4,483 matches
-
obiectul întrebării prealabile nu se repercutează în niciun fel și nu poate avea vreo înrâurire asupra deciziei ce va fi luată pe fondul apelului înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești, ce presupune verificarea temeiniciei acuzației aduse apelantului inculpat prin rechizitoriu și dezlegarea definitivă a raportului juridic de drept penal dedus judecății, prin stabilirea întrunirii sau, după caz, a neîntrunirii condițiilor de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de acces fără drept (prin depășirea limitelor autorizării) la un sistem informatic, prevăzută de art.
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
susține că art. 65 din Codul de procedură penală diferențiază în mod nepermis motivele de incompatibilitate ale unui procuror de motivele de incompatibilitate ale unui judecător, prin aceasta părțile fiind defavorizate. În raport cu criticile astfel formulate, Curtea reține că rechizitoriul este un act procesual complex, reprezintă un act de sesizare a instanței penale și, totodată, de trimitere în judecată, care cuprinde numeroase aspecte ce au în vedere persoana trimisă în judecată și faptele comise în cauza în care a fost
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
de timp. Așa încât realizarea anumitor acte de procedură într-o cauză penală nu poate crea o prezumție de imparțialitate a procurorului care le-a efectuat, incidentă în situația în care acesta, devenit procuror ierarhic superior, este chemat să verifice rechizitoriul emis în respectiva cauză (Decizia nr. 521 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 5 februarie 2020). ... 18. De altfel, Curtea observă că legiuitorul a prevăzut, la art. 65 alin. (1) din
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
iunie 2016 a definit acest concept. Deși Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că textul este previzibil, acceptă că este nevoie de un efort amplu pentru înțelegerea cadrului normativ existent în această materie, remarcând că procurorul care a întocmit rechizitoriul a interpretat aceleași prevederi legale ajungând la o concluzie opusă celei la care a ajuns Înalta Curte. Rezultă că textul de lege criticat nu îndeplinește standardele de claritate și previzibilitate, cu atât mai mult cu cât acesta completează art. 297
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
legale și regulamentare, permițând astfel atât destinatarului legii, cât și organului judiciar să stabilească situațiile în care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor putea să dispună o soluție de trimitere a dosarului la reevaluare. Împrejurarea că la baza acuzațiilor formulate prin rechizitoriu stă un punct de vedere diferit, respectiv că membrii Comisiei Centrale erau obligați să verifice raportul din perspectiva metodelor folosite de evaluator și concordanța acestora cu Standardele Internaționale de Evaluare, a comparabilelor utilizate etc. (verificare tehnică a raportului de evaluare
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
486 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 5 decembrie 2017, paragraful 19, precum și Decizia nr. 372 din 28 mai 2019, precitată, paragraful 40). ... 20. Mai mult, Curtea a observat că rechizitoriul prin care se dispune trimiterea în judecată a inculpatului constituie, potrivit art. 329 alin. (1) și art. 327 lit. a) din Codul de procedură penală, actul de sesizare a instanței de judecată. Potrivit art. 342 din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
a statuat că revine instanței de contencios administrativ chemate să se pronunțe asupra legalității raportului de evaluare, atunci când fapta nu are valențe penale, sau celei care judecă procesul penal declanșat ca urmare a finalizării urmăririi penale cu întocmirea unui rechizitoriu ca act de învestire a instanței și trimitere în judecată a persoanei evaluate obligația de a se pronunța, cu precădere, cu privire la intervenirea prescripției răspunderii. ... 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe
DECIZIA nr. 160 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258337]
-
măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior și se comunică persoanei care a făcut plângerea și celorlalte persoane interesate. “ ; ... – Art. 340 alin. (1): „Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. “ ... ... 11
DECIZIA nr. 774 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253197]
-
