1,317 matches
-
Observând dac) modific)rile în costurile de producție, prețul bunurilor, și calitatea produselor din anumite p)rți reacționeaz) la schimb)ri similare din alt) parte. P)rțile care r)spund senzitiv sunt strâns interdependențe. Astfel, Richard Cooper definește interdependenta că ,,receptivitate rapid) la oportunit)ți de câștig diferențiale, având drept rezultat o strict) reducere a diferențelor privind factorul recompensele aferente factorului” (1968, p. 152). Noțiunea de interdependent) trimite la piețele care interacționeaz) în mod liber și autoreglatoare, descrise de economiștii liberali
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
interesul pentru problematica morală și religioasă, să-i accentueze gustul pentru straniu, pentru fabulos, să-i sporească atracția către arta rafinată și către frumos în genere. O sensibilitate ca a lui, generoasă prin definiție, includea și deschiderea spre lumea dezmoșteniților, receptivitatea față de suferințele semenilor. Preocuparea pentru condiția socială a celor mulți, a sărmanilor și năpăstuiților îl orientează spre socialism. Asemenea prietenilor săi Tudor Arghezi, N.D. Cocea, V. Demetrius, frecventează, ca licean, clubul socialist. În „Adevărul ilustrat”, publicație de orientare convergentă cu
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
câștigurile investigației pozitivist-sociologice, capitolele introductive adună date socio- și psihobiografice care vor trimite ecouri diferențiate în viziunea filosofică și estetică a prozatorului guatemalez. Circumstanțierea istorică, geografică și socială intermediază analiza aspectelor care transpar în violența trăirilor și a reprezentării, în receptivitatea la tentațiile visului și ale mitului, convertite critic în formula realismului magic, care îmbină adevărul crud cu suflul poeziei. Folclorul indigen favorizează la Asturias aplecarea spre mitologicul local de origine maya, prozatorul preluând și de la suprarealiști imaginea dislocată, fervoarea metaforică
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
celor de azi, temă predilectă pentru romanele douămiiștilor, e apropiat de gestul lui Bardamu, eroul lui Céline, de a se Înrola În armată din greața față de o lume În care nu se Întâmplă nimic În afara convențiilor „burgheze”. Starea aceasta afectează receptivitatea lor la orice fel de probleme istorice. Iresponsabilitatea politică a tinerilor de azi e la fel de semnificativă. Privim distrați la atacurile teroriste din Occident ca la orice altă știre. Efectul mass-media ne face imuni la manifestările istoriei contemporane În aceeași măsură
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
afirmă că opera lui Mircea Eliade se află la o răspântie a receptării. „Răspântia Eliade”, sintagma lansată de articol, circulă cu repeziciune și în numerele ulterioare revista deschide, într-un moment de evident succes editorial al scriitorului, ancheta privitoare la receptivitatea cititorului român față de opera lui Eliade. Pe aceeași linie a interesului față de problemele literaturii contemporane și a reconsiderării semnificațiilor din perspectiva actualității se înscriu colocviul Obsedanta tranziție a prozatorului român (10-11/1994), ocazionat de „Zilele revistei «Familia»”, ediția 1994, și
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
Oroveanu, D. Teodor ș.a. Un loc important în cuprinsul publicației îl ocupă critica literară. Stelian Cucu colaborează cu studii ample despre N. Iorga, Ion Creangă și B.P. Hasdeu, iar elevii N. Protopopescu, Dumitru C. Mihăilescu, Emil Furnică ș.a. își exersează receptivitatea comentând creația lui Tudor Arghezi, Al. Macedonski, Nichifor Crainic, Camil Petrescu, Mircea Eliade și recenzând cărți de G. Călinescu, Liviu Rebreanu, Constantin Stere, Perpessicius, Gala Galaction, Panait Istrati, Camil Petrescu ș.a. Se cuvin menționate versiunea românească a câtorva poezii de
GLAS TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287289_a_288618]
-
pe de-o parte, „Revue des deux mondes” (cu care se aseamănă în format, număr de pagini, atitudine intelectuală sobră și profil enciclopedic) și, pe de altă parte, „Nouvelle revue française” (de care se apropie prin organizarea internă, precum și prin receptivitatea deosebită față de fenomenul artistic actual). În timp, se accentuează atenția acordată elementului de autenticitate a fenomenului cultural și literar românesc, prin dinamica interioară datorată unei serii ilustre de critici și eseiști, care îi cuprinde pe Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, G.
