397 matches
-
doar de către lanțul de magazine Woolworths la un preț special, alături de colecția de cântece principală. Un ultim single a fost promovat în luna martie a anului 2009, acesta fiind „Can't Speak French”. Apreciat într-un mod pozitiv de majoritatea recenzorilor, acesta a câștigat locul 9 în Regatul Unit și s-a poziționat pe treapta fruntașă a listelor muzicale din Macedonia. Considerat de "The Guardian" „un prim exemplu al abilității deținute de Xenomania de a aduna la un loc elemente muzicale
Girls Aloud () [Corola-website/Science/311609_a_312938]
-
valiză în care se aflau o sumedenie de texte aparținând unor cântece. În ciuda acestui aspect, înregistrările au fost finalizate și " Dónde Están Los Ladrones?" a devenit un nou succes comercial. Discul a fost apreciat și de critica de specialitate, mulți recenzori remarcând un progres față de celelalte albume. În Statele Unite ale Americii albumul a ocupat locul 131 în clasamentul principal american, Billboard 200 și a staționat în fruntea ierarhiei discurilor de muzică latino timp de unsprezece săptămâni. Această prezență constantă în listele
Shakira () [Corola-website/Science/311634_a_312963]
-
a fost creat materialul amintit, prima înregistrare în limba engleză realizată pentru discul "Laundry Service" fiind șlagărul „Objection”. Versurile solistei sunt cunoscute și apreciate de critici, cel mai notoriu pasaj fiind în cadrul piesei „Whenever, Wherever”, acesta fiind remarcat de mulți recenzori. La câțiva ani distanță, întrebată despre versurile în cauză, interpreta a declarat: „nu mă puneți să-mi explic versurile, am spus atât de multe lucruri pe care nu ar fi trebuit [să le spun] și oamenii se schimbă [...] și nu
Shakira () [Corola-website/Science/311634_a_312963]
-
ca aparținând genului fantasy, scriind: "Paolini cunoaște bine genul — povestea sa plină de sevă prezintă elementele și convențiile recognoscibile ale genului fantasy". Cartea a fost comparată cu alte opere ale genului, cum ar fi "Războiul Stelelor" și "Stăpânul inelelor", unii recenzori considerând că tipul de intrigă este prea asemănător cu al acestora. "Kirkus Review" a numit cartea "fantasy de vârf". În general, "Eragon" a avut parte de recenzii pozitive, deși a fost criticat pentru natura sa "derivată". Liz Rosenberg de la "The New York Times
Eragon () [Corola-website/Science/311018_a_312347]
-
mixte, „Vogue” a fost considerat de toți criticii ca fiind piesa care iese în evidență. Stephen Thomas Erlewine de la allmusic a lăudat piesa, spunând că are "un ritm acut de muzică house și o melodie memorabilă instant". Michael R. Smith, recenzor al site-ului Daily Vault consideră piesa ca fiind o compoziție superioară multor altora din catalogul Madonnei. Nick Dedina, de la rhapsody.com a oferit o recenzie pozitivă cântecului, numindu-l de asemenea, ca fiind cel mai bun de pe disc. Tony
Vogue (cântec) () [Corola-website/Science/311086_a_312415]
-
tributul adus Epocii de Aur a Hollywood-ului, reprezintă totuși un final mai mult decât potrivit”. Deși Robert Christgau a ignorat compoziția în recenzia pentru "I'm Breathless", a numit-o "expresivă" în recenzia pentru compilația "The Immaculate Collection". Mark Coleman, recenzor al revistei americane "Rolling Stone" a fost mai puțin impresionat de piesă, spunând că era "inițial lipsit de strălucire, dar, fiind ultimul cântec de pe un album ambițios, dar inconsistent, brusc capătă rezonanță." Nick Butler de la Sputnikmusic, în recenzia pentru "The
Vogue (cântec) () [Corola-website/Science/311086_a_312415]
-
