1,394 matches
-
1984, anul apariției volumului After Hegemony...; ele aveau să fie reluate, sub diverse forme, de neoliberali și respinse de realiști. Importantă, în acest context, este replica lui Grieco, prin care se va deschide „frontul” câștiguri absolute versus câștiguri relative: pentru realiști, anarhia - absența guvernământului central - nu înseamnă doar inexistența unei agenții care să impună respectarea angajamentelor, ci, în primul rând, absența unei autorități supreme care să-i împiedice pe alții să folosească violența sau amenințarea cu violența, pentru a distruge sau
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
doar inexistența unei agenții care să impună respectarea angajamentelor, ci, în primul rând, absența unei autorități supreme care să-i împiedice pe alții să folosească violența sau amenințarea cu violența, pentru a distruge sau subjuga [statul] (Ibidem, pp. 497-498). Pentru realiști, în orice relație, scopul major al statului nu este de a atinge cel mai mare câștig sau beneficiu posibil, ci de a-i împiedica pe alții să înregistreze progrese relative în planul capabilităților, comparativ cu statul (Ibidem, p. 498). Câștiguri
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fi considerat, în mod paradoxal, unul de factură realistă, în sensul că într-un sistem în care balanța ar fi înclinată către defensivă, preocuparea pentru câștigurile relative ar fi mai mică (Mearsheimer, 1994-1995, p. 22). În replică, Grieco afirmă că realiștii s-ar aștepta ca, în fața incertitudinilor politicii mondiale, statele să dea dovadă de o pronunțată aversiune față de risc, iar preocupările pentru câștigurile relative să apară nu doar în chestiunile legate de securitate, ci mult mai frecvent decât sugerează Powell. În
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fenomene internaționale decât cele care țin de securitate. Însă aceasta nu înseamnă că ei neglijează sau recunosc vreo supremație incontestabilă a realismului în domeniul studiilor de securitate: teoria instituționalistă ar urma să „invadeze” gradual și acest domeniu, dominat categoric de realiști. Olivia Toderean CONSTRUCTIVISMUL ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE Introducere Constructivismul s-a conturat în ultimii ani ca una dintre cele mai noi, inovatoare și des invocate curente teoretice uzitate pentru a înțelege relațiile internaționale și a progresa în cercetarea lor. Popularitatea lui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
identităților sedimentate de-a lungul timpului, confirmat sau transformat prin interacțiunile internaționale și procesele de construcție ale actorilor de astăzi. Constructivismul nu vine să afirme că lumea este mai bună sau mai rea, sau fundamental diferită decât o descriu marxiștii, realiștii sau idealiștii. El susține că resorturile înțelegerii lumii internaționale sunt altele decât cele propuse de paradigmele anterioare, ceea ce se reflectă în modalitățile prin care poate fi cunoscută, comunicată și transformată ceea ce considerăm îndeobște a fi „realitate” internațională. Este cu siguranță
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
curentele teoretice majore din relațiile internaționale să propună o explicație generică pentru apariția acestora. Se poate spune că explicația oferită pentru confruntările armate dintre actorii suverani a fost unul dintre criteriile de diferențiere cele mai importante între marile perspective. Pentru realiști, războiul este inevitabil, cauzat fiind de agresivitatea naturală a statelor. Tradiția liberală afirmă că războaiele apar ca urmare a nedezvoltării mecanismelor democratice sau din cauza neînțelegerilor, ele putând fi evitate prin dezvoltarea unor instituții specifice. Din punct de vedere marxist, motivul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fiind totodată scop și mijloc în atingerea acestui obiectiv. Pe de altă parte, statul se angajează, în regiunea delimitată prin granițe, să-și apere cetățenii în fața pericolelor „de afară”, inerente unui mediu anarhic și presupus ostil. Mediul internațional este, afirmă realiștii, o lume hobbesiană, a competiției, în care nu există o autoritate centrală de natură să impună ordinea. Acest fapt face ca fiecare dintre unitățile componente ale sistemului - statele - să-și urmărească pe cont propriu supraviețuirea ca entitate suverană sau, mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ocupă de definirea securității colective, a doua - de principiile, avantajele și formele pe care le poate lua securitatea colectivă, în partea a treia este urmărită evoluția sa istorică, pentru ca în final să se formuleze câteva concluzii. Definirea securității colective Pentru realiști, lumea este un mediu anarhic și competitiv, în care relațiile dintre state sunt fundamentate pe neîncrederea reciprocă. Supraviețuirea este principala preocupare a fiecărei entități politice suverane, iar urmărirea individuală a acesteia dă naștere dilemei securității. La nivel internațional, suspiciunea față de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
