706 matches
-
Cuza, nr.13, cu patru săli de clasă și un vestibul a fost rechiziționată de Corp 8 armată și Pionieri Compania 2/4 poliție, folosită ca birouri centrale și cazarmă. De asemenea, grădina de copii cu trei săli de clasă rechiziționată de compania 2/4 poliție. Spitalul evreiesc a fost predat unui ofițer, fără ordin scris, cu tot inventarul spitalicesc de care dispunea. În administrația Comunității s-a menținut doar azilul de bătrâni, care funcționa în baza autorizației eliberată de primăria
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în care, erau în anul 1941 doar 200 de evrei contribuabili, iar aplicarea legii de expropriere a proprietăților urbane evreiești din martie 1941, a lipsit Comunitatea de veniturile provenite din plata chiriilor imobilelor închiriate. Pe de altă parte, autoritățile au rechiziționat o parte din imobilele comunității, care nu intrau în sfera de aplicare a legii. Potrivit Statutului comunității, veniturile comunității se realizau în principal din gabelă - taxa pe consumul cărnii rituale, din donații, contribuțiile membrilor comunității, sau din chiriile încasate de pe
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
avea în administrare doar instituțiile culturale și de asistență socială. Comunitatea a pierdut dreptul de proprietate asupra tuturor imobilelor urbane care nu aveau scopul de a deservi scopurilor de asistență socială și spitalicească. Mai mult, chiar localurile școlilor au fost rechiziționate. Sediul Comunității era în strada Al.I.Cuza, nr.13. În situația trimisă Primăriei Dorohoi în noiembrie 1941, se preciza că „numărul membrilor înscriși în Comunitate a scăzut după măsura evacuării/deportării populației evreilor din Dorohoi, ds.17/1941. Conducerea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Ambulanță, este altă poveste dar cu siguranță că ideea nu a displăcut răniților și bolnavilor ci, din contră, va fi provocat multă veselie. Bine-nțeles că tot polițaiului Îi revenise nobila dar greaua sarcină de mamă a răniților În a „rechiziționa” zeama de struguri fermentată a hușenilor și nu oricare ci din cea veche, plină de buchet și sublim gust. Cum pasarea obligațiilor În cârca subordonaților era valabilă și atunci, ca și acum, prefectul se spălase pe mâini ca Pilat din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
amar răspuns primise polițaiul pe data de 12 august 1877 și de la subordonatul său din Despărțirea a II-a, comisarul Holban, care scrisese un text parcă tras la indigo după cel al colegului de la prima Despărțire. g. Nici trăsurile rechiziționate pentru front nu erau prea de soi... Deoarece, atât moldovenii cât și muntenii nu mai avuseseră de foarte mult timp vreun conflict militar cu inamici externi, În cazul Războiului de Independență lucrările ordonate de Înaltul Comandament se mișcau destul de greu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
muntenii nu mai avuseseră de foarte mult timp vreun conflict militar cu inamici externi, În cazul Războiului de Independență lucrările ordonate de Înaltul Comandament se mișcau destul de greu și cu mari deficiențe. Chiar și din cele 100 de căruțe (trăsuri) rechiziționate pentru front s-au găsit câteva mai bune de dat la gunoi decât de a Înhăma caii la ele și dovadă stă adresa Prefecturii Fălciu nr.6109/21 iulie 1877 trimisă poliției, În care erau explicate unele detalii: „Comunicânduvă asociatu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de Călărași loco, asemine sau primit și banii după angajament dela comerciantul Dumitriu depe strada Principală”. Câteva file mai Încolo, am găsit și raportul detaliat al primarului comunei Fălciu, Constantin Darie, În care precizase În amănunt fiecare defecțiune a trăsurilor rechiziționate de pe raza sa de activitate și care urmau a fi reparate din banii comunității locale ce cu onor o conducea. h. Furturi de animale Firește că pe lângă multe alte atribuțiuni, poliția timpului se ocupa și de infracțiuni și infractori. Unul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tânăra noastră armată fusese prinsă nepregătită la multe capitole, un prost obicei transmis și mai târziu. Unul din cele mai importante fusese acela al aprovizionării cu alimente fapt grav ce a determinat guvernul să apeleze la rechiziționări dar, pentru a rechiziționa, trebuia să aibă de unde iar adresa nr.1577/8/20 aprilie 1877 emisă de Prefectura Fălciu poate sta mărturie În favoarea aprecierilor noastre: „Mai toate forțele armatei noastre fiind puse În mișcare, Guvernulu are nevoe să știe câte producte disponibile sunt
