99,695 matches
-
Asta să însemne "scriitor"?! Răsvan Popescu nu perifrazează aceste dialoguri, întâlniri etc., cum ar fi mai firesc. El are pretenția să le redea ad litteram, creînd astfel personaje noi, pe care le vinde cu alura și numele celor din viața reală. Ei nu vorbesc cu vocile lor, ci cu vocea autorului, ei fac gesturile impuse de autor, trec prin situații nu neapărat așa cum s-a petrecut în realitate, ci cum vrea autorul. Formulări de genul: "Să fie vreo legătură între artă
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
a alcool, cu părul plin de păduchi, cu haine slinoase și pline de boli lumești? Ca dovadă că ei n-au chef să fie doar tolerați - mai mult de frica de a nu răspândi în jur molima, decât din amor real -, au creat câteva mecanisme de igienizare socială. Există o lege a deconspirării societății și ea reprezintă, ca să zic așa, punctul de vedere oficial al poporului român. Iar oricine se opune acestei legi nu conotează tagma docilă a boului, cum se
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
țară. După ce s-au făcut comandamente peste comandamente șI toată suflarea polițisto-antiteroristă a fost pusă pe urmele atentatorului sau atentatorilor de la Liceul Jean Monnet, ne-am ales cu nenumărate scenarii șI cu un portret robot care nu e portretul robot real. Școlile obișnuite au descoperit că n-au bani ca să plătească agențI de pază, iar Poliția că n-a fost niciodată prea interesată de infracționalitatea din jurul școlilor. Așa se face că opinia publică ia cunoștință de proza indigestă a comunicatelor de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
care toamna vieții îi surprinde cu câteva povestiri publicate, ici-colo, în vreo revistă de avangardă, fără a fi adunate vreodată într-un volum de debut. Purtați de meandrele vieții, cariera literară îi interesează prea puțin, deși dovedesc, în domeniu, o reală valoare. Cazul unui Emil Paraschivoiu, care, deși a publicat scurte piese de teatru încă din Desant '83, a debutat în volum abia anul trecut (Cine mă trece strada?) nu este nicidecum singular. Unul din colegii de generație ai lui Dumitru
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
cu adevărat atunci când stânca nu mai vrea să se rostogolească la vale (Idolul de ceară) sau cerebralul, intelectualul inadaptat, care discută problemele artei înalte într-un mediu blazat, de cafenea, unde apare "anormal" și ridicol ("Nu vreau să dansez!"). Profesiunea "realei valori", ca și modestia sunt catastrofale, când se opun diletantismului arogant și oportunismului, iar timiditatea este un flagel care distruge din interior individul, anulîndu-i personalitatea și împingându-l către omogenizare, către orwelliana "asimilare". Lumea lui Daniel Tei este una onirică
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
de specialitate. Deschiderea stagiunii 2002-2003 a adus-o la rampă pe Andreea Vălean, regizor și, deopotrivă, dramaturg, cu montarea Norway. Today de Igor Bauersima, în traducerea lui Victor Scoradeț. Dramaturgul, născut în 1964 la Praga, a plecat de la un fapt real pe care a încercat să-l studieze cu lupa. În 9 februarie 2001, un băiat săturat de viață caută pe Internet confrați cu aceleași gînduri. După zece zile, o tînără și un tînăr se sinucid sărind, împreună, de pe o stînca
Undeva, în adîncul apelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14604_a_15929]
-
a condus la centralizarea în Capitala țării întregită a tuturor deciziilor și la dispariția instituțiilor din noile provincii (așa cum se convenise în 1918). Naționalismul s-a agravat și minoritarii de tot felul au creat dificultăți. Pe termen lung, ignorarea "țării reale" din spatele "țării legale" a condus la conflictele post-decembriste, la dezinteresul pentru unirea cu Basarabia și la naționalismul renăscut. CETATEA CULTURALĂ de la Cluj a împlinit 50 de numere în octombrie. Profităm de prilej spre a-i ura să le adauge altele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
studiile de gen și la latura politică a mișcării. Se poate face și critică de acest gen, căutând latura ideologică a textului și deconstruind-o cu sentimentul buclucaș și amuzat că aceste idei sunt deopotrivă creatoare și autodinamitarde, dar cu plăcerea reală a exercițiului intelectual. De pildă Marin Preda făcea literatură feministă avant la lettre sau, cel mult, inconștient. Nuvela Ana Roșculeț se pretează de minune unei posibilități de analiză venind dinspre feminismul marxist atât pentru că nuvela este în mod programatic marxizantă
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
pâine sau rîu, a folosi pe sunt sau pe sînt nu ne îndreptățesc a ne considera mai mult sau mai puțin latini, în "patriotică misiune". Cunoașterea aprofundată a istoriei limbii și culturii românești ne-ar putea fi, în schimb, de real folos. De aceea credem că discuțiile (repetate cu emfază, demonstrativ enunțate, politizate) privind ortografia limbii române - care rămîne o serioasă problemă de cultură - sînt zadarnice 2). Precum este, probabil, inutilă și intervenția noastră de față. P.S. În ceea ce privește dezbaterile actuale parlamentare
