11,798 matches
-
recensământ al populației canine”, în urmă căruia se va cunoaște numărul exact de care au fost pe străzile Capitalei. O să îi vedeți cu valizuța în mână, cu ochelarii pe nas, fericiți că vin să se cazeze. Sigur se va face recensământul populației canine”, a conchis primarul Bucureștiului, Sorin Oprescu
Oprescu dezvăluie cum vor pleca maidanezii ”fericiți” din Capitală () [Corola-journal/Journalistic/44672_a_45997]
-
explică și faza de maximum în procesul de defrișare a pădurii, apariția problemei agrare, foamea de pământ, ruperea echilibrului dintre om și natură prin generalizarea degradării solurilor, accentuarea torențialității rețelei hidrografice, creșterea frecvenței inundațiilor catastrofale în luncile râurilor. Astfel, până la recensământul populației din 1912, densitatea acesteia în regiunea avută în vedere a oscilat între 37,5 și 90,6 loc/km2. pe fondul acestor densități însă, unele sate din această regiune, dezavantajate de situl restrictiv, afectate de alunecări sau inundații, cu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
improprie pentru marea cultură, îmbinată cu creșterea atractivității urbane și a altor state europene (mai ales Italia, Spania, Portugalia), în funcție de ritmul accelerat al industrializării și cu prăbușirea sporului natural, a declanșat un proces de depopulare, care a făcut ca până la recensământul din 2002 populația să scadă cu aproximativ 10,5%. În același timp, prin ultima reformă administrativă din 1968 (extrem de inadecvat aplicată într-un spațiu geografic atât de prost echipat comunicațional), au fost scoase din nomenclatorul oficial unele sate mici, considerate
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de motive: facilitarea deciziei; menținerea terenurilor agricole aproape de sat; o țarină, înconjurată de garduri, nu putea să aibă oricâte loturi și nu putea să depășească o anumită suprafață; iar turmele nu puteau să depășească un anumit număr de animale. Conform recensământului din 1912, un sat avea maximum 600 de locuitori și 150 de gospodării. Satele libere sunt mai mici și mai statornice ca volum de populație decât cele aservite pentru că schimbările demografice se fac natural, nu după interesul economic al boierului
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
comunist din România nu și-a vândut doar evreii. Încurajat de succesul trocului cu Israelul, Nicolae Ceaușescu a inițiat o operațiune similară cu etnicii germani, vânzarea lor urmărind în linii mari aceleași direcții. După cel de-al doilea război mondial, recensământul populației din anul 1948 înregistra aproape 350.000 reprezentanți ai minorității germane în România, care reprezentau prin urmare 2,2 % din totalul populației. Numărul lor a crescut ajungând în anul 1956 la peste 380.000 de persoane. În anii următori
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
anii următori această cifră avea să se reducă simțitor. În 1977, populația germană era evaluată la aproximativ 358.832 de germani (din care 176.000 trăiau în Ardeal), cifrele în scădere ilustrând dorința multor etnici germani de a părăsi România. Recensământul din anul 1992 înregistra doar 108.933 de cetățeni de origine germană (111.150 plecați în 1990, iar 32.178 în 1991). Procesul de emigrare a fost intensificat de adoptarea la 1 decembrie 1974 a unei legi care reglementa vânzarea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
trăsături specifice întregului spațiu carpatic și subcarpatic al Munteniei, puternic influențată de cadrul economic și social s-a orientat pe linia unei evoluții generale permanent ascendente. Datele din sec. al XIX-lea de care dispunem (1835 și 1899) și apoi recensămintele secolului nostru oglindesc tocmai această evoluție. Dacă în 1835 în Breaza de Sus existau 342 de familii iar în Breaza de Jos 274 de familii, în anul 1899 cele două localități însumau 6283 locuitori repartizați astfel: 3268 locuitori în Breaza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
obligați să încheie un contract cu statul prin care cea mai mare parte a producției animale trebuia dată către unitățile de prelucrare ale statului. De asemenea, tot după 1989 a scăzut și rigurozitatea cu care sunt inregistrate animalele, nemaiexistând acele recensăminte de animale, aprecierile fiind făcute de multe ori în mod estimative. Animale După cum se vede în tabelul anterior, în această perioadă numărul bovinelor și porcinelor a scăzut la jumătate. Un regres se observă și în privința efectivelor de ovine. Explicația ar
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și cel urban, transformări importante petrecându-se îndeosebi după anul 1989. Plecând de la activitățile economice s-au făcut și câteva referiri la nivelul de trai și la particularitățile etnoculturale. Pe baza informațiilor obținute din sursele bibliografice, a indicatorilor statistici de la recensămintele populației din anii 1930, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și a datelor înscrise în registrele bisericești din localitățile supuse studiului, s-au realizat tabele centralizatoare și reprezentări grafice. La nivel național, datele anuale asupra pieței muncii se obțin de către
