5,519 matches
-
are mai multe direcții: valorizarea eului, lucru ce-l poate face doar, eventual, un psiholog; o interpretare a efectului asupra cititorului de către poezie; o taxonomizare a tipologiei individului; o analiză a postulatului, că prin poezie se exprimă ființa umană; o receptare a poeziei ca drept capacitate de vibrație a societății prin trăirile poetului, diferențiind sensurile dintre kairos și kronos. Critica literară, în general este o știință; ea vine să asigure corespondența construcției sistemului cu teoria sistemului. Misiunea criticului literar este dificilă
DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Destine_contemporane.html [Corola-blog/BlogPost/369277_a_370606]
-
estetică; Vol. II Ipostazele artei), cât și în trilogia pe care am intitulat-o Teologia ortodoxă și arta cuvântului. Introducere în teoria literaturii (Vol. I Aspecte generale. Personajul în literatură; Vol. II Genul epic. Genul liric; Vol. III Genul dramatic. Receptarea operei literare). În aceste volume, Hegel este des invocat, citat, comentat. La acestea, trebuie să mai adaug faptul că în adolescență și în anii de studenție, dar și mai târziu, până azi, eu am citit cu cea mai mare atenție
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” by http://uzp.org.ro/fenomenologia-epica-a-spiritului-romanesc-este-o-creatie-necesara/ [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
artei are trei elemente de susținere. Acestea sunt autorul, opera și publicul. Fără autor și fără publicul care o receptează, opera nu poate exista. În cazul că o creație, fie ea genială, a fost realizată, dar nu a beneficiat de receptare, valoarea ei este potențială, dar nu reală. Publicul afirmă și susține valoarea unei opere. Cu cât publicul este mai rafinat, mai exigent, dar și mai larg, cu atât valoarea operei apare mai clar... Chiar cele mai exclusiviste și mai restrânse
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” by http://uzp.org.ro/fenomenologia-epica-a-spiritului-romanesc-este-o-creatie-necesara/ [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
Membră în echipa de proiect este și conf. univ. dr. Gabriela Rusu-Păsărin, vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, realizator-coordonator la Radio România Oltenia Craiova, care a susținut în cadrul Forumului pe teme europene din Portugalia prelegerea cu titlul “Diseminarea și receptarea informațiilor despre valorile europene în comunitate prin intermediul presei”. Comunicat de presă Filiala UZPR Oltenia
Forumul cu tema “Solidaritate între generaţii” by http://uzp.org.ro/forumul-cu-tema-solidaritate-intre-generatii/ [Corola-blog/BlogPost/93880_a_95172]
-
Populare și a Mișcării Artistice de Masă, carea depanat amintiri despre întâlnirile sale de odinioară cu Grigore Vieru și cu alți artiști basarabeni, Traian Apetrei, directorul Teatrului „Mihai Eminescu”, subliniind importanța personalității acestuia, profesoara și poeta Maria Baciu, accentuând asupra receptării actuale a poeziei în general și a poeziei lui Vieru în special, relevând importantă intelectuală și sufletească a înțelegerii acestei poezii. Au mai participat prof. Silvia Carmen Diaconu, director al Casei Corpului Didactic și prof. Ciprian Manolache, inspector de specialitate
SIMPOZION “GRIGORE VIERU'' LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/_simpozion_grigore_vieru_rodica_elena_lupu_1361640251.html [Corola-blog/BlogPost/351827_a_353156]
-
născut unele prevederi de legi? Cine, de fapt, se află în spatele făcăturii penibile? Ce ascunde această lege, făcută pe genunchi, supervizată de Alexandru Florian, președintele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, pentru neacceptarea acelei firești înțelegeri și receptări corecte, generale? Se știe că legea aceasta mustind de stupidități și interpretări, a fost nășită și propusă de trei liberali: Crin Antonescu, cel mai somnoros parlamentar din istoria Senatului, el fiind cu năstrușnica idee, însoțit de George Scutaru și Andrei
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1448802605.html [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