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Gavril Simcu”. Problema acestor rechiziții fusese trecută În sarcina Prefecturii Fălciu deoarece, potrivit documentului, „Imașurile pe care le pasc cei de mai sus aparțin giudeciului Fălciu”. Nu foarte târziu, pe 11 iulie același an, numărul vitelor ce urmau a fi rechiziționate pentru armată s-a schimbat și nu În plus ci În minus: „4 vite dela Ivanciu Teodoru; 5 dela Constantin Caloiu și Ștefan Ghenciu; 7 dela Tănase Vortolomei; 3 dela Mihai Miclea și Gavril Simcu”, deci, În total 19 față de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
roșu sau nohan bine păstrat în pivnițe, mai mare dragul să trăiești. în sectorul vitelor cornute se căutau mult juncani buni, de învățat să tragă la jug. De când începuse războiul și care se purta în continuare, se răriseră caii, cei mai mulți rechiziționați pentru nevoile frontului. Azi nu erau de vânzare decât vreo 6 -7 cai bătrâni, reformați și 4 mânji crescuți fără iepelemamă, duse și ele pe front. Războiul se simțea și în scăderea veniturilor primăriei, mult mai mici decât în anii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Îl poți vedea cu o c)ciul) de blan), cu fular la gât, Încheiat la hain), dar niciodat) cu pardesiu, pentru c) se mișc) repede și așa ceva l-ar stânjeni. Dou) doamne mai În vârst) mi-au povestit cum le „rechiziționase” un taxi. Tocmai Îi ceruser) șoferului s) le duc) În Orașul Vechi, când un b)rbat solid a ieșit În grab) din Hotelul King David, s-a trântit lang) șofer și, pe un ton hoț)rât, dar șoptit, i-a
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
arătat cu degetul ce era de arătat dar, ghiontit de ceva lăuntric, am mai zis: Dar de unde ești de nu cunoști împrejurimile? Sunt oltean, dom 'le. și sunt numit la Spasca în locul unui învățător fără diplomă, Brumă. Calul l-am rechiziționat și dacă n-ajung să-l dau înapoi, în loc de post am să am de-a face cu postul de jandarmi. Mergeți cu Dumnezeu. Unde să mergem? Luca îmi spune: Hai Costică la mine la Pocrovca. Stăm la mama. Mama are
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fi vrut să mai plece nicăieri. Dar cum ordinele de repartiție erau pentru Bichigi, la Bichigi trebuia să ajungem pentru a nu crea încurcături într-o perioadă și ea mai mult decât încărcată cu nenorociri. Ne-am mutat în locuința rechiziționată de la Ilie Hudulin care mai avea una în altă parte a satului.Am încropit paturi și saltele cu scândura și paiele cumpărate și, în urma telegramei trimise la Câșlița am pornit și eu. Aici trebuia să iau cap compas iarăși Banatul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
se deschide școala primară de patru clase, încadrată cu trei învățători: soți Zvâc și Ciubotaru, iar copiii nu mai sunt nevoiți a parcurge distanța de 3-5 Km când trebuiau să meargă aproape de satul Todireni, la Școala Mare. La Dragalina se rechiziționează o odaie din clădirea chiaburului Pasniciuc și se înființează școala, într-o singură încăpere, fiind încadrată cu doi învățători. Dispensarul din comună a mai primit doi medici, unul pediatru, cu post fix și al doilea medic dentar cu jumătate de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se deschide școala primară de patru clase, încadrată cu trei învățători: soți Zvâc și Ciubotaru, iar copiii nu mai sunt nevoiți a parcurge distanța de 3-5 Km când trebuiau să meargă aproape de satul Todireni, la Școala Mare. La Dragalina se rechiziționează o odaie din clădirea chiaburului Pasniciuc și se înființează școala, într-o singură încăpere, fiind încadrată cu doi învățători. Dispensarul din comună a mai primit doi medici, unul pediatru, cu post fix și al doilea medic dentar cu jumătate de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
austriece a regatului Lombardo-Veneto (1815-1866), Verona a fost transformată în punctul defensiv al sistemului militar austriac (renumitul «cvadrilater»). Colinele sale, ușor coborâtoare spre câmpie, au fost violent consolidate de ziduri și de fortificații (turnulețe). Vechile convente ale orașului au fost rechiziționate și transformate în cazărmi. De pe înălțimea colinelor San Pietro și San Leonardo câteva tunuri amenințătoare erau punctate constant asupra orașului, închis între zidurile solide și parapetul Adigelui. Această prezență militară strategică a mortificat-o și i-a blocat orice tentativă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Praglia (Padova). Abația se afla într-o stare mizerabilă de abandonare. După confiscarea bunurilor din partea Statului italian s-a redus la o grămadă de ruine. Soldățimea care se încartiruise în localuri a mânjit pereții, a smuls ușile și ferestrele, a rechiziționat sau distrus mobilierul. În acest ambient, mai mult decât sărăcăcios, a intrat Besozzi la 68 de ani și a rămas până la moartea sa. Și aici s-a implicat în formarea tinerilor, în școală și în muncă. Un martor, elev de-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și-așa se uită la noi cu milă și dispreț. Căci aflu din Adevărul din 24 iulie că angajații Bibliotecii Naționale Române „au protestat ieri în fața principalelor ambasade și reprezentanțe internaționale la București”. Clădirea bibliotecii a fost pur și simplu rechiziționată de guvern, iar cărțile depozitate acolo și lăsate până acum claie peste grămadă, pradă șobolanilor și igrasiei, vor fi transportate la dracu’ în praznic. Acum se știe, Guvernul vrea să-și stabilească sediul în această clădire după ce va fi refăcut
