449,804 matches
-
pentru romani, cât și pentru greci, toposurile prin care creștinismul se va impune și în domeniul culturii: patimile Mântuitorului, iubirea creștină, renegarea lui Petru, crucea învingătoare devin și ele elemente constitutive ale universului de cultură greco-latin. Dezvoltându-se în cadrul unității realizate de Imperiul Roman, religia Evangheliilor remodelează sufletele contribuind decisiv atât la configurarea sufletului, cât și a culturii europene. Paul Valery avea dreptate să spună că acolo unde numele unui Edip, Iulius Caesar, apostolul Pavel au o rezonanță, acolo se află
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
acest univers este definitorie, nu originea. Ungurii sau finlandezii, de pildă, târziu veniți în spațiul european de undeva din adâncurile Asiei, au devenit, după stabilirea lor în vechiul continent, popoare europene, s-au așezat pe coordonatele dezvoltate în Antichitatea clasică realizând importante contribuții la cultura europeană. Atena, Roma și Golgota sunt din toate punctele de vedere triada definitorie a ceea ce numim Europa. Dacă Grecia a denumit continentul și a conceptualizat denumirea, Roma a asigurat supraviețuirea tradiției inaugurate de Elada ducând-o
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
nasul cum se întîmplă cu statuile din vechime , suferise o groaznică mutilare. Ulterior, purtate în iureș la Sibiu de profesorul van Itterbeck, la redacția unui ziar local ne-a fost dat să aflăm avatarurile statuii de la chiar sculptorul care o realizase. O familie din Rășinari, după cum se "zice" supărată pe trecutul brun al lui Cioran, ( sau doar un copil inconștient, după alte variante orale) și-ar fi pus în cap să distrugă statuia. N-a reușit întru totul dar a lovit
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
lui, cu un joc dibaci, pe muchie de cuțit, vegheat atent pentru a nu-i da în vileag veninul. Pe Viorica Geantă Chelbea am văzut-o în aceeași seară, pe scena mare, unul dintre pilonii music-hall-ului amintit la început și realizat de balerina și coregrafa Felicia Dalu. Tentativa mi se pare, în principiu, curajoasă, din toate punctele de vedere. Pentru repertoriul unui teatru, înscrierea pe afiș a unui spectacol muzical poate fi un cîrlig pentru publicul mai larg, care, odată prins
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
Eugenia Vodă Săptămîna trecută, la Cinematecă, am văzut "un nou film românesc", cu titlul 3 păzește. Proiecția a fost una pentru inițiați sau pentru invitați, pentru că filmul (realizat pe suport digital) nu e intrat " deocamdată - în nici un circuit de difuzare. La sfîrșitul proiecției, regizorul, Ovidiu Georgescu, și-a prezentat, pe scenă, echipa. O echipă tînără, o atmosferă de festival studențesc și un eveniment care, în felul lui, face
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
sfîrșitul proiecției, regizorul, Ovidiu Georgescu, și-a prezentat, pe scenă, echipa. O echipă tînără, o atmosferă de festival studențesc și un eveniment care, în felul lui, face dată în istoria cinematografiei românești de după '89. Pentru că 3 păzește e primul film realizat la noi completamente "off Broadway", adică fără nici un leu de la stat și fără nici o implicare a "sistemului" și a "oficialilor" din cinematografie; dacă filme cu buget privat s-au mai făcut la noi (primul a fost Șobolanii roșii, al lui
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
nici o implicare a "sistemului" și a "oficialilor" din cinematografie; dacă filme cu buget privat s-au mai făcut la noi (primul a fost Șobolanii roșii, al lui Florin Codre, la începutul anilor '90), acest 3 păzește e primul "fără buget", realizat, adică, din contribuția benevolă și din munca voluntară a peste 150 de oameni! Mai mult de atît nu se poate! (mai mult nu de 150, evident, ci mai mult pe drumul inventivității întru supraviețuire, într-o cinematografie săracă și debusolată
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
să începem în liceu doar cu studierea lui Maiorescu, Eminescu și Caragiale, continuându-se apoi cu E. Lovinescu, Rebreanu, Eliade, Cioran, E. Ionescu, Blaga și Noica. Suficienți pentru a învăța viitoarele generații să gândească ; prin reforma noii gândiri se va realiza reforma morală, implicit reforma socială. Prea s-a lăsat bătută în cuie afirmația pseudoaxiomatică a lui Călinescu despre miturile nației noastre, căci, după jigodii, ar însemna un atentat criminal la adresa genezei poporului român, la moravurile noastre patriarhale să afirmi că
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
xeroxat din revistă (v. chenar alăturat). Nu e singurul exemplu de necunoaștere a unor scrieri ale lui Coșbuc. Se irosiră destule; mai sunt încă risipite lipsind până și din cea mai largă ediție, amintită. Este vorba și de unele traduceri realizate de poet, cum e poezia Prometeu, de Carmen Sylva, tălmăcită de Coșbuc și publicată în revista literară bistrițeană "Minerva", an I, 1891, nr. 3, p.1. Concluzia e amară: nici scriitorii clasici nu sunt onorați cu ediții de opere complete