manifestările Eminescu de anvergură de la Cernăuți sunt doar patru exemple de necesară omagiere și neuitare a sa, mai ales de către românii care nu au privilegiul de a locui în rotundul patriei istorice. O ,,revalorificare critică a izvoarelor mai vechi” în receptarea eminesciană, o relectură s-a produs déjà în ultimele decenii, dar cu echilibrul și responsabilitatea criticului autentic. ,,Orice lectură nouă din Eminescu ne pune în fața aceleiași dileme: ce ne place din Eminescu, ce primește, azi, sensibilitatea noastră postmodernă din acest
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1434591623.html [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
să ironizezi în vreun fel... Foarte mulți percep lucrările mele, sau textul sau intervențiile, ca pe un fel de critică adusă lui Brâncuși. Mi-am pierdut zile din viață încercând să explic că nu au legătură cu el, ci cu receptarea lui. El e mort, nu și-a dat acordul pentru nimic din ce s-a întâmplat dup-aia. Mi se pare incredibil că oameni de specialitate nu pot să facă diferența între Brâncuși-omul și opera lui și cum e folosită
De unde vine cultul lui Brâncuși by https://republica.ro/de-unde-vine-cultul-lui-brancusi [Corola-blog/BlogPost/337915_a_339244]
-
nervos la un moment dat. Mi-am dat seama cât de sensibili sunt oamenii. Într-un fel, e mare lucru, uite că arta poate să mai încingă spiritele și nu e un subiect de care n-are nimeni chef. Dar receptarea asta a lui Brâncuși nu cred că se mai poate schimba în conștința publică în viitorul foarte apropiat. Imagine din proiectul documentar „Laurian Stănchescu”, de Alexandra Croitoru, Hobița 2011 Într-un text din Dilema, spuneai că receptarea estetică nu mai
De unde vine cultul lui Brâncuși by https://republica.ro/de-unde-vine-cultul-lui-brancusi [Corola-blog/BlogPost/337915_a_339244]
-
nimeni chef. Dar receptarea asta a lui Brâncuși nu cred că se mai poate schimba în conștința publică în viitorul foarte apropiat. Imagine din proiectul documentar „Laurian Stănchescu”, de Alexandra Croitoru, Hobița 2011 Într-un text din Dilema, spuneai că receptarea estetică nu mai e posibilă în momentul ăsta, în cazul lui Brâncuși. Eu așa am impresia. În momentul ăsta cred că, dacă te interesezi de Brâncuși, e din cauza circului, a spectacolului media. Mi se pare totuși exagerat. Lumea cred că
De unde vine cultul lui Brâncuși by https://republica.ro/de-unde-vine-cultul-lui-brancusi [Corola-blog/BlogPost/337915_a_339244]
-
care să te fi surprins? Pentru mine, cel mai interesant a fost cum s-au legat lucrurile. Ele nu s-au întâmplat dintr-odată, ci au pornit pe o pantă ascendentă încă de când Brâncuși era în viață. Mă refer la receptarea lui în România, care avea legătură cu un fel de complex al periferiei. Observai chiar că el a devenit material de cult de-abia după ce a fost validat afară. Da, și după ce treci prin bilbliografie, îți dai seama că lucrurile
De unde vine cultul lui Brâncuși by https://republica.ro/de-unde-vine-cultul-lui-brancusi [Corola-blog/BlogPost/337915_a_339244]
-
înflorit și a prins rădăcini în conștiința națională sub forma unor adevăruri de neclintit. Pagină de început a volumului „Mărturii despre Brâncuși”, publicat în 1975 de Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Gorj Care sunt etapele principale în receptarea lui Brâncuși în România și în ce moment receptarea propriu-zisă a virat înspre cult? La început, când Brâncuși era încă în viață, avangarda din România își dorea o asociere cu el, pentru că era un artist recunoscut internațional. După care a
De unde vine cultul lui Brâncuși by https://republica.ro/de-unde-vine-cultul-lui-brancusi [Corola-blog/BlogPost/337915_a_339244]
-
forma unor adevăruri de neclintit. Pagină de început a volumului „Mărturii despre Brâncuși”, publicat în 1975 de Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Gorj Care sunt etapele principale în receptarea lui Brâncuși în România și în ce moment receptarea propriu-zisă a virat înspre cult? La început, când Brâncuși era încă în viață, avangarda din România își dorea o asociere cu el, pentru că era un artist recunoscut internațional. După care a venit momentul războiului, când Brâncuși n-a mai fost