tuturor celorlalte. Altfel, eventualele sancțiuni hotărâte împotriva sa în momentul în care ar deveni agresor nu și-ar atinge scopul. Această primă precondiție pentru eficiența securității colective ține de structurarea sistemului internațional, fapt care îi apropie pe adepții săi de realiști, fiindcă și balansarea se poate face în același context. Urmărirea distribuției puterii și capabilităților în sistem este însă doar un element al gândirii liberale, care, spre deosebire de realiști, insistă și asupra alegerilor făcute de indivizi / elite conducătoare din felurite state. O
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ține de structurarea sistemului internațional, fapt care îi apropie pe adepții săi de realiști, fiindcă și balansarea se poate face în același context. Urmărirea distribuției puterii și capabilităților în sistem este însă doar un element al gândirii liberale, care, spre deosebire de realiști, insistă și asupra alegerilor făcute de indivizi / elite conducătoare din felurite state. O a doua precondiție pentru securitatea colectivă este ca aceste elite să împărtășească o viziune comună, măcar la nivel minimal, cu privire la ce înseamnă și cum pot fi menținute
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asigurarea propriei securități, în înțelesul tradițional al acesteia. Ambele paradigme vor postula astfel că statele sunt practic obligate să identifice mijloacele cele mai potrivite pentru a putea supraviețui. În ceea ce privește asigurarea securității internaționale, se poate spune că disputa dintre liberali și realiști a început de la problema raționalității mijloacelor de care dispune politicul. Apărută în urma primei conflagrații mondiale, la care s-a ajuns prin logica balanței de putere, securitatea colectivă a fost văzută ca soluție a reglementării amenințărilor internaționale. Pentru cei abia ieșiți
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cât se poate de elocvent, din punctul de vedere al liberalilor, faptul că războiul pur și simplu nu este o opțiune. Aceeași respingere a violenței interstatale poate fi făcută și dintr-o perspectivă morală. Intenționând schimbarea naturii hobbesiene, presupusă de realiști, a lumii internaționale, partizanii securității colective pot afirmea că războiul este inacceptabil ca instrument al politicului (Claude [1962], apud Terriff et al. [1999, p. 26]). Utilizarea instrumentului militar este strict limitată la autoapărare și la impunerea, alături de ceilalți participanți, a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
condiției anarhice a sistemului internațional. Din această perspectivă, punctul forte al pacifismului democratic îl constituie negarea supremației factorilor sistemici în explicarea relațiilor internaționale și aducerea structurilor domestice în prim-planul analizei. Așa cum s-a arătat în capitolele precedente, teoreticienii (neo-)realiști susțin că elementele esențiale ale relațiilor internaționale pot fi explicate fără referire la caracteristicile interne ale regimului politic. Acestea din urmă constituie, în accepțiunea realistă, analize reducționiste, întrucât reduc analiza sistemului internațional la evaluarea factorilor domestici. Explicațiile realiste ale competiției
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
războiului; concentrarea exclusivă a pacifismului democratic asupra statului modern ca unic locus al activității politice la nivel internațional. Testarea ipotezei ce anunță că democrațiile nu au inițiat și nu vor iniția război între ele este o întreprindere dificilă atât pentru realiști, cât și pentru liberali. De aceea, în această prezentare sintetică, atenția se va concentra mai puțin asupra dimensiunii tehnice (statistice) a testării relevanței istorice, și va acorda un cadru mai amplu potențialilor factori care ar sta la baza relației cauzale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este menținerea echilibrului de putere în sistem (Ibidem). Acest model anticipează acțiunile statelor în vederea sporirii capacităților militare și formarea alianțelor pentru a contrabalansa amenințările la adresa securiății sale și, în primul rând, împotriva oricărui stat care tinde spre hegemonie în sistem. Realiștii care au aderat la acest punct de vedere susțin că mecanismul de contrabalansare funcționează apropape perfect pentru prevenirea instaurării hegemoniei fie datorită efectului de descurajare pe care o coaliție anti-hegemonică îl are asupra pretendentului la supremație, fie prin înfrângerea candidatului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
comerțul dintre țări generează avantaje reciproce, iar raționamentul că războiul ar determine sistarea acestuia - ceea ce s-ar exprima în pierderi de ambele părți - îi descurajează pe liderii politici să pornească război împotriva principalilor parteneri comerciali (Levy, 1998, p. 149). Însă realiștii tind să neglijeze sau să respingă ipoteza descurajării sau a efectelor pacificatoare ale comerțului asupra statelor. Aceștia argumentează că liderii politici sunt mai puțin preocupați de câștiguri absolute, concentrându-se asupra câștigurilor relative. Astfel, teama că adversarul va avea de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