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
revărsate, în caligrafii ale imaginilor vital sugestive. Fără să se complice în ipocrizii. Beneficiind de pe urma ediției de față de fireasca dispunere cronologică a ciclurilor de poezie, cu pornirea în 1964 prin Singur printre poeți, până la Puntea, cu subtitlul Ultimele, din 1997, realizăm cum creează metaforele condiției umane și comunică prin ele cu ființa umană și, înainte de toate, cu sine. Ceea ce ediția oferă ca lectură în perspectivă, din chiar interiorul poeziei. Fiindcă abia acum s-ar putea realiza joncțiunea spirituală între versuri cum
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
cu subtitlul Ultimele, din 1997, realizăm cum creează metaforele condiției umane și comunică prin ele cu ființa umană și, înainte de toate, cu sine. Ceea ce ediția oferă ca lectură în perspectivă, din chiar interiorul poeziei. Fiindcă abia acum s-ar putea realiza joncțiunea spirituală între versuri cum sunt cele din ciclul Moartea Ceasului (1966): "Aș vrea/ Pe gândurile mele/ Să urc până sus de tot,/ Unde e posibilă liniștea,/ Pentru că viața și moartea s-ar întâmpla/ Mai jos de mine,/ Ca ploaia
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
creația lui Eminescu", lucrarea se înscrie în continuarea inițiativei de acum o jumătate de secol a lui Tudor Vianu - fiind însă altceva! Dicționarul limbajului poetic eminescian este - prin concepție - mai aproape de Dictionnaire des symboles (coordonatori Jean Chevalier și Alain Gheerbrant). Realizat după modelul dicționarelor din cultura italiană (Concordanza di tutte le poesie di Eugenio Montale, Concordanza dei "Canti" din Giacomo Leopardi - sub coordonarea lui Giuseppe Savoca), Dicționarul... are în cultura română un singur precedent: Concordanța poeziilor lui B. Fundoianu (coordonator Marian
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
a verișoarei Montse (1970), Dacă îți spun că am căzut (1973), Mă voi întoarce într-o zi (1982), Ronda del Guinardo (1984), Locotenentul Bravo (1987), Amantul bilingv (1990), Vraja Shanghaiului (1993), Cozi de șopârlă (2001), este situat, în cadrul unei anchete realizate de ziarul "El País" printre criticii literari, pe locul trei în literatura spaniolă contemporană, după Eduardo Mendoza și Juan Benet. Deținător a prestigioase distincții literare (Premiul Planeta, Premiul Biblioteca Breve, Premiul Național al Criticii, Premiul Internațional al Uniunii Latine, între
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
naturală. Nici acum nu știu cum am ajuns pe peron și cum m-am suit în tren. În fine, vagon curat, civilizat, nemțesc de la second-hand. Singură în compartiment. Mă așez, nu mă dezbrac. Nu simt decît fierbințeala lacrimilor de pe obraji. La Predeal realizez că sînt vie. Pe hol, pustiu. Nu văd nici-un chip, aud numai niște voci, conversația prețioasă pe care o doamnă o purta cu un domn. I-a explicat că transportă marfă din Ungaria, de unde o ia, cum o cară, cum
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
Evident, armele sale sunt melodiile și cântecele (mă refer la texte) de muzică populară. La acest capitol (texte) se petrec lucruri și fenomene care îmi produc trăiri social-matrimoniale și administrative curioase, iar o parte profunde și inexplicabile. Deseori mă cutremur realizând ce soartă ingrată pot avea unii soliști vocali din moment ce nu se feresc să spună lumii întregi necazurile cu care i-a blagoslovit soarta. Mare jale! Cei mai mulți au dușmani învederați datorită cărora spiritul creator și artistic se revoltă izbucnind, citez: "Așa
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
merită numele reprezintă un patent intelectual. Meseria de editor nu va dispărea decât în formula vetustă a buchisitorului solitar, încovoiat pe file colbuite. Chiar și în era cărții virtuale vor fi necesari specialiști, mai precis echipe de specialiști care să realizeze respectivele cibertomuri. Cu leptopuri, scanere și copiatoare în loc de pixuri, cu internetul și faxul în locul deplasărilor costisitoare, cu biblioteci informatizate, în care colecțiile de periodice, completate prin schimb interbibliotecar, au fost transferate pe suport cibernetic (ceea ce înseamnă că "despuierea" lor n-
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
goală, alături de 4-5 spectatori, recentul film românesc Ce lume veselă (scenariul și regia Malvina Urșianu). În contextul actual, de sărăcie și de lentoare a ritmului de producție cinematografică, simpla existență a unui film românesc - și încă a unuia ca acesta, realizat cu profesionalism, de o companie privată, Ager Film - e o performanță. O performanță e și faptul că o regizoare ca Malvina Urșianu a reușit să facă acest film, rămînînd consecventă cu sine însăși. Problema care se pune, însă, cu toată