producătorii: Vadă Nobles, Carl Sturken, Evan Rogers. Cântecul a atins poziția a doua în topul Hoț 100 Billboard, devenind primul său single în top 5; deasemenea a ocupat locul doi în Regatul Unit, șapte și șase în Australia respectiv Canada. Recenzorul Sal Cinquemani remarcă mixtura de muzică dancehall și R&B prezența pe albumul "Music of the Sun" și aseamănă piesă „”, din punct de vedere al ritmului, cu unul dintre șlagărele lui Beyoncé Knowles, „Baby Boy”. Videoclipul a fost regizat de către
Pon de Replay () [Corola-website/Science/310151_a_311480]
-
cu solista, fiind inclus pe cel de-al doilea album de studio al cântăreței, "B’Day". Cântecul a fost lansat ca single promoțional în Statele Unite ale Americii la finele anului 2006. Compoziția a primit atât aprecieri, cât și critici din partea recenzorilor de specialitate, "Allmusic" descriindu-l drept „cel mai puternic cântec aflat pe album”, în timp ce "The Washington Post", a catalogat piesa drept o reflecție asupra „sentimentelor ce pot fi cumpărate cu bani”. În același cadru favorabil, publicația americană "Entertainment Weekly" a
Upgrade U () [Corola-website/Science/309056_a_310385]
-
creator de bijuterii și de ceasuri, „Hermès”, o companie ce comercializează obiecte de lux, „Lorraine Schwartz”, un bijutier celebru sau „The Amalfi Coast” (Coasta Amalfi), localizată în sudul Italiei, printre altele. „Upgrade U” a primit aprecieri, cât și critici din partea recenzorilor muzicali de specialitate. Eb Haynes (critic muzical al website-ului "All HipHop.com") a denumit cântecul „cea mai senină creație din seria Bonnie & Clyde, Ride or Die”. Sarah Rodman, de la "The Boston Globe", notează despre Beyoncé faptul că „se declară un
Upgrade U () [Corola-website/Science/309056_a_310385]
-
schimbarea ce se produce în interiorul personajului feminin, care se identifică cu înregistrarea și realizează faptul că trebuie să câștige controlul asupra propriei persoane, acesta fiind și mesajul compoziției. Compoziția a fost apreciată într-un mod pozitiv de o serie de recenzori, majoritatea aplecându-se asupra interpretării lui Knowles. Chuck Taylor de la revista americană "Billboard" afrimă că „Beyoncé oferă interpretarea [caracteristică] a întregii sale cariere în «Listen», alt moment definitoriu al filmului [alături de «And I Am Telling You I'm Not Going
Listen (cântec) () [Corola-website/Science/309035_a_310364]
-
în categoria raggae sau soca, iar albumul "Music of the Sun" a primit recenzii mixte. Revista americană "Rolling Stone" critica albumul, numindu-l „lipsit de ingeniozitate, dar un disc care conține muzică R&B «marcată» de șarmul caraibian al Rihannei.” Recenzorul Sal Cinquemani remarca mixtura de muzică dancehall și R&B prezentă pe albumul interpretei și aseamănă piesa „Pon de Replay”, din punct de vedere al ritmului, cu unul dintre șlagărele lui Beyoncé Knowles, „Baby Boy”. Cel de-al doilea disc
Rihanna () [Corola-website/Science/309076_a_310405]
-
acustice, însă mai trebuie să lucreze la stabilirea unei legături între ea și public.” Odată cu debutul său, recenzorii au numit-o „regina muzicii bubblegum”, iar cântecele sale erau încadrate în categoria teen pop. Odată cu lansarea albumului "Good Girl Gone Bad", recenzorul Larry Meyler aprecia schimbarea de stil a Rihannei și sesiza faptul că interpreta a renunțat la atitudinea tinerească abordată anterior. După participarea sa de la Ottawa Bluesfest din anul 2006, jurnalistul Denis Armstrong denumea recitalul Rihannei „o fantezie coregrafică asemănătoare celor
Rihanna () [Corola-website/Science/309076_a_310405]
-
Jake Nava — și de o campanie de promovare, unde a fost inclusă și o interpretare pe scena premiilor MTV Video Music Awards 2003, unde scurtmetrajul a câștigat trei distincții. Piesa a fost aclamată de critica de specialitate, o serie de recenzori apreciind într-un mod pozitiv refrenul molipsitor, dar și secțiunea de trompetă sau apariția lui Jay-Z. A devenit unul dintre cele mai cunoscute cântece ale lui Knowles, fiind inclus într-o serie de liste a superlativelor, întocmite de publicații precum