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
Carioca, Pentru o alteță japoneză), Eugen Jebeleanu (Fulgere, Revenire spre ziuă, Jertfă îndoită), apoi Dimitrie Stelaru, Emil Botta, Constant Tonegaru, și chiar includerea în sumar a versurilor unor avangardiști ca Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Sașa Pană, ceea ce arată o salutară receptivitate față de modernism, vizibilă și în ancheta Poezia modernistă (10-11/1934). De foarte bună calitate și destul de diversă este și proza, printre semnatari numărându-se, de asemenea, autori de valoare. În primul rând, Hortensia Papadat-Bengescu, căreia i se publică fragmente din
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
de familie: un modernism târziu, obosit cu distincție, lipsit de mari investiții energice, rafinat și calofil, uniformizând într-o dicție stinsă eterogenitatea influențelor livrești. Abia al cincilea volum de poezie, Spiritul însetat de real (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), a provocat receptivitatea criticii. Motivul ține de accidental: poezia lui R. oferă un caz neproblematic de evoluție nesinuoasă, discretă, de augmentare prin proliferare (și nu prin bruscare calitativă) a unor coordonate inițiale. Printr-o coincidență, unul din textele volumului deschidea totuși, mai clar
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
și un anumit conformism literar al redacției dispar. Au putut colabora acum Florin Iaru, Liviu Antonesei, Bogdan Ghiu, Alexandru Mușina, Liviu Ioan Stoiciu, Magda Cârneci, Paul Daian, Dorin Popa, Ion Stratan ș.a., ba chiar s-a manifestat o mai mare receptivitate față de autori și mai tineri, ca Simona Popescu, Cristian Popescu sau Iudith Meszaros. La fel de diversă, de abundentă și adeseori de bună calitate este proza. Aici au putut fi citite pentru prima oară ample fragmente din scrierile unora din cei mai
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
întâietate, dar, dacă mesajele se succedă cuprinzând o anumită perioadă între ele, efectul recentivității primează. Mesajele pot varia și în funcție de afinitatea și relevanța subiectului în raport cu receptorul sau în funcție de stilul și tipul de adresare folosite. Receptorii mesajelor diferă între ei prin receptivitatea față de sursă sau mesaj, prin abilitate și interes etc. Iată de ce trebuie avute în vedere atât particularitățile emițătorului (care, probabil, vor avea influență în efectele comunicării), cât și - sau mai ales - motivația sau orientarea receptorului, care-l fac sensibil la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
absentului. Poziția de centru desemnează membrul care produce un comportament orientativ pentru grup în direcția căutării, definirii sau urmăririi unei ținte comune. Poziția emițătorului presupune o contribuție personală, legată direct de ținta comună. Poziția receptorului presupune starea de atenție și receptivitate. Poziția satelitului exprimă neatenție la ținta comună din cauza unei preocupări personale sau a centrării asupra unor aspecte din viața grupului, pe când poziția absentului presupune tot o lipsă din câmpul comunicării, dar de data aceasta o lipsă fizică. În ceea ce privește eficiența comunicării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
altor stimuli existenți în mediu; • Barierele de înțelegere se situează atât la nivelul emițătorului (semantică și jargon, abilități de comunicare, durata comunicării și canalul acesteia), cât și la nivelul receptorului (probleme semantice, concentrarea, abilitățile de ascultare, cunoștințe despre mesaj, prejudecăți, receptivitatea la ideile noi). După cum putem lesne să observăm, în ceea ce privește relevanța didactică a demersului nostru, aceasta trebuie să se constituie într-o viziune sistemică, deoarece barierele întâlnite la ambii comunicatori se află într-un echilibru al complementarității și trebuie deci