2,414 matches
-
dispărut în ultima vreme, dar amintirea Elenei Văcărescu a dăinuit mult timp în capitala Franței. O placă comemorativă dintr-un cartier select amintește trecătorului grăbit de această scriitoare valoroasă, pe care eticheta de vetustețe o împiedică în general să fie receptată în zilele noastre. Revenind la scrisoarea de față, rămâne un mister numele tânărului în legătură cu care era pusă problema intrării în serviciile secrete. De ce scria Elena Văcărescu despre aceasta, soției lui Const. Antoniade? De ce, având în vedere conținutul ei, această epistolă
O scrisoare inedită de la Elena Văcărescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7021_a_8346]
-
cercetând viața și opera lui Mihail Sebastian dintr-o perspectivă prismatică, cronologia armonizându-se cu secvențe de variate dimensiuni, în care biografia și creația scriitorului sunt prezentate în ipostazele lor substanțiale, definitorii, ca și a modului în care au fost receptate de-a lungul timpului. Evident, eseul monografic al lui Constantin Trandafir se bazează pe o vastă și impresionantă documentare, selectând elementele esențiale, prin efectuarea unei noi și integrale lecturi a scrierilor lui Mihail Sebastian, relevându-i trăsăturile caracteristice, cu obiectivitate
O viziune nouă by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7413_a_8738]
-
limbilor moderne îndeosebi, un anume principiu, argumentat psiholingvistic, potrivit căruia nu e atât de important cum comunici, ci să comunici. Dacă ai reușit să te faci înțeles, chiar sacrificând, uneori, normele folosirii codului, ținta a fost atinsă: mesajul a fost receptat și corect decodat de către destinatar. Acest punct de vedere nu pare a conține, în sine, ceva reprobator atâta vreme cât rămâne în spațiul strict didactic, chiar dacă nu e lipsit - cum se va vedea - de anumite riscuri. Nu e nimic rău - dimpotrivă - în
Comunicare și corectitudine by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6858_a_8183]
-
și Agneta Pleijel, a spus că el l-ar introduce în orice antologie, oricît de restrînsă. Asta a constituit pentru mine încă o dovadă că am făcut bine că nu m-am lăsat influențată de felul în care am fost receptată la vremea debutului. Faptul că tu spui că m-ai citit cu interes de la început pînă la ultimul grupaj apărut în România literară mă bucură, cu atît mai mult cu cît de la o vreme nu mai am nici o chemare să
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
piesa a fost analizată ca una tezistă, ce explorează funcționarea unor modele eterne. Sunt convins că deși în sufletul spectatorilor români frica palpabilă de război s-a mai estompat, teama și oroarea sunt date permanente, ce îi vor ajuta să recepteze mesajul piesei. În fine, sunt curios să aflu în ce măsură vor simți spectatorii români, care trăiesc în condiții geografice și sociale asemănătoare cu cele ale autorului, că această dramă poate fi și a lor. Nu pot decât să sper că așa
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
când pe o formulare când pe cealaltă (istorie alternativă, istorie secretă), rămânându-ne să acceptăm că altfel nici nu se putea "într-un timp și o lume ale suspiciunii", ale "crizelor identitare". Mereu ceva se schimbă în felul cum este receptat un scriitor, și nu doar pentru că își spun cuvântul acele mutații firești de sensibilitate, de gust, dar și pentru că pot apărea, în legătură cu acel scriitor, elemente necunoscute de biografie și, câteodată, de "dosar". Nu pot fi desconsiderate. Altfel îl vom citi
Are istoria literaturii secrete? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7911_a_9236]
-
un peisaj timpuriu al lui Mattis-Teutsch s-a vîndut la Budapesta cu 75 000 euro), dar și acela că piața românească s-a golit iremediabil de un fond de lucrări cu totul excepționale. În aceste condiții este inacceptabil să nu receptăm măcar evenimentele culturale, cum ar fi arganizarea unei expoziții sau apariția unor cărți, dacă în ceea ce privește administrarea operelor ne-am dovedit convingător incapacitatea. În afara multor asemenea acțiuni, dintre care pe unele le-am comentat pe larg la momentul potrivit, o expoziție
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7671_a_8996]
-
mare mobilitate, dar cu o la fel de riguroasă consecvență în ceea ce privește propriul său orizont de creație. Expoziția de la Brașov a readus în actualitate, prin lucrările lui Ioan Mattis, un artist pe care astăzi nu suntem încă suficient de bine pregătiți să îl receptăm așa cum se cuvine. Tot pe Ioan Mattis, de data aceasta pe Mattis Janos, îl privește monografia lui Almasi Tibor, apărută la Györ, sub aegida Fundației Triade și cu sprijinul lui Georg Lecca. Asemenea expoziției de la Brașov, deși fără nici o legătură
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7671_a_8996]
-