M. (1988), „Anarchy and the Limits of Cooperation: A Realist Critique of the Newest Liberal Institutionalism”, International Organization, 42 (3), vara. Grieco, Joseph M. (1993), „Understanding the Problem of International Cooperation: The Limits of Neoliberal Institutionalism and the Future of Realist Theory”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Griffiths, Martin (2003), Relații internaționale: școli, curente, gânditori, Ziua, București. Guzzini, Stefano (2001), Realism și relații internaționale, Institutul European, Iași. Haas, Ernest B. (1953
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Obsolete? A Review Essay”, International Security, 14 (4), primăvara. Keck, Margaret, Sikkink, Kathryn (1999), „Transnational Advocacy Networks in International and Regional Politics”, International Social Science Journal, 51 (1), martie. Kegley, Charles W. Jr. (1993), „The Neo-idealist moment in International Studies? Realist Myths and the New International Realities: ISA Presidential Address March 27, 1993, Acapulco, Mexico”, International Studies Quarterly, 37 (2), iunie. Kegley, Charles W. Jr. și Wittkopf, Eugene R. (2006), World Politics: Trends and Transformations, ed. a X-a, Thomson Learning
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
World Political Economy, Princeton University Press, Princeton. Keohane, Robert O. (1986), „Theory of World Politics: Structural Realism and Beyond”, în Robert O. Keohane (ed.), Neorealism and Its Critics, Columbia University Press, New York. Keohane, Robert O. (1993), „Institutional Theory and the Realist Challenge After the Cold War”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Keohane, Robert O., Nye, Joseph S. Jr. (1977, 1989), Power and Interdependence: World Politics în Transition, Little, Brown and Co.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
adevărat că din perspectivă realistă, posibilitatea războiului nu poate fi niciodată ignorată într-o stuctură anarhică a sistemului internațional, dar asta nu înseamnă că teoreticienii realismului sunt avocați ai războiului. Cel mai bun exemplu îl constituie opoziția masivă a principalilor realiști atât împotriva războiului din Vietnam, cât și împotriva invadării Irakului în 2003. * Mulțumesc editorilor și îndrumătorului meu de doctorat, dl Mihail E. Ionescu, precum și tuturor celor care au crezut în mine, familiei și în special mamei mele. Nu în ultimul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu-l vezi pe cel de jos. (Mai ales cei care au obiceiul de a se iluziona, mai mult decât ar trebui, cu privire la puterile lor de a Întreprinde ceva au nevoie de o corecție de viață pentru a deveni mai realiști În autoaprecieri. De altfel, un alt proverb ne spune: „Cine păgubește se Înțelepțește”.) „Trebuie să roșim când săvârșim o greșeală, dar nu atunci când o Îndreptăm.” (J.-J. Rousseau) Pățitul suflă și-n iaurt. (Pățitul devine atât de temător, Încât ajunge
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
unui cod interclasist (student egal muncitor, muncitor din Nord egal muncitor din Sud) cel puțin teoretic, din dorința disperată de a se uniformiza. În sfârșit, dragă Calvino, aș vrea să-ți spun ceva. Nu de pe poziții de moralist, ci de realist. În răspunsul tău grăbit la tezele mele, în Messaggero (18 iunie 1974), ți-a scăpat o frază de două ori nefericită. Este vorba despre: „Nu-i cunosc pe tinerii fasciști de astăzi și sper să nu am ocazia s-o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
5. EMBED MSGraph.Chart.8 \s După ESTJ, cel de-al doilea tip psihologic frecvent este INTJ, care apare în 25% dintre cazuri. Acest tip se caracterizează prin senzorialitate introvertită cu gândirea ca funcție secundară. Oamenii de acest tip sunt realiști, practici, memorează și folosesc un număr mare de date, fapte, aspecte, fiind scrupuloși față de acuratețea lor. Reacțiile intime pe care nu le exteriorizează sunt vii și intense, iar când se confruntă cu o criză, se arată calmi, liniștiți. În spatele calmului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dispus pentru atingerea obiectivelor sale În această țară de două instrumente: 1) partidul comunist autohton și 2) Înțelegerea cu aliații, ceea ce permitea o libertate totală pentru Armata Roșie. Lunile care au urmat armistițiului nu au făcut decît să dea dreptate realiștilor: se prefigura comunizarea. Fără ajutorul URSS, PCdR (devenit PCR În 1945) ar fi rămas la periferia vieții politice românești. Partidul comunist a avut inițial două ținte majore: 1) distrugerea vechii ordini sociale și obținerea controlului asupra pilonilor de sprijin ai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lapte cicantin, morcovul cel mucalit” și multe altele; în aceeași tonalitate sunt înșiruiți, asemenea obiectelor, și strategii, mercantilii, dandy, cameleonii, gentlemenii, giamgiii, sufleurii, poeții famelici, gastronomii, fulminanții, cei atinși de normalie, globetrotterii, gimnaștii, șampionii, autocrații, geniile, pirații, spuma lumii, cerealiștii, realiștii, un drac în frac, toată societatea și mulți, mulți alții, care, cu toții, stau la masa de joc în poemul Europa decadentă. Pentru M. poezia nu e un scop în sine, ceea ce contează este grăuntele de plaisir din ea și preocuparea
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]