să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acționând la nivelul tuturor indicatorilor implicați (emițător, receptor și mediu); astfel, dacă la nivelul emițătorului acestea sunt definite de caracteristicile personale, comportamentele disonante, atitudini și opinii, credințe și valori, la nivelul receptorului sunt atitudinile, opiniile și prejudecățile, credințele și valorile, receptivitatea la idei noi, structura de referință folosită, caracteristicile personale. În sfârșit, la nivelul mediului avem conflictul interpersonal, „ciocnirile” emoționale, diferențele de status, referențialul grupului, experiențe anterioare în interacțiuni similare; • Barierele acțiunii se constituie, de asemenea, atât la nivelul emițătorului (unde
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lume degenerată și pietrificată de minciună și absența solidarității. N-are alternativă la începutul unui nou exil, de după 1990, posibil acum prin dispariția dictaturii, care-i legase pe emigranți de țara natală "ca de o boală incurabilă" (19). Arătase maximă receptivitate discursului public isteroid sau abil (auto)manipulat. Biografia, memoria aveau darul de a-l îndepărta de elementara intoxicare. Este, de altfel, destul de selectiv și prudent. Înregistrează cu aparentă neutralitate faptul că existaseră, pe parcursul violențelor între forțele regimului și populația revoltată
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
ilustrul nostru bărbat de cultură scrie despre marele boier călător: "... Cînd din 1824, începe să treacă granița spre a-și așeza copiii la școli străine, Golescu, mai cu judecată acum și într-o vreme de repezi afaceri, rămîne zguduit. Cu receptivitatea întîrziaților, el trece din emoții în emoții, de la uimire la rușine, din apatie la o aprigă voință de bine și progres. Schimbarea la față a acestui boier simbolizează întreaga noastră renaștere[...] Văzînd pe toți călătorii "însemnînd", ia și el condeiul
Băgarea de seamă a Golescului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17184_a_18509]
-
de agitație permanentă a școlarului, care trece apoi brusc la o stare de depresiune tranzitorie, de asemenea, instabilitatea relativă a concentrării și dificultatea menținerii atenției timp mai îndelungat. Plasticitatea deosebită a sistemului nervos central, la acești copii, le conferă o receptivitate accentuată în comparație cu adulții, asigurând recepționarea unui număr relativ mare de informații. Rețeaua vasculară la școlarii mici este relativ bine dezvoltată; Frecvența cardiacă este ridicată, volumul inimii mic; din această cauză, orice efort reclamă o sporire considerabilă a frecvenței cardiace. Aparatul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Nu sfâșiați catifeaua din nori”, „Fiți blânzi cu raza hăituită, /n-o despicați în lungime de undă, /frecvență /și-atâția metri secundă”, Nu rupeți flori). Versurile nu trimit la ceea ce se înțelege îndeobște prin lirică feminină, aici nu se află receptivitate senzorială și tonalități intime, dacă nu chiar minore, semnificativ fiind faptul că erotica e practic absentă. Preocuparea pentru proză la S. se mărturisește, într-un fel, încă din 1982, prin traducerea cărții de introspecție autobiografică Însemnările lui Malte Laurids Brigge
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
În Personalitatea literaturii române, de pildă, se relevă „romantismul fundamental al literaturii române”, calitate din care sunt deduse două caracteristici definitorii: un „dinamism pasiv” (cu sintagma lui Edgar Papu), care o expune „efectelor unui dinamism imprimat de suflul epocilor”, și „receptivitatea la nou, la modernitate”. În Mitul biografic eminescian este urmărită „constituirea unei imagini epice a biografiei eminesciene în narațiuni ce împletesc în proporții diferite documentarul și ficțiunea”, în discuție fiind biografia scrisă de G. Călinescu, Mite și Bălăuca de E.
