8,278 matches
-
așteptările cititorului. Cu alte cuvinte, fără a ieși din canoane și fără să epateze, cărțile lui au un ceva care scapă înțelegerii imediate. Toate astea, pentru că Radu Mareș e un profesionist al insinuării prin detaliu. El construiește pe un eșafodaj realist psihologic, ce se va ramifica în direcții ambigue. Faptul se observă mai limpede în prozele recente din Sindromul Robinson. Impresia e că, în intenție, cele patru povestiri ar fi alcătuit un roman la care autorul renunță din lipsă de coeziune
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
războaie civile, deci păstrarea și exercitarea puterii. Nimic nou, am putea spune la prima vedere. Deloc întâmplător, George Maior, face spre finalul eseului o trecere din viitor direct în străfundurile istoriei, la Tucidide, Machiavelli și Clausewitz, subliniind nevoia de gândire realistă, cea a realpolitik-ului. Acest mod de acțiune, care pentru cei neinițiați poate suna dur, dar care pentru un bine comun, împinge spre lucruri care trebuie făcute, chiar dacă uneori sunt în contradicție cu moralitatea. Cu toate astea știu că George Maior
Teoria și practica puterii by Flaviu Pre () [Corola-journal/Journalistic/2431_a_3756]
-
de acțiune, care pentru cei neinițiați poate suna dur, dar care pentru un bine comun, împinge spre lucruri care trebuie făcute, chiar dacă uneori sunt în contradicție cu moralitatea. Cu toate astea știu că George Maior este în egală măsură atât realist, cât și idealist, dificultatea spiritului complex constând, de regulă, cărei concepții să- i acorzi întâietate, în funcție de tipul de situație pe care viața ți-l scoate în cale.Oricât de realistă ar fi construcția propriu-zisă a teoriei unificate a cunoașterii, până la
Teoria și practica puterii by Flaviu Pre () [Corola-journal/Journalistic/2431_a_3756]
-
astea știu că George Maior este în egală măsură atât realist, cât și idealist, dificultatea spiritului complex constând, de regulă, cărei concepții să- i acorzi întâietate, în funcție de tipul de situație pe care viața ți-l scoate în cale.Oricât de realistă ar fi construcția propriu-zisă a teoriei unificate a cunoașterii, până la validare, ea este și rămâne un produs idealist, doar spiritul uman având o existență reală, toate celelalte reflexii fiind reprezentări ale sale. În celebra sa carte Structura și dezvoltarea personalității
Teoria și practica puterii by Flaviu Pre () [Corola-journal/Journalistic/2431_a_3756]
-
nu au putut explica simbolismul dovleacului uriaș, atârnat de grinda chiliei unui sfânt și erudit traducător al Bibliei. În opinia noastră, „dovleacul lui Dürer” se cere înțeles ca o glumă cu notă de pamflet, și nu ca un banal decor realist, care, chipurile, cum spune exegeza academică a lui Ch. Heaton din The Life of Albrecht Dürer of Nürnberg (London, 1881, p. 204), ne „vorbește de agricultura practicată de călugări (sic!)”. În opina noastră, uriașul dovleac trimite la o anecdotă a
Gluma lui Dürer by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2442_a_3767]
-
migrație), ar fi bine să încercăm să raportăm altceva, atât pe plan intern cât și către organismele europene. E mult mai rentabil să te prezinți cu aproape 20 de milioane de persoane recenzate și nu cu 16-17 cât ar fi realist să ne imaginăm. Și in plus, cum s-ar putea justifica uriașa sumă investită?", susține sociologul Ana Bulai.