Crazy in Love (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/308929_a_310258]
-
duetul lor magnific [al lui Knowles și Jay-Z], [«]Déjà Vu[»] este febril [...] dar chiar și atunci când Jay-Z nu este prezent fizic, el reușește să să aducă la viață în Beyoncé ceva formidabil care o evocă pe tânăra Tina Turner. Alți recenzori au realizat o serie de paralele cu șlagărul din 2003 al artistei, „Crazy in Love”, primul extras pe single de pe albumul dău de debut în cariera independentă. Conform lui Gail Mitchell de la revista americană "Billboard", cântecul este perceput de o
Déjà Vu (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/308942_a_310271]
-
continuare a înregistrării ante-menționate. Jason King de la publicația "Vibe" consideră că piesa este „clonată din ADN-ul răgușitului «Crazy in Love»”, în timp ce Thomas Inskeep de la "Stylus" a făcut trimitere la compoziție prin sintagma „«Crazy in Love» în miniatură”. Andy Kellman, recenzor al bazei de date online "Allmusic", afirma faptul că piesa „a avut îndrăzneala de a nu fi la fel de monstruos precum «Crazy in Love»”, referindu-se la succesul comercial întâmpinat de acesta din urmă pe parcursul anului 2003. De asemenea, Ryan Dombal
Déjà Vu (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/308942_a_310271]
-
atunci când un bărbat înșală și am dorit să scriu ceva cinstit”. Numeroase voci susțin faptul că versurile vorbesc despre relația dintre cântăreața de muzică pop, Rihanna și interpretul Jay-Z. „Ring the Alarm” a primit atât aprecieri cât și critici din partea recenzorilor discului single sau albumului "B’Day". Website-ul Allhiphop.com a făcut referire la această compoziție ca la un cântec cu o „puternică încărcătură emoțională”, în timp ce editorul publicației " The Boston Globe", Sarah Rodman, a subliniat faptul că piesa „expune furia și
Ring the Alarm () [Corola-website/Science/308945_a_310274]
-
și sirene”. "The Washington Post" caracterizează personajul interpretat de Knowles în cântec precum „o fostă [prietenă] nebună și geloasă”, continuând cu o referire la linia melodică: „fără un refren memorabil, ea [Beyoncé] nu pare suficient de convingătoare în acest rol”. Recenzorul acestei publicații, Chris Richards, aduce în discuție și opoziția temelor prezentate de „Ring the Alarm” și predecesorul său, „Déjà Vu”. Allmusic descrie cântecul precum unul „înfuriat și atonal”, care „însoțit de un videoclip ce a determinat o serie de analize
Ring the Alarm () [Corola-website/Science/308945_a_310274]
-
rolul lui Billy Canton, un dependent de droguri care profită de o tânără fugară, jucată de Juliette Lewis, în 1990, în filmul TV de pe NBC, "Too Young to Die?", povestea unui adolescent abuzat, condamnat la moarte pentru crimă. Ken Tucker, recenzor pentru Enterainment Weekly, a scris: Pitt este, în rolul iubitului ei, un gunoi magnific; arătând și sunând ca un pizmaș John Cougar Mellencamp, e chiar înfricoșător. În același an, Pitt a jucat în șase episoade în scurt-metrajul de pe canalul Fox
Brad Pitt () [Corola-website/Science/309953_a_311282]
-
incredibil de distractiv, care vă va captiva și va refuza să vă dea drumul. Pentru aventuri clasice cu o atitudine modernă, nu căutați mai departe de Bleach...". "MiniTokyo" a lăudat seria ca fiind "foarte originală" iar prezentarea "..este foarte promițătoare.." Recenzorul "Pop Culture Shock" și-a exprimat opinia despre serie. A declarat că povestea seriei "le dă pe altele deoparte" și că personajele sunt "bine create, animate și dublate", dar a adăugat mai târziu că unele scene "nu erau echilibrate" și