De unde vine cultul lui Brâncuși by https://republica.ro/de-unde-vine-cultul-lui-brancusi [Corola-blog/BlogPost/337915_a_339244]
-
continue acel „bemol al vieții, cu toate tonurile sufletești, pe care le adâncește cu o jumătate de ton” (Lucian Blaga). Așa se percepe ultima sa analiză privind „Starea poeziei românești la începutul secolului al XXI-lea”, „ un îndelungat exercițiu de receptare a poeziei românești în ansamblu, cu aplecare spre tendința de evoluție a poeziei românești din a doua parte a secolului XX. Și mai apoi este necesară o plonjare în panorama poeziei secolului al XXI-lea, căutând instaurarea eului poetic”. Un
POEZIA, CA O STARE DE VEGHE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_ca_o_stare_de_veghe_elisabeta_iosif_1335119587.html [Corola-blog/BlogPost/357101_a_358430]
-
cufundată în lectură și emoții estetice, primesc vizita nepotului meu, venit cu ideea de a argumenta împreună apartenența unui poem la genul liric, o compoziție pentru școală. În scris! Dar mai întâi avem de realizat niște „pași„ de analiză și receptare a universului poetic. Îmi place ideea, mai ales că tocmai mă aflam, la venirea lui, cufundată într-un univers contemplativ în care un element din natură era un pretext de transfigurare a realității în imagini acablante, suind și coborând precum
UNIVERSUL... LA DREPT VORBIND de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488276215.html [Corola-blog/BlogPost/383511_a_384840]
-
descoperirea și resimțirea unității lumii, prin proiectarea analogică. Simbolul, a devenit principiu însuși al creației, cultura delicată a nuanței, indeterminarea provocatoare și stimulatoare, mijloacele muzicale ale sugestiei chiar sunt semnele unei alianțe discrete dar fecunde între poezie și filosofie. Psihologia receptării se întoarce dialectic asupra psihologiei creației. Poetul adevărat gândește i-mediat cu cuvinte, limbajul însuși gândește uneori în poemul lui.” Ceea ce creează în noi nu are nume “- spune Valery nu în sensul că poezia ar fi “dictată “autorului, ci în
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie.html [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
sensul că poezia ar fi “dictată “autorului, ci în sensul că polivalența ei semnificativă o îndepărtează de origine, o face să nu-I mai aparțină în exclusivitate. Limbajul devine purtătorul unei ambiguități revelatoare ce transformă poemul într-un act, iar receptarea lui într-o participare. Exegeza v-a descoperi filosofia poemului, nu pe cea a poetului. Nici-un poet modern- nu își transpune concepția despre lume într-un poem, ci ajunge la această concepție prin el. Dacă pentru mine poezia filosofică este
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie.html [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
etc. Capitolele VI-IX reprezintă autentice microtezaure de informații, cele mai multe inedite sau puțin cunoscute de nespecialiști. Avem în vedere subiecte de mare interes științific și satisfacție spirituală pentru orice român care vibrează la rezonanța universală a creației eminesciene, precum: Odiseea receptării operei eminesciene în plan național, Receptarea universală, Eminescologia, Eminescologi, Eseiști și Traducători. Totodată, distinsul autor al „Dicționarului Enciclopedic Mihai Eminescu” ne prezintă subiecte și teme mai puțin îmbucurătoare pentru Conștiința națională și anume: Antieminescialismul, Detractorii săi și altele, care pun
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_dictionar_encic_pompiliu_comsa_1378444368.html [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
microtezaure de informații, cele mai multe inedite sau puțin cunoscute de nespecialiști. Avem în vedere subiecte de mare interes științific și satisfacție spirituală pentru orice român care vibrează la rezonanța universală a creației eminesciene, precum: Odiseea receptării operei eminesciene în plan național, Receptarea universală, Eminescologia, Eminescologi, Eseiști și Traducători. Totodată, distinsul autor al „Dicționarului Enciclopedic Mihai Eminescu” ne prezintă subiecte și teme mai puțin îmbucurătoare pentru Conștiința națională și anume: Antieminescialismul, Detractorii săi și altele, care pun în relief faptul că nici acest