inițial, neuitând să noteze și că "'onomatopeismul' își are un fotoliu numerotat în 'ramolita' Academie fascistă"... Cum au arătat lecturile critice mai vechi și mai noi, filonul futurist a rămas, totuși, unul dintre cele mai fecunde pentru avangarda românească, fiind receptat de marea majoritate a militanților ei, sub semnul acelei dinamici inițiale curajoase, dărâmătoare de idoli și propunând un suflu împrospătat al creației. La un Ilarie Voronca, Stephan Roll, Mihail Cosma, el se va regăsi deopotrivă în texte programatice, în glose
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
Înainte de a vedea într-un critic un scriitor ratat, trebuie să intuim și să reținem scriitorul ca atare. Și tocmai cei mai importanți cronicari literari români au făcut adesea dovada, în marea lor majoritate, a unei capacități creative remarcabile". După cum, receptînd fenomenul din cealaltă direcție, se poate afirma că speța în chestiune a recurs "cu încăpățînare la același truditor al condeiului care este scriitorul român". Punct de vedere călinescian, crocean. Nu caracteriza oare Croce critica literară drept o "artă împotriva artei
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
firul diaristic are rostul lui - nu numai pentru propriul echilibru vital, ci și al epocii. E un mod de a aduna idei, de a fixa mișcarea perpetuă și schimbările de direcție, de a stimula fără a crea presiune, de a recepta vibrațiile oamenilor și locurilor. Mariana Șora, cu multele ei talente, a pus libertatea și flexibilitatea mai presus de bunurile materiale și de "opera așezată", dragostea pentru clipă, aventură, experiență și călătorii mai presus de o carieră academică sau scriitoricească (în
O diaristă europeană by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7104_a_8429]
-
lectura celui secund și să-și impună și în spațiul acestuia propriile mecanisme de funcționare. Astfel, dacă un pictor, de pildă, după ce s-a impus ca atare în spațiul public, scrie una sau mai multe cărți de literatură, va fi receptat, printr-un stereotip greu de dizlocat, nu ca un scriitor, pur și simplu, ci ca un pictor care scrie, maniera de lectură căutînd cu tot dinadinsul să-l descopere în textul literar, abia camuflat, pe artistul plastic, așa cum s-a
Gabriela Melinescu, între joc și contemplație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7349_a_8674]
-
de toate, bucurându-se de propria sa libertate spirituală pe care o propune și cititorilor, ca într-o aventură ireală alături de Micul Print (al lui Saint Exuperi era Micul Prinț), căzut și el pe Pământ, de aiurea, și căutând a recepta, a înțelege totul prin dezarmanta sa inocență, (Nu altfel se amuză Alice în Țara Minunilor), așa că lectura acestui volum (ca de altfel a tuturor celorlalte purtând aceeași semnătură) este o curată și debordantă provocare. Ca pentru a se justifica, în fața
Cartea Micului Print (Șerban Foarță) by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/7646_a_8971]
-
revista "Convorbiri literare". Volumul generic denumit Restituiri (Ed. Opera Magna, Iași, 2007) grupează selectiv texte publicate în paginile revistei de la Iași de-a lungul anilor și se constituie, în linii generale, într-o pledoarie pentru un anumit mod de a recepta și de a evalua contribuția unor specialiști în domeniul istoriei noastre culturale și literare. Prima parte a volumului este consacrată jurnalului (ca specie, desigur), iar primul capitol este dedicat lucrării Ficțiunea jurnalului intim de Eugen Simion. Criticul universitar de la Iași
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
noastre experiențe pleneriste, și anume cu Grigorescu și cu Andreescu. Deși, la prima vedere, ambii pictori par a avea același raport cu motivul - în definitiv, și unul, și altul se formează la aceeași școală a peisagisticii franceze -, în fond ei receptează și transmit informații cu totul particulare asupra lumii exterioare și asupra picturii înseși ca formă de cercetare și de posesiune a realului. Grigorescu privește peisajul și, prin extensie, întreaga existență constituită deja, ca pe o sursă inepuizabilă de forme și
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7254_a_8579]
-
în întregime de către B.P. Hasdeu, semnând și cu multe pseudonime. Pentru a facilita consultarea revistei, I. Oprișan a alcătuit un bogat aparat critic auxiliar, referitor la ecourile revistei în contemporaneitatea lui B.P. Hasdeu și la modul în care a fost receptată de-a lungul timpului de către exegeții scriitorului, precum Iuliu Dragomirescu, Gh. Adamescu, Mircea Eliade, George Munteanu, Ovidiu Papadima, Mihai Drăgan și alții. Deosebit de util este capitolul final de Indicii, sistematizând cuprinsul revistei după semnăturile articolelor, după titlurile acestora, orânduind alfabetic
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