Bleach () [Corola-website/Science/306101_a_307430]
-
mordvini. În conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, rușii formează majoritatea populației (60,8%), în vreme ce mordvinii reprezintă 31,9% fin populația republicii. Alte grupuri etnice sunt: tătarii (5,2%), ucrainienii (0,5%). 3.700 cetățeni, (0,4%) nu și-au declarat naționalitatea recenzorilor. Primele descoperiri arheologice privind locuirea teritoriului Mordoviei sunt din perioada neoliticului. În secolul al VI-lea apar primele însemnări care îi menționează ca poporul fino-ugric mordvin. Mai târziu, mordvinii au ajuns sub controlul Bulgariei de pe Volga și a Rusiei Kievene
Mordovia () [Corola-website/Science/305930_a_307259]
-
care operează în interiorul pacientului." Prof. Dr. Irinel Popescu (din interviul dat revistei “medic4all” despre Chirurgia Robotică) Prof. Dr. Irinel Popescu a organizat diferite evenimente de importanță Națională și Internațională: Pe plan mondial este : Prof. Dr. Irinel Popescu a fost ales recenzorul următoarelor publicații: Langenbeck's Archives for Surgery , Chirurgia Hepatogastroenterology și EJSO - The Journal of Cancer Surgery Interviuri
Irinel Popescu () [Corola-website/Science/305351_a_306680]
-
Raymond". Recenziile au fost preponderent favorabile, după cum indică "Metacritic", care a afișat o medie de 75% calificative pozitive pentru material. Majoritate criticilor au felicitat diversitatea muzicală prezentă pe album și interpretarea artistului. Aceste două aspecte au fost subliniate de același recenzor Alex Macpherson ("The Guardian"), acesta aclamând faptul că discul „merge în direcții deloc obiective”, aceleași aspecte fiint reluate și de Erika Ramirez ("Billboard"), care a fost de părere că Usher a găsit o metodă de a „evolua” și de „a
Usher () [Corola-website/Science/313225_a_314554]
-
catalogată drept „extrem de eterica” și în ciuda acestui element „vaporos” pe care-l posedă, artista are o putere în glas care îi conferă o nuanță întunecată, fapt ce-i permite „să personalizeze fiecare compoziție pe care o cântă.” Mai mult, unii recenzori admirau versatilitatea cu care Kerli își interpretează compozițiile spunând că „vocea să se poate transforma dintr-un fredonat fermecător într-un bocet plin de durere”. În ciuda părerilor în general pozitive ale recenzorilor, au existat persoane care au criticat-o pe
Kerli () [Corola-website/Science/314744_a_316073]
-
compoziție pe care o cântă.” Mai mult, unii recenzori admirau versatilitatea cu care Kerli își interpretează compozițiile spunând că „vocea să se poate transforma dintr-un fredonat fermecător într-un bocet plin de durere”. În ciuda părerilor în general pozitive ale recenzorilor, au existat persoane care au criticat-o pe artistă, numindu-i glasul „subțire și inconsistent”. Conform recenzorilor "site"-ului Allmusic genul muzical abordat de către artista este pop-rock-ul, stilurile sale favorite sunt rock-ul alternativ și indie, iar majoritatea compozițiilor sale
Kerli () [Corola-website/Science/314744_a_316073]
-
spunând că „vocea să se poate transforma dintr-un fredonat fermecător într-un bocet plin de durere”. În ciuda părerilor în general pozitive ale recenzorilor, au existat persoane care au criticat-o pe artistă, numindu-i glasul „subțire și inconsistent”. Conform recenzorilor "site"-ului Allmusic genul muzical abordat de către artista este pop-rock-ul, stilurile sale favorite sunt rock-ul alternativ și indie, iar majoritatea compozițiilor sale au ca temă eșecul amoros sau reflecția. Kerli a susținut în mai multe interviuri că muzica să
Kerli () [Corola-website/Science/314744_a_316073]