a Guvernului nr. 90/2018 sunt contrare statului de drept, neexistând nicio contrapondere puterilor exercitate de membrii S.I.I.J., fiind dată ca exemplu situația în care procurorul-șef al S.I.I.J. ar săvârși infracțiuni, iar în situația în care s-ar emite rechizitoriu, rechizitoriul care îl privește ar trebui să fie confirmat de acesta. Într-o astfel de situație, persoana care ocupă funcția respectivă s-ar situa mai presus de lege. ... 13. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
de verificare, în condiţiile legii, a legalităţii soluţiilor adoptate de procurorii din cadrul parchetului. În acest sens, la aprecierea indicatorului vor fi avute în vedere şi următoarele aspecte: rata medie a soluţiilor definitive de restituire pronunţate în cauze în care rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de persoana evaluată, în perioada în care a exercitat funcţia de conducere, raportată la rata medie naţională a soluţiilor de restituire, pe nivel de jurisdicţie; rata medie a soluţiilor definitive de respingere
REGULAMENT din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251384]
-
cauze penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, cauză penală privindu-l pe secretarul unei comune în legătură cu săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Astfel, prin Sentința penală nr. 145 din 14 august 2020 se arată că prin rechizitoriu s-a reținut că, în perioada 15 decembrie 2017 - 30 aprilie 2018, inculpatul, exercitând atribuțiile prevăzute de lege corespunzătoare funcției de secretar al Primăriei Comunei Sirețel (funcție publică de conducere), nu a respectat atribuțiile de serviciu stabilite prin art. 16
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
niciun fel de atingere dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 din moment ce inculpatul poate beneficia de cauza de reducere a pedepsei atât timp cât achită „pretențiile părții civile“, iar nu eventualul prejudiciu care ar putea fi stabilit prin rechizitoriu. ... 8. Prin urmare, în interpretarea anterior menționată, care recunoaște în mod absolut voința părții civile de a stabili întinderea pagubei cauzate prin infracțiune, s-ar ajunge la situația în care, în ipoteza comiterii unei infracțiuni de evaziune fiscală dintre cele
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
2009, și Decizia nr. 1.594 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 15 ianuarie 2010, Curtea a statuat că cuantumul prejudiciului cauzat este cel care rezultă din actele dosarului, și anume din rechizitoriu sau din actele financiar-contabile existente la dosar. Nu se poate susține că prejudiciul cauzat ar avea un cuantum variabil în funcție de pretențiile pe care le avansează partea civilă la diferite termene de judecată și de modalitatea de calcul al
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârșită de inculpat și că acesta răspunde penal [art. 327 lit. a) din Codul de procedură penală]. ... 39. Totodată, rechizitoriul cuprinde în mod corespunzător mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2) din Codul de procedură penală, datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, probele și mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute la art.
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
două infracțiuni cu conținuturi alternative în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal.“ ... II. Expunerea succintă a cauzei Prin rechizitoriul emis în data de 7.12.2020 în Dosarul nr. 1.609/P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, a fost trimisă în judecată inculpata C.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, faptă prevăzută de art. 336 alin.
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
constatat, totodată, că, potrivit art. 315 alin. (2) lit. f), art. 318 alin. (8) și art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală, atât prin ordonanța de clasare, cât și prin ordonanța de renunțare la urmărire penală și prin rechizitoriu, procurorul trebuie să se pronunțe cu privire la cheltuielile judiciare. De asemenea, conform art. 398 și 422 din Codul de procedură penală, instanța de judecată, atât în primă instanță, cât și în apel, se pronunță prin hotărârea prin care soluționează
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
iar, conform art. 404 alin. (4) lit. e) din același cod, cheltuielile judiciare trebuie arătate în dispozitivul hotărârii. ... 18. Curtea a reținut că instanța de judecată nu este ținută de cuantumul cheltuielilor judiciare și de modalitatea repartizării acestora dispuse prin rechizitoriu. Dimpotrivă, aceasta are libertatea ca, în aplicarea dispozițiilor art. 272-276 din Codul de procedură penală și, desigur, pe baza documentelor care atestă efectuarea respectivelor cheltuieli, să aprecieze cu privire la întinderea lor și la modul în care ele se impun