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
anchete, sondaje trimestriale asupra forței de muncă) rezultate ce reflectă situația reală din populația totală generală, cu o anumită probabilitate. Rezultate certe pentru reflectarea situației de pe piața muncii se pot obține numai în urma investigațiilor statistice totale care se realizează la recensămintele populației. Deoarece, în cazul unor indicatori demografici și economici, nu se face o distincție clară între populația majoritară și etniile conlocuitoare, iar rezultatele recensământului din 2011 nu au fost încă validate, pentru obținerea datelor necesare am apelat atât la Institutul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
situației de pe piața muncii se pot obține numai în urma investigațiilor statistice totale care se realizează la recensămintele populației. Deoarece, în cazul unor indicatori demografici și economici, nu se face o distincție clară între populația majoritară și etniile conlocuitoare, iar rezultatele recensământului din 2011 nu au fost încă validate, pentru obținerea datelor necesare am apelat atât la Institutul Național de Statistică, cât și la alte surse oficiale care dețin astfel de informații: departamente specializate din cadrul primăriilor, Comunitatea Rușilor Lipoveni - filialele locale, registre
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
reînnoit lipovenilor aceste drepturi, iar succesorul său, Scarlat Callimachi le-a reconfirmat ulterior. Episcopul Melchisedek (1871) aprecia că, în Țara Românească, primii lipoveni s-au stabilit în prima parte a secolului XX (Brăila, Pisc, Galați, Bordușani, București). Datele evidențiate de recensământul din 2002 arată că populația ruso-lipovenească era mai numeroasă în județele Tulcea Ă16.350), Constanța (5.273), Iași (3.586), Brăila (3.499), Suceava (2.543), București (1.171), Botoșani (698), Ialomița (602). Datele de la recensăminte evidențiază și cazuri de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
București). Datele evidențiate de recensământul din 2002 arată că populația ruso-lipovenească era mai numeroasă în județele Tulcea Ă16.350), Constanța (5.273), Iași (3.586), Brăila (3.499), Suceava (2.543), București (1.171), Botoșani (698), Ialomița (602). Datele de la recensăminte evidențiază și cazuri de localități cu populație rusolipovenească, fără a fi cunoscute ca având prin tradiție nuclee de staroveri. Ipatiov F. Ă2002) explică prezența izolată a unor ruși-lipoveni în numeroase localități din țară, în primul rând prin faptul că mulți
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
acestei populații s-a redus treptat, Iașul fiind în prezent singura localitate din cele vizate în care cea mai mare parte a etnicilor lipoveni locuiește la bloc. Marea varietate etnică a orașului Iași este bine evidențiată de datele obținute la recensământul din 1930 : 63.168 români, 34.662 evrei, 980 germani, 918 ruși, 543 maghiari, 505 polonezi, 340 țigani și 170 armeni. Satul Focuri a luat ființă după Războiul de Independență în anul 1879 prin împroprietărirea “însurățeilor” veniți din diferite zone
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de faptul că de-a lungul timpului autoritățile au folosit termeni diferiți pentru membri acestui grup etnic (ruși, lipoveni sau ruși-lipoveni), iar indicatorii referitori la etnie, limbă maternă și religie nu s-au regăsit constant sub aceeași formă la toate recensămintele. La acestea se adaugă contextul sociopolitic care a influențat declararea în mod liber la momentele de recensământ a naționalității reale a fiecărei persoane. Așa cum rezultă din fig.6, la nivel național, în intervalul 1930-2002 s-a înregistrat o scădere a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ruși, lipoveni sau ruși-lipoveni), iar indicatorii referitori la etnie, limbă maternă și religie nu s-au regăsit constant sub aceeași formă la toate recensămintele. La acestea se adaugă contextul sociopolitic care a influențat declararea în mod liber la momentele de recensământ a naționalității reale a fiecărei persoane. Așa cum rezultă din fig.6, la nivel național, în intervalul 1930-2002 s-a înregistrat o scădere a populației cu aproape 15.000 persoane. Constatăm o scădere accentuată a populației în intervalul 1930-1956, o perioadă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
