp (t1 → t2). Se exprimă prin relația: Viteza de reacție se exprimă în mol/m3·s; mol/l·s
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
τ (litera grecească tau). O reacție chimică are loc numai între molecule care se ciocnesc. Viteza de reacție este proporțională cu numărul de ciocniri în unitatea de timp. Viteza de reacție este proporțională cu produsul concentrațiilor sau presiunilor parțiale ale reactanților. Dacă în reacția chimică participă un singur reactant, reacția este de ordinul I: A → produși Viteza de reacție este proporțională cu concentrația reactantului, CA. Ecuația cinetică a reacției va fi: = k1 · CA Nu se cunosc multe reacții de ordinul I.
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
loc numai între molecule care se ciocnesc. Viteza de reacție este proporțională cu numărul de ciocniri în unitatea de timp. Viteza de reacție este proporțională cu produsul concentrațiilor sau presiunilor parțiale ale reactanților. Dacă în reacția chimică participă un singur reactant, reacția este de ordinul I: A → produși Viteza de reacție este proporțională cu concentrația reactantului, CA. Ecuația cinetică a reacției va fi: = k1 · CA Nu se cunosc multe reacții de ordinul I. O clasă importantă de reacții de acest tip
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ciocniri în unitatea de timp. Viteza de reacție este proporțională cu produsul concentrațiilor sau presiunilor parțiale ale reactanților. Dacă în reacția chimică participă un singur reactant, reacția este de ordinul I: A → produși Viteza de reacție este proporțională cu concentrația reactantului, CA. Ecuația cinetică a reacției va fi: = k1 · CA Nu se cunosc multe reacții de ordinul I. O clasă importantă de reacții de acest tip este clasa reacțiilor de descompunere și în particular descompunerea radioactivă. Fiecare nucleu al unui element
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
exemplu, pentru Ra (radiu), perioada în care concentrația inițială scade la jumătate este de 1620 de ani. Exemplu: 2 N2O5 → 4 NO2 + O2 descompunerea pentaoxidului de azot, deși pare o reacție de ordinul II, deoarece pornește de la 2 moli de reactant, este de fapt un proces în etape, iar prima reacție este de ordin I: N2O5 → NO3 + NO2 x 2 (NO3 - radical liber) 2 NO3 → 2 NO2 + O2 2 N2O5 → 4 NO2 + O2 41 O reacție ce are loc între două
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reacție este de ordin I: N2O5 → NO3 + NO2 x 2 (NO3 - radical liber) 2 NO3 → 2 NO2 + O2 2 N2O5 → 4 NO2 + O2 41 O reacție ce are loc între două molecule este o reacție de ordinul II. Descreșterea concentrației reactantului A este egală cu descreșterea concentrației reactantului B. A + B → produși Ecuația cinetică va fi: = k2 · CA În cazul în care CA = CB, ecuația cinetică poate fi scrisă = k2 · CA2 În mod similar putem scrie ecuațiile cinetice ale reacțiilor de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
NO2 x 2 (NO3 - radical liber) 2 NO3 → 2 NO2 + O2 2 N2O5 → 4 NO2 + O2 41 O reacție ce are loc între două molecule este o reacție de ordinul II. Descreșterea concentrației reactantului A este egală cu descreșterea concentrației reactantului B. A + B → produși Ecuația cinetică va fi: = k2 · CA În cazul în care CA = CB, ecuația cinetică poate fi scrisă = k2 · CA2 În mod similar putem scrie ecuațiile cinetice ale reacțiilor de ordin superior: aA + bB + cC + ....... → produși kn
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reprezintă numărul de moli din substanțele A, B și C care reacționează. 3.2. Constanta de viteză Constanta de proporționalitate k din ecuațiile anterioare se numește constantă de viteză. Ea reprezintă viteza de reacție pentru cazul ideal când concentrația fiecărui reactant este egală cu unitatea. v = k · Cn , deci Fiind independentă de concentrație, constanta de viteză k este o proprietate caracteristică a reacției și permite compararea vitezelor diferitelor reacții, efectuate la aceeași temperatură și în aceleași condiții de reacție. 3.2