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
de generație cu autorul și cu o boemă pestriță, jumătate poză, jumătate cu substanță, unii beți, alții aroganți, oricum, surprinși cu talent și vizibilă implicare afectivă. Evenimentele exterioare, vizita lui Gorbaciov, fuga nu-știu-cui în străinătate sunt repere ce aduc consistența reală speciei reportajului și datează discret amintirea. Sunt aproape cele mai bune bucăți de proză. Anchete mult educative, cu calcule prozaice și utile asupra unor chestiuni arzătoare de genul: cât timp lucrează scriitorii actuali la o carte, estimarea cheltuielilor făcute pentru
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
indiferent dacă el are un referent nemijlocit sau doar unul cultural, și prin pictura în care materia se volatilizează și imaginea trăiește exclusiv într-o lume de vis, Daniela Chirion investighează, artistic și moral în același timp, posibilitatea reinvestirii lumii reale cu transparențele și cu puritatea spațiului imaginar. Proiectîndu-se pe sine, întrucît majoritatea uleiurilor sunt autoportrete, în ipostaze cvasificționale, extrăgîndu-se dintr-un contingent ostil spre a-și proteja în absolut ființa interioară atît de fragilă în fața amenințărilor mundane, pictorița experimentează de
Între mãrturisire și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14660_a_15985]
-
lui Jung este mai greu (sau, pentru mulți, imposibil) de demontat, alte imputări (crearea unui cult propriu, sau o lașitate care s-ar fi dovedit caracteristică) sunt mult dilatate și chiar fanteziste, în contradicție flagrantă cu fapte, atitudini și afirmații reale ale lui Jung. Este sigur însă că și cu această carte, McLynn își dezvoltă capitalul de credibilitate ca biograf, scriind fără patimă și părtinire despre viața și ideile lui Jung, bizare adesea și greu de înțeles, neocolind, totodată, nici trăsăturile
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
altă idee a sa (din cuprinsul aceluiași interviu apărut în revista Dorul din Danemarca): "Pe plan personal, trebuie să-ți mărturisesc că, din cea mai proaspătă tinerețe, mi-am tot dorit să scriu un roman sau mai multe. Dar romanul real al vieții mele a împiedicat acest lucru." Este ceea ce se putea bănui încă de la primul volum al avatarurilor lui Dinu Rogojeanu. Cartea de față este, într-adevăr, un compromis - interesant, de altfel - între proiectul unui roman și ideea "vieții ca
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
și 19.II.1858, de seminaristul din Târgul Neamț, "au fost editate de D. Furtună în revista "Biserica ortodoxă română", nr. 1-4, 1938. Citite pagină de pagină, textul ediției și notele exhaustive, sunt nu doar prilej de verificare, ci de reală bucurie, odată ce oferă posibilitatea reconstituirii rețelei de relații umane, de informații, adesea viu colorate, privind înțelesul tematic al locului, timpului, oamenilor epocii lui Ion Creangă, al fabulosului lor copleșitor datorat referirilor directe la documentul de epocă. Un exemplu. Ele sunt
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
nevoie să fie traduse, de ex.: Cioran, Exercices d^admiration sau D. Țepeneag, Roman de gare. De asemenea, pentru a cîștiga spațiu, poate că s-ar putea renunța la menționarea numelor avute la naștere de unii scriitori ( Ion Dobre, numele real al lui Nichifor Crainic) sau la indicarea pseudonimelor altora ( Cornel Barborică a scris și sub pseudonimul Andrei Severin), ca și la traducerile efectuate de unii dintre autori. Socotim a fi foarte bună inițiativa de a se prezenta succint și critic
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
romanul Crăciunul de la Silvestri ( 1934) ( rămînînd în spiritul criteriului "totalității" operei adoptat în SRS); la Sorin Titel se notează ca an al apariției romanului Lunga călătorie a prizonierului, 1972, în timp ce în Dicționarul esențial al scriitorilor români ( 2000) este indicat anul real, 1971. Evident însă că astfel de amănunte, pe lîngă că sînt inerente într-un asemenea Dicționar, sînt, poate, discutabile și nu pot întuneca în nici un fel calitatea sa cu totul deosebită. Excelentul Dicționar alcătuit sub conducerea și, mai ales, ivit
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
cel austro-ungar, cît și cel român) și întemnițat ca un borfaș (ultima oară, la 71 de ani), deși era blînd, glumeț și n-ar fi ucis o muscă. Dacă asemenea exagerări mai pot fi înțelese în toiul bătăliilor din istoria reală, ele rămîn fără nici o acoperire în aceea scrisă mai tîrziu. Nu ura lui Goga din 1910 ne miră, ci disprețul lui Călinescu din 1941. Se vede că i-a fost dat lui Slavici să fie mereu nedreptățit.