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
contra 25.41 În urma acestui vot, Nicolae Blaremberg își dă demisiunea din Cameră, întrebuințând expresii injurioase pentru Adunare. Demisia e primită cu 63 voturi contra 31.42 Bucureștiul este în fierbere. Se fac rechizițiuni de cai pe picior mare, se rechiziționează alimente, în mai toate casele femeile fac scamă și o predă Crucii Roșii. Ziarele anunță că turcii trecând cu vasele pe Dunăre, trag asupra soldaților români; în urma acestor provocațiuni, guvernul dă ordin soldaților de pe linia Dunării ca să răspundă cu gloanțe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe baza comunicărilor făcute de Cercurile de Recrutare” (doc. nr. 3). Prin „Instrucțiunile generale” la „Regulamentul” de aplicare a „Statutului militar al evreilor” erau definite și categoriile de evrei care nu aveau obligația muncii forțate: „a) Supușii străini; b) Cei rechiziționați pentru lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului, întocmit de Marele Stat Major și cari posedă ordine de rechiziționare pentru lucru; c) Cei care se găseau angajați la lucru înainte de 21 Iunie 1941 și sunt indispensabili la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de execuția în natură a celor cinci zile de prestație precum și de răscumpărarea în bani a acesteia. 148. 25 iunie 1943. Ordinul general nr. 38 al Ministerului Apărării Naționale referitor la interzicerea utilizării în cazarme și tabere militare a evreilor rechiziționați pentru lucru. 149. 25 iunie 1943. Ordinul nr. 423.500 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la normele de utilizare la muncă obligatorie a meseriașilor și a conducătorilor auto evrei. 150. Iunie 1943. Nota nr. 28.868 A a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tare, fiind scutiți de plata taxelor militare sau de munci de interes obștesc, rămânând însă susceptibili a fi utilizați în folosul armatei, conform articolului 8 din prezentul decret-lege. Art. 14. Evreii aflați în întreprinderile prevăzute de mobilizarea teritoriului pot fi rechiziționați pentru lucru, fiind scutiți de muncile de interes obștesc, atât pe timp de concentrări, cât și pe timp de mobilizare sau război. Pe timpul rechiziționării pentru lucru, ei vor continua sa plătească taxele prevăzute de legea asupra taxelor militare datorate de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
militar al evreilor. 3. Existența obligațiunilor fiscale statornicite prin prezentul decret-lege nu exclude executarea obligațiunilor de muncă prevăzute de decretul-lege relativ la statutul militar al evreilor din 5 Decemvrie 1940. Evreii aflați în întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului, rechiziționați pentru lucru potrivit art. 14 din decretul-lege relativ la statutul militar al evreilor, datorează taxele militare. Evreii care vor fi utilizați în folosul armatei sau la munca de interes obștesc pe timpul concentrărilor prelungite, de mobilizare sau de războiu, potrivit prevederilor art.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Apărării Naționale; Având în vedere art. 8 din Decretul-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor, publicat în Monitorul Oficial No. 287 din 5 Decemvrie 1940. DECIDEM: Art. 1. - Medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții evrei, care va fi necesar a fi rechiziționați și întrebuințați în armată, pe timpul concentrărilor prelungite sau războiului, vor fi considerați asimilați în gradul ce au avut. Ei vor fi plătiți cu solda gradului cu care sunt asimilați, calculată pe zile servite. Art. 2. - Medicii, farmaciștii, veterinarii evrei vor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și care colindă pe străzi sau pierd timpul prin cluburi, cafenele, etc. Fiecare individ va fi întrebuințat la munci compatibile cu aptitudinile fizice și cu pregătirea profesională. 1. SUNT EXCEPTAȚI DELA MUNCA DE INTERES OBȘTESC: a) Supușii străini; b) Cei rechiziționați pentru lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului, întocmit de Marele Stat Major și cari posedă ordine de rechiziționare pentru lucru; c) Cei care se găseau angajați la lucru înainte de 21 Iunie 1941 și sunt indispensabili la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]