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
va antama o temă de mare actualitate: Cooperarea și armonizarea europeană. Vorbitori precum Sorin Eugen Zaharia, din partea Agenției Naționale pentru parteneriatul universităților cu mediul socio-economic APART, sau Christian Odoux, director executiv în cadrul Polului universitar european Lille-Nord Pas de Calais, vor realiza un bilanț prin intermediul Exemplelor de cooperare universitară fructuoasă, ce evocă în mod pregnant succesul colaborării francofone. Actualitatea europeană în domeniu, procesul de la Bolonia și noile forme de acordare a diplomelor va fi evocată de vorbitori străini și români: Patrick Benard
Zilele francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14154_a_15479]
-
echipă de interpreți de mâna întâi: Samuel Ramey, celebrul bas american, în rolul lui Filip al II-lea, un artist de mare complexitate, cu o știință remarcabilă a nuanțat, de pildă, prin subtili pianissimi, celebra arie "Ella giammai m^amo", realizând o interpretare cu greu de atins. Luis Lima, cunoscutul tenor peruan, a întruchipat un Carlos sensibil, foarte interiorizat. Din păcate, în duetul final mi s-a părut obosit, făcând eforturi de a încheia partitura în mod onest. Are însă acute
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
nou cititor să-și cumpere o porțiune de dicționar, de la sfîrșitul alfabetului, fără speranța de a putea completa întreaga serie, fiindcă volumele precedente nu se mai găsesc în librării sau în depozite). Oricum, e posibil ca încheierea dicționarului să se realizeze în anii următori, în intervalul unui secol de la apariția primei fascicule; urgentă va deveni apoi reluarea și republicarea sa integrală, cu unificări și actualizări (merită să fie generalizate tiparele explicațiilor etimologice din volumele seriei Pușcariu, dar și principiile de acceptare
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
în confruntări. De aceea, miza spectacolului este adusă parcă de misterul însuși al mării, al timpului real în care pare să se întîmple totul: ritmul interior al reacțiilor fiecăruia, tăcerile, revolta, așteptarea, agitația, păruiala. Construcția din lemn pe care a realizat-o regizorul (el semnează și decorurile), pontonul propriu-zis, concentrează și acțiunea, și misterul - sîntem chiar pe malul mării - dinamizează ritmul succesiunii faptelor. Ideea aceasta de spațiu imprimă alt nerv și altă atmosferă montării, salvînd într-un fel personajele dintr-un
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
seama că paiațele intelectuale aflate în slujba regimului sunt cu puterea nu din motive de ideologie, ci pentru milogeală? Faceți diferența între ce aduc și ce pretind aceștia și veți vedea ce fel de oameni sprijină PSD-ul. Or fi realizat că nea Sergiu, omul cu filmele, nu e decât o permanentă sursă de probleme? Când nu-i pupă-n dos pe comuniști, regizorul-minune se prosternează cât e de lungo-lat în fața unor strigoi ai istoriei, precum Antonescu. Nu mi-a venit
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
făcut tot ce-a putut să ne bage-n sperieți: văzând că nu ne dăm pe brazdă, a amenințat că pune mitraliera pe noi. Bravo, Gogule, pe când un film despre Goebbels, finanțat de la buget, cu mătălică-n rolul principal? O fi realizat dom’ Năstase că îmbrățișările Florinei Cercel și-ale Dragăi Olteanu, că temenelile lui Dorel Vișan, „inspirațiile" repertoriale prăfuite ale lui Săraru (despre Păunescu nu spun nimic: omul e îndrăgostit și, cel puțin din partea mea, are o perioadă de grație!) sunt
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
său de lucru unde, alături de bibliotecă, din care putem recunoaște cărțile cele mai frecventate, figurează portrete ale lui Barthes de Pierre Klossovski sau Lapoujade. Fotografiile și grafismele care ilustrează Roland Barthes văzut de Roland Barthes arată cum a conceput și realizat el acest caleidoscop autobiografic, din fragmente sincopate, formă preferată pe care și-o asumase scriitura lui încă de la Plăcerea textului și pe care o va utiliza, într-alt mod, în Fragmente ale unui discurs amoros, ale căror urme sunt evocate
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
cântate la pian cu un deget, în timp ce pe fundal se luminează un text manuscris despre muzică având inclusă o scurtă partitură. Învăluirea sonoră a întregii expoziții, punctată de grăuntele vocii barthesiene, cald și ritmat, după înregistrări din interviuri și seminarii, realizează o muzicalitate incantatorie care plutește printre texte. Întregul corpus al lui Barthes astfel reînviat converge spre ultima dintre stațiuni - ca să folosim un termen din liturghia Patimilor - unde, sub semnul lui Orfeu, se consumă și apare mors-amor, ca în Camera luminoasă
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]