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Silvian Iosifescu, În jurul romanului, București, 1961, 218-235; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1961, 7-64, 313-315; Ov.S. Crohmălniceanu, „Risipitorii”, GL, 1962, 43; Nicolae Manolescu, „Risipitorii”, CNT, 1962, 49; Paul Georgescu, Transformări în conștiință, GL, 1963, 15; Gabriel Dimisianu, Critică și receptivitate („Friguri”), GL, 1963, 36; Al. Piru, Direcții în romanul românesc contemporan, GL, 1963, 52; Streinu, Pagini, IV, 154-156; Damian, Direcții, 7-76; Nicolae Manolescu, „Friguri”, CNT, 1964, 4; Savin Bratu, Însemnări despre nuvela românească contemporană, VR, 1964, 12; I.D. Bălan, Delimitări
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
MECI III. Date privind Caietul dirigintelui. IV. Activități educative extracurriculare V. Autoanaliza și autoevaluarea activității ( autoanaliza calității, autoanaliza eficienței; raportul dintre efort intelectual, investiție afectivă și efecte educaționale produse în timp; obiective realizate sau parțial realizate și conturarea unor alternative; receptivitatea la sugestiile evaluatorului). VI. Aprecierea orei de dirigenție: Puncte tari Puncte slabe Recomandări Calificativ CHESTIONAR PENTRU STILURILE DE ÎNVĂȚARE Acest chestionar a fost conceput pentru a te ajuta să îți determini preferințele de învățare care ți se potrivesc cel mai
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
viziunii subiective a protagoniștilor; să identifice trăsături ale personajelor feminine; să identifice modalitățile de caracterizare a personajelor; să sublinieze evoluția inversă a celor două tipuri de percepție; să extragă/ să interpreteze elemente de stilistica a textului; b) AFECTIVE ¾ Să dovedească receptivitate față de interpretarea unui text literar; ¾ Să fie dispuși să integreze noile cunoștințe în sistemul propriu de valori estetice ; ¾ Să-și dezvolte gândirea creatoare și gustul pentru literatură. Strategia didactica: 1. Metode și procedee: conversația euristica, lucrul pe grupe, problematizarea, lectură
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
răspuns căruia nu i s-a pus nicio întrebare.” EDUCAȚIE MUZICALĂ - DOMINANTE ALE NOULUI CURRICULUM PENTRU CLASELE III-IV Componentă de bază a educației estetice, Educația muzicală are ca scop principal modelarea sensibilității muzicale a elevilor, cultivarea aptitudinilor muzicale și a receptivității pentru valorile artei muzicale. Educația muzicală dispune de valențe formative multiple, vizând toate resorturile personalității umane, atât pe cele afective cât și pe cele psihomotrice și intelectuale. Educația muzicală se desfășoară în două etape: · etapa oral intuitivă (a prenotației), în
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
spectatorului. Primul contact/dialog cu vizibilul prezintă relații de continuități și chiar discontinuități...intuitivul se colează acuității vizuale, de unde rezultă acel inventar de forme cunoscute și inventate funcție de structura personală fiecărui artist; astfel apar comparațiile instantanee, experiențele olfactive, respectiv „șlefuirea”, receptivitatea, prin exercitiu, a percepției... Interpret al realității comune, cu un tip de vedere specific, artistul dezvoltă amănunțit „peizajul”, subliniind elementele estetice ale realității sau expresia „schöne Denken” (Gândirea Frumoasă), suita de focalizări(elementul de rând), studii amănunțite și interpretări. Structura
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
noutăților, a originalității, utilizează rezultatele cercetărilor proprii sau a specialiștilor, în corijarea erorilor, înclină spre un nivel ridicat de performanță, apreciază just efortul copiilor de a învăța, folosesc metode adecvate în timpul activităților, folosesc tehnici și instrumente de cercetare noi, manifestând receptivitate pentru nou. Cadrele didactice trebuie să evalueze cu multă atenție creativitatea copiilor. Evaluarea nu trebuie să fie rigidă și subiectivă, fiindcă creativitatea nu are nicio legătură cu rutina, blocajul și inerția. O apreciere nefavorabilă a creativității, duce la reacții nefaste
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]