14,693 matches
-
aceea pe care susamintiții tocmai o administrează, și nicidecum cerșetorii naivi și abulici pe la feluritele ghișee ale tranziției. Oare nu-i ajunge Televiziunii publice faptul că bagă mîna pînă la cot în buzunarele contribuabililor, cărora le oferă zilnic zeci de reclame camuflate și tot atîtea escrocherii cu ceasuri și bijuterii contra unui singur apel telefonic, cu tălpici pentru slăbit și cu leucoplast pentru tămăduirea tuturor durerilor - ghici dacă și pentru acelea de după citirea notei de telefon cu 20 de secunde ,,gratuite
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
de foame este mai puternică decît teama de moarte, iar singura salvare pare a fi haosul purificator. Pînă și atuul demonului occidental, seducția aparenței, a imaginilor frumoase, care fac ca nici moartea să nu mai fie autentică, ci doar o reclamă în culori la sicrie de lux, își pierde orice eficacitate într-un loc unde inadecvarea la real este la ea acasă, istoria oficială nici măcar un mit ce merită efortul unei demitizări, ci doar o farsă, iar oamenii se percep unii
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
ci modul "bordelez" al etalării lui.) Tînăra femeie are un surîs stingherit, glezna robustă și mîini de spălătoreasă. Ne revine în minte observația lui G. Călinescu, într-un articol din 1936, despre o scriitoare care își vîrîse portretul într-o reclamă la un volum de versuri: "Cu sprîncenele încondeiate, cu un zîmbet factice și cu mărgele la gît, asigurăm pe Tanti Miki că era mai bine ca figura d-sale să fi crescut din pura noastră imaginațiune binevoitoare." Același lucru îl
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
în fierbere, mereu în agitație, lume pentru care își sacrifica mai tot timpul, dornic totdeauna s-o cunoască mai bine și să-i smulgă taine pe care voia să le comunice oamenilor. Nu frecventa cafeneaua literară. Retras, departe de zgomotul reclamelor nemeritate și bîrfelor confraților, a trecut prin viață singur. Modest dar stăpîn și pe cultura și pe cuvîntul care i-au creat numele, el s-a zbătut în sine, ca într-o colivie, reușind totuși să spargă pereții timpului său
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
lui DIMITRI cartea de vizită și să-l rog să-l caute, dacă va merge cumva În vacanță În Bulgaria, lucru pe care l-am făcut cu bucurie. Încă o dată, Îți mulțumesc Dimitre Tchakarov! PS. Dimitre nu are nevoie de reclamă pentru a avea clienți. I s-a dus faima În urbe și este destul de ocupat. Totuși, În caz de mare nevoie, puteți să-l găsiti la telefoanele: (514) 867-6860 sau (450) 699-9040.
Dimitrie. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_153]
-
numele orașului natal: "Articolele n-au fost totdeauna semnate, ceea ce l-a privat de notorietate. Acceptase fără părere de rău situația, convins că întreaga atenție se cade a fi îndreptată asupra ideilor și problemelor și nu asupra persoanelor. Nu suportă reclamă, indiferent de circumstanțe. Ca să vină în ajutorul confraților confruntați cu greutățile, s-a risipit pe șine, fără să țină seama cît pierde". Tradiții fără tradiție Dacă ne luăm după cîteva cotidiane centrale, autoritățile din România ignoră sentimentele publicului și relațiile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
Botta, Ieronim Serbu, Virgil Carianopol, Paul Daniel, Pericle Martinescu, Dan Petrasincu, Mihail Ilovici și încă alții azi intrați în uitare. Unii dintre ei aveau slujbe, alții trăgeau mită de coadă, Jebeleanu (cu două slujbe, dintre care una de crainic pentru reclamă unor produse comerciale) fiind un fel de mecena al grupului. De-abia mai tîrziu au îndrăznit să intre în cafenelele vestite pentru lumea scrisului, aranjînd, în ele, la un șvarț, treburile revistelor lor tinerești, cu apariție hurducata și pe apucate
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
numai una dintre ipostazele nefericirii. Mai exista omul tratat de cei din jur că o lada de gunoi, omul care își face o profesie din întreținerea mașinilor utilizate pentru recoltarea cadavrelor de pe câmpurile de luptă, omul care propovăduiește, în stilul reclamelor de la TV, spălarea creierelor, omul care suporta insistența absurdă a unor anchetatori și așa mai departe. Piesă s-ar putea intitula, de fapt, "omul descompus" - descompus în elementele ultime ale condiției sale tragice. Regizorul - dar și cititorul, pentru că și el
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
artist "situaționist" austriac (îmbrăcat mereu într-o tunica Mao), o traducătoare americană, o liftiera japoneză și un șomer de la bancă - soțul liftierei -, care-și omoară timpul făcînd jogging... Filmul îi urmărește în zig-zag, din Brooklyn la Tokyo, ca și cum ar face reclamă la Zen. Încă din pregeneric (în care o farfurioara așezată pe steagul nipon e umpluta cu lapte pînă cînd aceasta, debordînd, inundă soarele roșu), gagurile vizuale abundă; dincolo de gaguri ghicim un fel de lehamite postmodernă mobilata cu dolce farniente, reverii