intervalul 1930-1956, o perioadă fără modificări semnificative între 1956 și 1966, urmată de o nouă scădere până în 1977, apoi o creștere lentă până în 1992 și din nou o ușoară scădere până în 2002. Dacă luăm în considerare datele încă nevalidate ale recensământului din 2011, rezultă o scădere îngrijorătoare până la 23,9 mii persoane. Aceste date scot în evidență faptul că populația de ruși-lipoveni se înscrie pe un trend ușor descendent, fenomen datorat atât gradului de îmbătrânire a populației, migrației externe, care pare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de aflat numărul real al populației stabile deoarece se constată rețineri, din motive subiective, din partea familiilor în declararea corectă a plecărilor definitive sau temporare care implică sau nu schimbarea domiciliului stabil. Aceste practici, la care putem adăuga și erorile de recensământ puse pe seama unor scăpări ale recenzorilor, pot influența semnificativ rezultatele recensămintelor, iar argumentele și concluziile specialiștilor în interpretarea fenomenului pot avea o marjă mai mare de eroare. Conform datelor provizorii furnizate de I.N.S. cu privire la recensământul populației din 2011, din totalul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
din motive subiective, din partea familiilor în declararea corectă a plecărilor definitive sau temporare care implică sau nu schimbarea domiciliului stabil. Aceste practici, la care putem adăuga și erorile de recensământ puse pe seama unor scăpări ale recenzorilor, pot influența semnificativ rezultatele recensămintelor, iar argumentele și concluziile specialiștilor în interpretarea fenomenului pot avea o marjă mai mare de eroare. Conform datelor provizorii furnizate de I.N.S. cu privire la recensământul populației din 2011, din totalul de 23,9 mii ruși-lipoveni, 87,7% își au reședința în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
putem adăuga și erorile de recensământ puse pe seama unor scăpări ale recenzorilor, pot influența semnificativ rezultatele recensămintelor, iar argumentele și concluziile specialiștilor în interpretarea fenomenului pot avea o marjă mai mare de eroare. Conform datelor provizorii furnizate de I.N.S. cu privire la recensământul populației din 2011, din totalul de 23,9 mii ruși-lipoveni, 87,7% își au reședința în județul Tulcea (10,9 mii persoane), apoi urmează județele Constanța (3,5 mii persoane), Iași (2,8 mii), Brăila (1,9 mii), Suceava (1
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în județul Tulcea (10,9 mii persoane), apoi urmează județele Constanța (3,5 mii persoane), Iași (2,8 mii), Brăila (1,9 mii), Suceava (1,7 mii). La nivelul județului Iași constatăm o diferență semnificativă între numărul populației înregistrat la recensământ și populația înscrisă în registrele bisericești ca fiind stabilă. Interpretări pe marginea acestei situații pot fi făcute în momentul în care vom beneficia de cifrele definitive pe localități (pentru anul 2011 sunt folosite informații din alte surse decât INS), însă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
din localitățile supuse analizei a fost, în general, oscilantă în timp, în funcție de realitățile politicoeconomice, de măsurile pronataliste și antinataliste sau indiferente din anumite perioade istorice, la care se adaugă comportamentul demografic specific reprezentanților acestei comunități. Din analiza datelor surprinse la recensăminte se constată că, în general, populația totală înregistrează o evoluție ascendentă, firească, pe când la populația staroveră apar mai ales în perioada 1930-1992 și valori contradictorii care nu pot fi explicate logic și științific, fiind o consecință a aspectelor de natură
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
avea 4.980 locuitori dintre care, conform unei statistici făcute în 1913 de profesorii de la școala evreiască, peste 2.000 erau evrei: 518 capi de familie, 735 copii de vârstă școlară ĂDan Fripis, „De la lume adunate.. despre Tg-Frumos”, 2009). La recensământul din 1930, numărul acestora a scăzut la 1.578 (32% din total), efectivul reducându-se continuu (159 locuitori în 1956 și 12 locuitori în 1966) astfel că în 1977 nu s-a mai înregistrat nici un etnic evreu. La recensământul din
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
La recensământul din 1930, numărul acestora a scăzut la 1.578 (32% din total), efectivul reducându-se continuu (159 locuitori în 1956 și 12 locuitori în 1966) astfel că în 1977 nu s-a mai înregistrat nici un etnic evreu. La recensământul din 1930, rușii-lipoveni reprezentau 12,5% din populația orașului, situându-se astfel pe poziția a doua între etniile conlocuitoare. În 1992 ponderea acestora a scăzut la 5,9 % din populația orașului, ceea ce reprezenta 2,5% din totalul rușilor-lipoveni din România
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
totalul populației se reduce la 2,4% în 2002 și 1,8% în 2011. Scăderea numerică de la 90 persoane în 1992 la 84 în 2011 se datorează, în principal, fenomenului îmbătrânirii populației și natalității foarte reduse. În orașul Iași la recensământul din 1930 populația de etnie rusă (recensământul nu face diferența între etnia rusă și cea lipoveană) se situa pe locul 3 cu 0,9% din populația totală, după etnicii evrei (33,7%) și germani (1%). În perioadele următoare ponderea etnicilor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]