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_dictionar_encic_pompiliu_comsa_1378444368.html [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
citat și replica, la baza căreia stă actul creației. Vocea lirică devine ecoul propriei arte. Remarcăm, astfel, viziunea înnoitoare în ceea ce privește modul de a recepta poemele confraților de condei, dar și creațiile originale inspirate de aceștia, oferindu-ne șansa unei alte receptări. Reflexe de stare, de atmosferă, de idee, de măiestrie artistică sunt marca originalității lui Theodor Răpan: „Știu, Carlos, poezia este criminală din naștere. Cer înspinat! Cum nici dragostea nu-i mai mult decât ceea ce vezi . Poeziei nu i te poți
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
Meditația subiectivă creează un nou tip de integrare și valorificare a simbolurilor, dar care nu sunt accesibile tuturor cititorilor; ele își dezvăluie sensurile în funcție de cultura și de percepția fiecăruia, deschizând drumul unui număr imens de interpretări, diversificând trăirile, amplificând emoția receptării: „Coboară, Doamne, scara și fă-mă iar zidar,/ un clinchet de-ntuneric pe ape se zvonește,/ eu cânt cu disperare, semeț, pe românește,/ colinda Bucuriei! S-o-mpart, demult aș vrea ... / Îngenunchez la capul clocotitoarei munci,/ pocalul de-ntuneric așteaptă
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
de pocăință și of,/ știu câte herghelii de cuvinte am înecat în unde,/ știu că n-am găsit forma ce pana mi-o ascunde ... Astfel de trepte spre absolutul cunoașterii, inedite prin forța de materializare a conceptelor, șochează de la început receptarea, devenind mărci stilistice ale acestei „scrise”. Situarea între actul poetic, asemenea unei manifestări a individualității subiective și modalitatea de obiectivare a raportului eu poetic/ eu cosmic, sugerează o imagine care polarizează, deopotrivă, simțirile vieții și pe cele ale unei perpetue
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
asertivă a discursului ‒ definitorie pentru Poezia „Marelui Mister al Creației” - și prozodia cu versuri libere, de o metrică variabilă, cu libertăți ritmice și cu asocieri de tipul ingambamentului, prin care se rostește gândul. Evanghelia Apocalipsei - Epifanii propune un mod de receptare specială a stării Poeziei, înțeleasă ca modalitate de a fi a creatorului. Aparținând lirismului subiectiv, situează eul în centrul unui univers cu totul original. Ineditul expresiei cărții se bucură de însoțirea poemelor cu ilustrații sugestive, reprezentative, semnate de Damian Petrescu
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
mult, foarte mult adaos ideatic. Obișnuit a se plimba între figurativ și nonfigrativ, publicul s-a dezechilibrat sub presiunea unei surprize neașteptate. Pentru că pictorul Constantin Popa ajunge mult mai departe decât îngustimile ordonate de esteți, care au stabilit metodologia de receptare. Asta nu înseamnă că avem dinaintea ochilor întruparea perfecțiunii. Nu, nicidecum! Însuși pictorul n-ar accepta acest regat de cucerit, dar mult prea îndepărtat. Întregul conflict dramatic se declanșează în momentul în care, în fața culorii, Constantin Popa începe să-și
CHIPUL IDEII de LIVIU COMŞIA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Liviu_comsia_chipul_ideii_liviu_comsia_1351768870.html [Corola-blog/BlogPost/369934_a_371263]
-
a unei opere. Criteriul stilistic va trebui confruntat nu numai cu frecvența mijloacelor expuse mai sus, ci mai ales cu judecata de valoare sub specie temporis, (timp specific ) singura care poate conferi valorilor expresive suportul perenității artistice, garantat de felul receptării artei literare de către conștiința umană de-a lungul veacurilor. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, eseu de AL.FLORIN ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1358, Anul IV, 19 septembrie 2014. Drepturi
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411128665.html [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]