Sociolog: Cu 40 de milioane de euro cheltuite, INS nu ne poate da rezultate concrete la recensământ () [Corola-journal/Journalistic/24660_a_25985]
-
că vorbim despre opera unuia dintre cei mai cultivați scriitori români, comparabilă cu aceea a modelului francez, atît prin explorarea sistematică (autentic balzaciana) a societății, bizuita pe varietatea tematico-tipologică a unui număr impresionant de volume, cît și prin îmbinarea prospecțiunii realiste cu îndrăzneala imaginației romantice? Destul! Cum, necum, și acest loc trebuie cedat unei cărți scrise de o persoană însemnată (...), anume Enigmă Otiliei". Demonstrația psihologică, ce, fără a fi neverosimila, e însă mai puțin convingătoare decît sesizarea unei inadvertente de apreciere
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
în decursul derulării poveștii, suprapunerea dialogului, folosirea flashback-ului. Flasback-ul fusese folosit anterior, dar nu la un asemenea nivel artistic. Inclusiv la nivelul folosirii tehnicii opticii s-au făcut inovații. Regizorul și-a dorit să abordeze filmul într-o notă realistă. El a imaginat cadre în care, atât în prim plan, cât și în plan îndepărat se petrece o acțiune. Dar tehnica nu i-a permis la acea vreme o claritate în profunzinea câmpului optic. Totuși, în ajutorul regizorului a venit
Motivele pentru care „Citizen Kane ” a fost considerat cel mai bun film () [Corola-journal/Journalistic/21486_a_22811]
-
în vedere nivelul ridicat de nocivitate pe care-l reprezintă menținarea lor în viața politică și publică a acestui continent. În același timp, credem că se impune o regândire a politicii, ce revine Uniunii Europene, pentru soluționarea coerentă, definitivă și realistă a problemei țigănești. Personal, nu cred că reprezintă o soluție viabilă perpetuarea unei atitudini indiferente și unilateral critice într-o problemă de maxim interes pentru întregul nostru continent. Nu cred că o astfel de politică ar reprezenta o reușită, atâta vreme cât
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
și o primejdie pentru poezie, după cum știm, se dorește uneori "conceptuală". Spre a evita căderea în capcana conceptului, Ioan Moldovan își alcătuiește discursul din frînturile unui real malaxat de rutină, însă care-și recîștigă prospețimea tocmai datorită pierderii coerenței sale realiste, a fiabilității sale. Încetînd a fi utilitar, se deschide de la sine poeziei. Gratuitatea îi acordă șansa senzaționalului. E un epos static al "micilor invenții" ce se înregistrează spontan prin juxtapunerea particulelor realului sfărîmat, pulverizat pînă la putința recompoziției sale întru
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
gata întipărite în minte cîteva din tablourile importante ale picturii iberice. Prima pînză la care m-am oprit și m-am uitat îndelung a fost Bețivii lui Velasquez (Los borachos). În fine, vedeam în direct scena... Pictura lui Velasquez clară, realistă, obiectivă, dezbărată de întunericiala antecesorilor mistici... Forța acestui tablou contemplat de atîtea ori în reproduceri, acum mi se impunea cum o realitate copleșitoare. Nici urmă din personajele alaiurilor slavice, nimic din spiritualitatea sacră de care erau cuprinși împătimiții viței de
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
puternică a înțelegerii de către dramaturg a sufletului românesc. Scrie Steinhardt: "Actul al IV-lea este acela unde, pentru cine are ochi de văzut, urechi de auzit și inimă să-i bată, autorul Scrisorii saltă peste comedia de moravuri, peste genul realist, peste teatru, și ne duce cu iuțeală mare, în marș forțat - uimiți, încîntați, emoționați (vezi lacrimile) - în lumea care nu mai e a unei realizări teatrale, ci a marii arte unde se decodează sufletul omenesc - în cazul de față, românesc
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
certain type de conscience. L'image este un acte, et non une chose. L'image este conscience de quelque chose..." Din asta derivă și antirealismul curentului existențialist de după cel de al doilea război mondial, mai ales. Desprinderea literaturii de imanentismul realist al conștiinței, în care, între noi și lucrurile din afara conștiinței umane ar fi existat niște intermediari fizici, gen còpii, clișee, ce asigurau legătura dintre gîndire și materialitatea existenței. Deși influențat de marxism, - pînă la un punct, - existențialismul de-materializează în
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
o fosforescență culturală, pe care nu o au povestirile din întâlnirea din Pământuri. Ioan Groșan este un Marin Preda intelectualizat. O poveste cu un șef și un subaltern Nuvela Trenul de noapte, considerată de unii comentatori "fantastică", este de fapt realistă. Dar realistă, în sensul larg al termenului, care presupune reprezentarea nu numai a faptelor, ci și a unor virtualități, indispensabile pentru înțelegerea a ceea ce se petrece cu adevărat. Un șef de gară, Fotiade, este trimis - ca pedeapsă pentru o abatere
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
culturală, pe care nu o au povestirile din întâlnirea din Pământuri. Ioan Groșan este un Marin Preda intelectualizat. O poveste cu un șef și un subaltern Nuvela Trenul de noapte, considerată de unii comentatori "fantastică", este de fapt realistă. Dar realistă, în sensul larg al termenului, care presupune reprezentarea nu numai a faptelor, ci și a unor virtualități, indispensabile pentru înțelegerea a ceea ce se petrece cu adevărat. Un șef de gară, Fotiade, este trimis - ca pedeapsă pentru o abatere neprecizată - să
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
care conține în germene filozofia, estetica și limbajul sonor al compozitorului, un prim pas pe drumul către Tetralogie și Tristan. "Olandezul" se află la intersecția dintre genuri și stiluri, între opera romantică și drama muzicală, între povestea fantastică și cadrul realist, între îndrăznețe proiecții muzicale ale viitorului ca "Balada" Sentei și tonul de opéra comique al intervențiilor lui Daland, între un fel de folclor marinăresc inventat și un simfonism somptuos. Această pluralitate de straturi unificate prin viziunea dramatică genială a lui
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
prieten care are un handicap, la rîndu-i, fizic: picioare strîmbe. Povestindu-i idila sa eșuată cu o fată, Kashiwagi îi dezvăluie secretul comunicării cu altul: ca să poți iubi, trebuie să te vezi pe tine însuți ca în vis, adică ne-realist. Să-ți închipui că ești frumos, inteligent, fermecător, seducător, pentru ca în virtutea tuturor acestor virtuți fantas(ma)tice să vezi dragostea celuilalt pentru tine drept verosimilă, să crezi în ea, căci abia atunci îi poți răspunde. Dragostea este, conform teoriei lui
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
mesaj pedagogic aproape explicit: dacă relațiile noastre cu vecinii ar fi fost mai strînse, cunoașterea reciprocă mai temeinică și comunicarea lipsită de crispare și de prejudecăți, poate că fiecare se evalua mai corect pe sine și-și putea determina mai realist aspirațiile. Pentru că, în ciuda scepticismelor de tot felul, arta chiar poate stimula acest lucru.