deja în detaliu cu cadrele didactice din cadrul proiectului LRMIN*1), în actualele propuneri apar și elemente de noutate, care decurg, în mod logic, din specificul acestui nivel. Astfel, odată ajunși la nivelul C1 de competență lingvistică, elevii sunt capabili să recepteze și să producă texte mai lungi, mai complexe și mai abstracte decât la nivelurile anterioare. Teoriile cognitiviste din didactica limbilor arată că deținerea unui nivel de competență lingvistică mai ridicat, apropiat de cel al vorbitorului nativ, permite, în general, realizarea
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
deja în detaliu cu cadrele didactice din cadrul proiectului LRMIN*1), în actualele propuneri apar și elemente de noutate, care decurg, în mod logic, din specificul acestui nivel. Astfel, odată ajunși la nivelul C1 de competență lingvistică, elevii sunt capabili să recepteze și să producă texte mai lungi, mai complexe și mai abstracte decât la nivelurile anterioare. Teoriile cognitiviste din didactica limbilor arată că deținerea unui nivel de competență lingvistică mai ridicat, apropiat de cel al vorbitorului nativ, permite, în general, realizarea
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile criticate sunt cuprinse într-un act normativ preconstituțional - Legea nr. 15/1990, act ce a fost receptat în noua ordine constituțională instaurată ca urmare a intrării în vigoare a Constituției din 1991. Această concluzie este desprinsă din jurisprudența Curții Constituționale în materie. Astfel, prin Decizia nr. 112 din 9 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, cu modificările și completările ulterioare, act normativ preconstituțional și care a fost receptat în noua ordine constituțională instaurată ca urmare a intrării în vigoare a Constituției din 1991. Potrivit prevederilor acestei legi, regiile autonome: (i) se organizează și funcționează în ramurile strategice ale economiei naționale - industria de armament, energetică, exploatarea minelor și a
DECIZIA nr. 31 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255066]
-
şi eficiente, citirea conştientă devine una dintre cele mai importante instrumente ale învăţării şi dezvoltării personalităţii. Lectura de plăcere „În acest cadru, cititorul se angajează în evenimente şi în acţiuni imaginare, suportă consecinţe, se transpune în personaje sau în atmosferă, receptează sentimente şi idei, se bucură de limbajul în sine. Cititorul aduce cu sine întreaga experienţă, sentimentele şi cunoştinţele despre formele literare. ” Lectura în scopul achiziţionării şi utilizării informaţiei „În cazul textelor informative, cititorul nu se implică în lumi imaginare, ci
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
unei opere colectarea de informații din diverse surse cu privire la istoricul unui obiect cultural, al unei opere de artă, al diferitelor produse culturale (cultură urbană, locală sau comunitară, cultură pop etc.) chestionarea colegilor cu privire la modul în care receptează o operă literară la alegere, o operă de artă, un alt tip de produs cultural, în funcție de limbă și de cultură etc. analiza interpretărilor variate pe care un obiect de artă/cultural le-a primit de-a lungul timpului realizarea
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
simbolul fals al femeii arabe de ieri și de azi, victimă a unui sistem falocrat și religios. Deși nu feministă, atitudinea Joumanei Haddad este una de protest, nu atât contra condiției reale a femeii arabe, cât împotriva felului cum este receptată în Occident această condiție. De aici, o anumită ambiguitate a analizei pe care autoarea cărții o face. Șeherezada nu poate fi, din aceeași perspectivă, clișeu și simbol. Simbol este în măsura în care fundamentaliștii islamici o lipsesc de drepturi elementare, chiar și în
Filmele din carte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5951_a_7276]
-
și nescos la iveală nici de astă dată, în lumina scenei. În același capitol experimentalist s-a încadrat și lucrarea lui Sidney Leoni, Undertone. Subtilitatea demersului acestuia, cum ne sugera titlul, consta în a ne pune în situația de a recepta realitatea din jur fără ajutorul văzului - căci eram introduși, cu toții, într-un spațiu fără lumină - numai cu ajutorul celorlalte simțuri: sunete de diferite intensități, felurite parfumuri împrăștiate din când în când în aer și mai ales diferite atingeri, cele mai multe prietenoase, dar
Explore Dance Festival 2010 (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5963_a_7288]
-
hăituite. Și imaginile nu se opresc aici, ci continuă cu întoarcerea victorioasă a vânătorilor acasă, cu vânatul uman aruncat, de-a valma, pe acoperișul mașinii. Dacă cineastul ni s-a făcut deplin cunoscut în Monkey Sandwich, pe coregraf l-am receptat plenar în filmuldans Blush, pe muzică originală de David Eugene Edwards. Filmul-dans a fost realizat în peisaje din Corsica și în subterane din Bruxelles, interpreții companiei sale, proveniți din toată lumea, fiind Laura Aris Alvarez, Elena Fokina, Josef Frucek, Ina Geerts
Explore Dance Festival 2010 (I) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5974_a_7299]