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Influența presiunii Se exercită în special la reacțiile care se petrec în fază gazoasă, caz în care variația presiunilor parțiale este egală cu variația concentrației: 43 p = R · T · C sau p este presiunea totală a gazului; C reprezintă concentrația reactanților. Pentru cazul unei reacții de ordin II avem următoarele relații: A + B → produși ; pA și pB sunt presiunile parțiale ale celor două gaze. v = k · CA · CB sau Efectele presiunii nu sunt mari, iar în cazul reacțiilor neionice se manifestă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
apoasă, energia de activare a reacției necatalizate este de 44 18 kcal/mol, în prezența platinei coloidale scade la 12 kcal/mol iar în prezența catalazei (enzimă) energia de activare este de numai 5,5 kcal/mol. Între catalizator și reactanți nu se stabilesc raporturi stoechiometrice. Exemplu: 1 mg de platină produce descompunerea a 105 litri de soluție de apă oxigenată (H2O2), iar o singură moleculă de catalază produce descompunerea a 5·106 molecule de H2O2. Catalizatori diferiți, acționând asupra aceluiași
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de reacție diferiți: Exemplu: Alcoolul etilic în prezența catalizatorului de oxid de aluminiu trece în etenă, printr-o reacție de deshidratare. În prezența catalizatorului de cupru, formează acetaldehidă printr-o reacție de dehidrogenare. În general, catalizatorul reacționează cu unul dintre reactanți sau cu ambii, formând un intermediar. Din acesta, printr-o altă transformare, rezultă produsul (sau produșii) de reacție și catalizatorul în starea inițială. Un tip special de catalizatori sunt enzimele, compuși organici produși și folosiți de celulele vii în procesele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
numai cu o anumită formă moleculară a acestuia (izomer). S-a dovedit că enzimele participă chimic la reacțiile pe care le catalizează, regenerându-se după fiecare reacție elementară. 3.2.1.3.1. Cataliza omogenă Se produce atunci când catalizatorul și reactanții constituie o singură fază (lichidă, gazoasă). În prezența catalizatorului, reacția are loc în două etape: A + Cat → ACat ACat + B → AB + Cat, unde AB este un compus intermediar. Fiecare etapă este caracterizată printr-o energie de activare mult mai mică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
activare pot forma complexul activat. După descompunerea acestuia, energia suplimentară este degajată sub formă de căldură în reacțiile exoterme sau este absorbită pentru formarea produșilor de reacție în reacțiile endoterme. 3.2.1.3.2. Cataliza eterogenă Se produce între reactanți și catalizatori care constituie faze diferite: solid - gaz, solid - lichid, lichid - gaz, lichid - lichid. Cinetica acestor procese este în principiu aceeași cu cea a reacțiilor catalitice omogene în privința formării complexului activat. Deoarece reacțiile se petrec numai la suprafața catalizatorului, înseamnă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
principiu aceeași cu cea a reacțiilor catalitice omogene în privința formării complexului activat. Deoarece reacțiile se petrec numai la suprafața catalizatorului, înseamnă că mărimea și proprietățile suprafeței, compoziția chimică a stratului superficial etc. intervin asupra reacției chimice. Interacțiunea dintre catalizator și reactanți are loc prin procesul de adsorbție (atragere și reținere la suprafața solidului a moleculelor din mediul de reacție). Suprafețele catalizatorilor nu sunt perfect plane. Ele prezintă diferite tipuri de asperități: peak-uri (atomi proeminenți), creste (muchii de cristalite), văi (pori, spații
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Suprafețele catalizatorilor nu sunt perfect plane. Ele prezintă diferite tipuri de asperități: peak-uri (atomi proeminenți), creste (muchii de cristalite), văi (pori, spații înguste). Atomii proeminenți sunt mai slab legați de restul rețelei și deci sunt mai reactivi față de moleculele de reactant comparativ cu restul atomilor din suprafață. Aceste asperități constituie centrii activi ai catalizatorului. După Langmuir, reacția de suprafață implică mai multe etape: 1. difuzia reactanților spre suprafața catalizatorului; 2. adsorbția reactanților; 3. reacția chimică propriu-zisă; 4. desorbția produșilor de reacție