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
sa pereche de ghete// Împușcăturile sînt adăposturi sigure/ după fum se poate bea și iubi/ și urechile, urechile se pot lua la întrecere" (Moartea auzului). "Dicteul automat" nu e asumat integral, întrucît autorul respectă, în plină dezlănțuire suprarealistă, o ștachetă...realistă. În felul acesta d-sa ține a menționa un punct de plecare zero, afectiv și percepțional, precum un soi de alibi al mărturiei: "Trebuie să uit tot înaintea cuvintelor/ E amurgul cel mai nimerit pentru dragoste" (Distanțe). O atare amnezie
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
vorba de forța care pune stavilă exceselor. "Domolirea se încadrează în viziunea roz, clementă, asupra puterii. Ultima legitimare se referă la al doilea pol, consimțământul celor de jos. Idealizat, el este întrupat de devotatul și sacrificatul Gruia din Vlaicu Vodă; realist el apare, exacerbat dar just, în agitația mulțimii care cere și obține capul lui Moțoc în nuvela Alexandru Lăpușneanu de C. Negruzzi. Între aceste poziții și oarecum colorată sceptic, e de așezat atitudinea maximelor de felul "schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
schițând masca unui inocent uneori stângaci, cartea lui Daniel Pișcu își lasă cititorul să ghicească, în același timp, figura poetului care explorează limitele limbajului și jocul halucinant al realităților. O carte indecisă parcă între tentația unei narațiuni "inocente" în cheie realistă și o compoziție kitsch a realității, Mă chemau păsările trezește cu siguranță interesul cititorului pentru opțiunile viitoare din proza lui Daniel Pișcu. Daniel Pișcu, Mă chemau păsările, Ed. Augusta, Timișoara, 1999, 72 p., f. preț.
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]
-
înfățișează ca un pragmatic decepționat de doza de raționalitate insuficientă a idealității. Problema d-sale nu e visul, viziunea corectivă, ci, dimpotrivă, raportul nemijlocit cu un real abordat în datele sale intrinseci, expurgat de toate ingredientele "literaturii". Mentalul d-sale realist este, așa cum singur recunoaște, incompatibil cu orice formă de "poezie". Să revenim însă la evoluția ideilor lui Adrian Marino, după divorțul d-sale de "literatură" (inclusiv de "ideile literare"!). Dorind a se implica în dezbaterea privitoare la situația României postdecembriste
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
a politicii, iar politicienii nu se prea hazardează în lumea metaforelor și simbolurilor în care se complac aleșii muzelor. Considerațiile unui Victor Hugo sau ale unui Alecsandri sînt interesante pentru mișcarea de idei a epocii, dar nu cuprind o evaluare realistă a forțelor aflate în concurență în perioada contemporană lor. Istoria este cîmp de preocupare pentru poeți, căci ei se cufundă în visări pe tema creșterii și descreșterii popoarelor, al scurgerii ineluctabile a timpului, în fond al destinului omenirii. Meditații mai
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
scurte prelegeri de istorie modernă occidentalului ignorant sau neinteresat îndeajuns de mult pentru a nu-și face păreri eronate (a se citi edulcorate) despre fenomenul comunismului. Marea amărăciune e că exterminările umane de durată și în secret, cu un caracter "realist" nu au impresionat, din păcate Europa, așa cum a făcut-o transparența nazismului: "Si l'on persiste dans la volonté, d'empêchér un Nuremberg du communisme, l'Europe ne sera pas [...] Il ne s'agit ni de vengeance, ni de chasse
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
fi dăunat viziunii creatoare a prozatorului. Incontestabil, moralitatea, adesea excesivă, e specifică prozelor lui Slavici și pare bine deplasată cititorului de astăzi. Întrebarea e însă dacă eticismul tulbură planul artei. Să repet mai întîi că Slavici a creat o literatură realistă și recrearea mediului evocat nu putea fi artistic realizată prin ignorarea sau falsificarea uneia dintre dimensiuni. Iar în lumea rurală de ieri, închisă și conservativă - prin structură - moralitatea e un comandament respectat și supravegheat cu strictețe. Eticismul operei lui Slavici
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]