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
săvârșirea faptei de care este acuzat, a poziției inculpatului în raport cu persoana vătămată și a distanței dintre aceștia, exprimată în centimetri sau metri, a datei și orei exacte, a descrierii mâinii folosite de inculpat, așa cum a fost criticat rechizitoriul în cursul procedurii de cameră preliminară. Pe de altă parte, chiar dacă printr-o excepție de neconstituționalitate s-ar impune standardul descrierii detaliate a acuzației, înțelesul și aplicarea acestuia constituie în final tot atributul exclusiv al instanței judecătorești de a
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
instanța de control constituțional respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. În decizia menționată, în paragrafele 21-30, Curtea a reținut că dispozițiile art. 328 alin. (1) fraza întâi din Codul de procedură penală vizează elementele pe care trebuie să le conțină rechizitoriul, și anume: fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală, cu mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2) din același cod referitor la cuprinsul ordonanței procurorului; datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
Codul de procedură penală cu privire la măsurile preventive sau asigurătorii și la măsurile de siguranță; dispoziția de trimitere în judecată, precum și alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei. Potrivit prevederilor art. 328 alin. (2) din Codul de procedură penală, rechizitoriul mai trebuie să cuprindă numele și prenumele persoanelor care trebuie citate în instanță, cu indicarea calității lor în proces, și locul unde urmează să fie citate. ... 31. Cu privire la modalitatea de descriere a faptei reținute în sarcina inculpatului, Curtea
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
cuprindă numele și prenumele persoanelor care trebuie citate în instanță, cu indicarea calității lor în proces, și locul unde urmează să fie citate. ... 31. Cu privire la modalitatea de descriere a faptei reținute în sarcina inculpatului, Curtea a constatat că rechizitoriul trebuie să facă referire pe scurt atât la datele privitoare la faptă, cât și la împrejurările în care aceasta a fost comisă, unde și când a fost săvârșită, prin ce mijloace și pentru ce motive etc., fiecare faptă expusă și
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
pe scurt atât la datele privitoare la faptă, cât și la împrejurările în care aceasta a fost comisă, unde și când a fost săvârșită, prin ce mijloace și pentru ce motive etc., fiecare faptă expusă și fiecare afirmație făcută în rechizitoriu fiind sprijinite pe referiri la probele existente. De asemenea, în rechizitoriu trebuie menționate explicațiile date de inculpat cu privire la învinuirea care i se aduce, atât atunci când acesta și-a recunoscut vina, cât și atunci când nu și-a
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
împrejurările în care aceasta a fost comisă, unde și când a fost săvârșită, prin ce mijloace și pentru ce motive etc., fiecare faptă expusă și fiecare afirmație făcută în rechizitoriu fiind sprijinite pe referiri la probele existente. De asemenea, în rechizitoriu trebuie menționate explicațiile date de inculpat cu privire la învinuirea care i se aduce, atât atunci când acesta și-a recunoscut vina, cât și atunci când nu și-a recunoscut-o, în acest ultim caz arătându-se obiecțiile și probele
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
se aduce, atât atunci când acesta și-a recunoscut vina, cât și atunci când nu și-a recunoscut-o, în acest ultim caz arătându-se obiecțiile și probele pe care le-a prezentat în apărare. Curtea a observat că, deși rechizitoriul trebuie să cuprindă descrierea faptei reținute în sarcina acuzatului, încadrarea juridică și probele pe care se întemeiază învinuirea, încadrarea juridică dată de procuror este una provizorie, fiind supusă cenzurii instanței de judecată și susceptibilă de a fi schimbată ori de
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
partea procurorului sau, chiar dacă a fost corectă încadrarea inițială, se impune schimbarea ei în raport cu modificările intervenite cu privire la situația de fapt, ca urmare a administrării de probe. Așadar, esențial este ca fapta să fie prezentată în rechizitoriu cu toate elementele ce au relevanță sub aspectul conținutului unei infracțiuni, astfel încât să fie înlăturată orice îndoială cu privire la obiectul judecății și inculpatul să nu fie împiedicat să se apere. ... 32. În același sens este și jurisprudența Curții
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]