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sunt mai slab legați de restul rețelei și deci sunt mai reactivi față de moleculele de reactant comparativ cu restul atomilor din suprafață. Aceste asperități constituie centrii activi ai catalizatorului. După Langmuir, reacția de suprafață implică mai multe etape: 1. difuzia reactanților spre suprafața catalizatorului; 2. adsorbția reactanților; 3. reacția chimică propriu-zisă; 4. desorbția produșilor de reacție; 5. difuzia produșilor de la suprafața catalizatorului în mediul de reacție. Aceste etape au loc cu viteze diferite, sunt dependente de temperatură, viteza procesului fiind dată
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
rețelei și deci sunt mai reactivi față de moleculele de reactant comparativ cu restul atomilor din suprafață. Aceste asperități constituie centrii activi ai catalizatorului. După Langmuir, reacția de suprafață implică mai multe etape: 1. difuzia reactanților spre suprafața catalizatorului; 2. adsorbția reactanților; 3. reacția chimică propriu-zisă; 4. desorbția produșilor de reacție; 5. difuzia produșilor de la suprafața catalizatorului în mediul de reacție. Aceste etape au loc cu viteze diferite, sunt dependente de temperatură, viteza procesului fiind dată de etapa cu viteza cea mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
chimică propriu-zisă; 4. desorbția produșilor de reacție; 5. difuzia produșilor de la suprafața catalizatorului în mediul de reacție. Aceste etape au loc cu viteze diferite, sunt dependente de temperatură, viteza procesului fiind dată de etapa cu viteza cea mai mică. Adsorbția reactanților pe suprafața catalizatorului poate fi fizică (prin forțe van der Waals) sau chimică (chemosorbție, cu formare de legături chimice). Chemosorbția trebuie să fie reversibilă pentru a nu bloca suprafața catalizatorului. Activitatea catalitică a unei substanțe va fi cu atât mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
otrăviți de compuși ai sulfului, seleniului, azotului, fosforului, arsenului. În general, otrăvurile conțin atomi cu perechi de electroni neparticipanți, cu ajutorul cărora stabilesc legături chimice cu atomi de la suprafața catalizatorului. 3.3. Echilibre chimice în sisteme omogene În sisteme omogene cu reactanți în aceeași stare de agregare și care constituie o singură fază, stabilirea echilibrului chimic este influențată de concentrațiile inițiale ale reactanților, de temperatură și de presiune. Cunoașterea compoziției la echilibru este importantă din punct de vedere practic pentru că permite evaluarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
stabilesc legături chimice cu atomi de la suprafața catalizatorului. 3.3. Echilibre chimice în sisteme omogene În sisteme omogene cu reactanți în aceeași stare de agregare și care constituie o singură fază, stabilirea echilibrului chimic este influențată de concentrațiile inițiale ale reactanților, de temperatură și de presiune. Cunoașterea compoziției la echilibru este importantă din punct de vedere practic pentru că permite evaluarea randamentului și influența anumitor factori asupra reacției. 3.3.1. Reacții reversibile Definiție. Reacțiile care pot decurge în ambele sensuri se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
practic pentru că permite evaluarea randamentului și influența anumitor factori asupra reacției. 3.3.1. Reacții reversibile Definiție. Reacțiile care pot decurge în ambele sensuri se numesc reversibile. Exemplu: reacția dintre I2 și H2. Dacă luăm câte un mol din fiecare reactant și încălzim amestecul la volum constant (vas închis) la 300 - 5000C, se formează HI (acid iodhidric). H2 + I2 → 2 HI Reacția nu este totală. O parte din reactanți rămân necombinați, oricât am prelungi încălzirea. În vas vom avea un amestec
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]