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
inima: Ljubica Adzovic, o fantastică actrița neprofesionista, care, după ce a cucerit Cannes-ul, la Vremea țiganilor, a avut tăria să refuze toate ofertele de colaborare an străinătate, spunând că nu filmează decât cu Kusturica și limitându-se la o populară reclamă, sârbească, de țigări (an paranteză fie spus, desi grupul an care cântă Kusturica se cheamă "No Smoking", multi fumează, chiar și pe scenă, ăn timpul concertului, ăn frunte cu ănsusi Kusturica, adept neabătut al trabucului). Am văzut filmul anul trecut
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
zicea fostul patron - dar ar fi conduse numai la victorii trupele comandate de ele. Sau nu aveau, sub comanda, țări, state, imperii, de ce nu? că ar fi modificat istoria globului terestru. Azi, în ziare și în reviste se vor vedea reclame porno cu femei ademenindu-si clienții potențiali pe fel de fel de "linii fierbinți". Domnul patron, care încă mai viețuiește și mi-a pus la îndemînă un fel de caiet cu însemnări care de care mai șocante convins că așa ceva
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
am îndepărtat în grabă, dar nu fără să mai arunc câte o privire înapoi, spre mușuroiul vioi de "gamblers", spre gloata organizată în jurul mirajului îmbogățirii (sau măcar al câștigului) fără muncă. Aici am ajuns. Nu e ziar să nu facă reclamă unor concursuri tentante pentru bizonul care nu știe cum se câștigă banul, nu e post de radio să nu te invadeze sonor cu promisiunea sutei de milioane sau a miliardului. Emisiunile culturale ale canalelor de televiziune au fost înlocuite de
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
se știe, din competiție, când ceva sau cineva trebuie acreditat ca superior pentru a i se decerna „trofeul“. Un sprinter fugind de unul singur pe o pistă, fără spectatori, un șalanger luptând într-o sală goală nu au nevoie de reclamă. URSS, și apoi comunismul în ansamblu, erau challangeri pentru titlul de cel mai bun sistem socialeconomic. Capitalismul, adversarul, avea un palmares bogat, el trebuia surclasat dacă nu prin fapte, atunci prin vorbe, promisiuni, proiecte, prin fascinația altei scheme arhitecturale. În
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
ale creației și eroismului, strigăte de victorie anunțând încă o lovitură nimicitoare dată inamicului și cucerirea de noi medalii pe panoplia gloriei. Desigur, toate mai marile sau mai micile fapte de muncă erau acumulări necesare, umpleri ale golurilor reale. Stridența reclamei le cufunda însă adesea în trivial, transforma o bună treabă gospodărească în ceva frivol. Ctitorii nu aveau sobrietatea managerului de cursă lungă, pus pe făcut avere, gravitatea constructorului ce știe să-și înăbușe măruntele exultări pentru conservarea stării de voință
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
competiții. Ambalajul de staniol, cu sclipiri artificiale, le scădea însă în imagine. Și dacă acumulările materiale își puteau etala singure valoarea, anumite valențe sociale ținând de statistică - standardele de viață, nivelul de cultură, factura morală ș.a.m.d. - suportau greu reclama bombastică. Apologia unei cauze, unui sistem, unei formațiuni sociale aflate în dispută și concurență cu altele, necesită și creionarea unor adversari la polul calitativ opus. Respectiv, plini de bube, adevărați leproși. Prin urmare, crearea unei megaimagini negative, îngrămădirea asupra adversarilor
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
afirmat Toader, adăugând că fenomenul cămătăriei a luat amploare și trebuie tratat ca infracțiune foarte gravă. Deputatul social-democrat Aurel Vlădoiu a arătat că grupul PSD susține acest proiect de lege, precizând că la biroul său parlamentar din Vâlcea mulți oameni reclamă "metodele diabolice folosite de cămătari". În schimb, liberalul Mihăiță Calimente a susținut că este o "inițiativă populistă". "Cămătăria este una dintre cele mai mârșave acțiuni care se desfășoară în societate și de multe ori se ajunge la distrugerea unor oameni
Proiect de lege care interzice cămătăria, adoptat pe articole în Camera Deputaţilor () [Corola-journal/Journalistic/24961_a_26286]
-
în „reluare"). Restul de bani până la 7,5 milioane de euro au fost atrase de reluările difuzate la Antena 1 (în extra prime-time). Calculul a fost făcut numai pe monitorizarea tuturor punctelor de audiență (Gross Rating Point - GRP) obținute de reclamele difuzate în toate edițiile din cei șase ani. A fost luat în considerare un cost mediu al GRP pentru fiecare an în parte. Cel mai mare volum de publicitate a fost atras în 2009 (pe Antena 1 și Antena 3