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
un sediu al României la Bruxelles pentru relația cu Uniunea Europeană. Nu mai iau în calcul banii pentru dotările Parlamentului și ale parlamentarilor. Ceea ce observ din acest tablou e că atunci cînd e vorba de necesitățile mai mult sau mai puțin reale de protocol ale României, cum ar fi Mercedesurile pentru parlamentarii silitori, se găsesc bani. Dacă însă e vorba de banii pentru contribuabilii amărîți, se închide robinetul De ce sînt umiliți acești oameni și aduși în condiția de cerșetori ai drepturilor lor
Banii de protocol și banii de "compensate" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14051_a_15376]
-
un "Las-o mai moale, că știm noi cine ești și cum te-ai cățărat în poziția actuală!" Nota de derizoriu în care ne aruncă afirmarea mahalagistică a intimității n-ar fi atât de respingătoare dac-ar aparține unei afecțiuni reale. Dar despre ce afecțiune poate fi vorba când, de pildă, într-o emisiune de televiziune, un jalnic băgător de seamă la un club din București e făcut harcea-parcea, prin telefon, de unul dintre binecunoscuții bătăuși promovați la rangul de "investitor
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
binemerităm soarta de microbiști, așa cum ne-o binemerităm și pe aceea de cetățeni cu drept iresponsabil de vot. În ciuda familiarității afișate până la îngrețoșare, acești indivizi se urăsc de moarte. E ceva scabros și nenatural în relația meșter-calfă izvorâtă nu din reala apropiere, ci dintr-un fel de îmbrățișare premergătoare sufocării. Membri ai aceleiași haite nesătule, ei "țin aproape" doar pentru a sări unul la beregata ceiluilalt atunci când vine momentul. Te umflă râsul să descoperi în rudimentul lor de limbaj fraze nemestecate
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
scrie profesorul bucureștean - nu a fost eșecul unei derive antidemocratice; a fost eșecul unei maniere de a înțelege democrația pe care istoria a refuzat să o ratifice" (p. 101). Pentru că, spune tot Lucian Boia, "s-a putut observa cum comunismul real contrasta flagrant cu comunismul teoretic: era pur și simplu altceva" (p. 51). Democrația anilor 2000 are cu totul alte sensuri decît democrația anului 1900. Lumea politică pare să se îndrepte spre ceea ce Adam Michnik numea într-un superb eseu zona
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
la scară universală a adevărului divin, iar sticla se dovedește a fi un material foarte potrivit pentru astfel de reflecții. În contrapunct, ciclul de lucrări prezentate de Mihai Țopescu: Politicienii, Proștii, V.I.P. - uri, reprezintă ideea unei implicări viscerale în lumea reală, a unei incursiuni de natură etică. Demersul său plastic actual, care nu e deloc singular în mediul artistic contemporan, este rezultatul unei atitudini ferme, ironice și sarcastice, în același timp, față de ceea ce el consideră a fi Monștrii - de fapt personaje
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
găseam în anii '50) decât am făcut-o și pe care azi n-aș mai vrea să le mai știu ale mele". Avea scuze? "Firește, eram foarte tânăr și compromisul, pe care atunci nu ni-l reprezentam la dimensiuinile lui reale, îl învățam, din păcate, chiar de la marii noștri profesori, de la G. Călinescu și T. Vianu, de la Al. Rosetti și Iorgu Iordan, aliniați, în grade diferite, noului regim și încercând efortul de a deveni, chipurile, marxist-leniniști. O epocă tristă care a
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
cauzată de nepotrivirea unor interese, a unor opinii etc.; dezacord. Mergea carevasăzică, la urmă, și dezacord; dar nu, dacă nu exista și ceva abstract. Pentru cine ar avea mania împotrivirii totale, de obicei fanatică, disensiunea noastră salvează aparențele unei democrații reale, relativiste, prin urmare permisivă... Așa dar, nu trebuie să te declari neapărat într-un dezacord total, înverșunat, față de un lucru ori altul; ci doar, ușurel, să te declari numai în disensiune. Eventual cu o persoană șubrezită nu numai de atâtea
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
numai filmați!". Cine poate ști cîtă voință de a face, cît patetism și cîtă disperare presupune acest cinema concesiv ?)... Așadar, nu sînt bani? Nu banii contează, ci "relațiile umane"! Și nu estetica (oricît de concesivă) contează, ci rezultatul! ("În lumea reală contează numai rezultatul", sună punctul 12, cel mai amar, al Manifestului)... Din fericire, rezultatul nu e o improvizație jenantă, cum ar fi avut toate șansele să fie; dimpotrivă, rezultatul e unul mișcător: se vede, din acest film făcut în condiții
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]