Câți bani a produs Mircea Badea pentru Dan Voiculescu () [Corola-journal/Journalistic/25121_a_26446]
-
atras în 2009 (pe Antena 1 și Antena 3), în valoare de 1,83 milioane de euro. A fost un an electoral (alegeri prezidențiale), iar audiențele și interesul publicului au fost pe măsură. Publicitarii n-au ratat ocazia să plaseze reclame acolo unde se face rating, chiar și la o oră târzie din noapte. Audiențele anuale ale programului au explodat de la an la an. Dacă în 2005 „În gura presei" a avut o medie de 6.000 de telespectatori pe minut
Câți bani a produs Mircea Badea pentru Dan Voiculescu () [Corola-journal/Journalistic/25121_a_26446]
-
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a decis, joi, amendarea postului OTV, cu 50.000 de lei, pentru depășirea duratelor legale de publicitate și pentru difuzarea de reclamă mascată. În perioada 8 mai - 20 septembrie, CNA a monitorizat 16 emisiuni difuzate pe OTV, în urma unor sesizări privind difuzarea de publicitate mascată, Consiliul constatând că într-adevăr postul a încălcat legislația audiovizuală. Totodată, OTV a depășit timpul legal pentru
OTV, amendat de CNA pentru reclamă mascată şi depăşirea timpului de publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25146_a_26471]
-
enormă. Fiecare meci din UEFA Champions League pe care îl dăm ne aduce o gaură de aproape jumătate de milion de euro, ținând cont și de costurile de transmisie, nu doar de contract. Pentru că suma pe care o scot din reclamă e infimă - e 4-5% din cât mă costa un meci“, explică Alexandru Lăzescu. Acesta arată și cum serialul Dr.House este unul dintre vinovații de situația financiară actuală a TVR și de ce a fost dată instituția în judecată de NBC
Alexandru Lăzescu arată vinovaţii de dezastrul financiar din TVR: Angajaţii, Dr. House şi UEFA Champions League () [Corola-journal/Journalistic/25145_a_26470]
-
GfK a analizat în raportul de cercetare realizat pentru IQads modul în care consumatorii români interacționează cu publicitatea - care sunt cele mai eficiente medii de comunicare și ce tip de reclame își doresc să vadă mai des. Televiziunea rămâne în continuare suportul media cel mai frecvent utilizat în campaniile publicitare. 73% dintre consumatorii din mediul urban utilizatori de Internet din România sunt de părere că o marcă ar trebui să comunice
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
rămâne în continuare suportul media cel mai frecvent utilizat în campaniile publicitare. 73% dintre consumatorii din mediul urban utilizatori de Internet din România sunt de părere că o marcă ar trebui să comunice cu ei prin intermediul acestui canal. În general, reclamele de la televizor sunt considerate amuzante, informative și în mare măsură originale. Mai mult decât atât, aproape 2 treimi dintre consumatorii din mediul urban sunt dispuși să cumpere un produs în urma unei reclame de la televizor. Diferențele în accesul la diferite surse
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
comunice cu ei prin intermediul acestui canal. În general, reclamele de la televizor sunt considerate amuzante, informative și în mare măsură originale. Mai mult decât atât, aproape 2 treimi dintre consumatorii din mediul urban sunt dispuși să cumpere un produs în urma unei reclame de la televizor. Diferențele în accesul la diferite surse mediatice se fac simțite prin faptul că locuitorii din orașele mici consideră mai adecvat ca o marcă să comunice cu ei prin intermediul televizorului comparativ cu locuitorii din București (80% față de 68%). Totuși
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
Diferențele în accesul la diferite surse mediatice se fac simțite prin faptul că locuitorii din orașele mici consideră mai adecvat ca o marcă să comunice cu ei prin intermediul televizorului comparativ cu locuitorii din București (80% față de 68%). Totuși, comparativ cu reclamele de pe celelalte medii de comunicare, respondenții consideră că reclamele de pe televizor sunt mai multe decât și-ar dori (73%). Al doilea mediu prin care respondenții consideră că o marca ar trebui să comunice cu consumatorii sunt panourile stradale (67%). Acestea
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
simțite prin faptul că locuitorii din orașele mici consideră mai adecvat ca o marcă să comunice cu ei prin intermediul televizorului comparativ cu locuitorii din București (80% față de 68%). Totuși, comparativ cu reclamele de pe celelalte medii de comunicare, respondenții consideră că reclamele de pe televizor sunt mai multe decât și-ar dori (73%). Al doilea mediu prin care respondenții consideră că o marca ar trebui să comunice cu consumatorii sunt panourile stradale (67%). Acestea sunt considerate mult mai potrivite de către persoanele „în mișcare
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]