1,053 matches
-
echitabilă) (MC), nr. 31.107/96, pct. 32, CEDO 2000XI]. ... 89. Prin urmare, având în vedere elementele de probă de care dispune, Curtea consideră că este rezonabil să i se acorde primei reclamante suma de 261.000 EUR, iar celei de-a doua reclamante suma de 85.393 EUR cu titlu de reparații pentru prejudiciul material. În ceea ce privește suma de 21.000 EUR (103.864 RON) care corespunde sumei plătite de primul reclamant ocolului silvic local pentru serviciile de securitate și protecție a pădurilor pentru
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
de securitate și protecție a pădurilor pentru anul 2013, Curtea consideră că aceasta este acoperită de compensația datorată pentru lemnul nerecoltat în 2013 și, prin urmare, nu poate accepta această pretenție. ... 90. În speță, este cert că incertitudinea suferită de reclamante timp de mai mulți ani trebuie să le fi cauzat inconveniente considerabile, în special având în vedere implicarea lor în protecția mediului european prin întreținerea pădurilor în cauză pe cheltuiala proprie. Având în vedere cele de mai sus, în mod
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
inconveniente considerabile, în special având în vedere implicarea lor în protecția mediului european prin întreținerea pădurilor în cauză pe cheltuiala proprie. Având în vedere cele de mai sus, în mod echitabil, astfel cum prevede art. 41, Curtea acordă fiecăreia dintre reclamante sumele solicitate de acestea cu titlu de reparație pentru prejudiciul moral. ... ... B. Cheltuieli de judecată 91. Prima reclamantă solicită 5.900 EUR cu titlu de cheltuieli de judecată pe care afirmă că le-a efectuat în cadrul procedurii în fața instanțelor
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
decât în măsura în care se stabilește caracterul lor real și necesar, precum și caracterul rezonabil al cuantumului acestora. În speță, ținând seama de documentele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea consideră rezonabil să acorde primei reclamante suma de 1.000 EUR cu titlu de cheltuieli de judecată pentru procedura în fața Curții, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit de prima reclamantă. ... 95. De asemenea, Curtea consideră că este rezonabil să acorde celei
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
EUR cu titlu de cheltuieli de judecată pentru procedura în fața Curții, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit de prima reclamantă. ... 95. De asemenea, Curtea consideră că este rezonabil să acorde celei de-a doua reclamante suma de 2.680 EUR pentru toate cheltuielile, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit de cea de-a doua reclamantă. ... ... ... PENTRU ACESTE MOTIVE, În unanimitate, CURTEA: 1. decide să conexeze cererile și să le declare admisibile
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
ridicată de Irimia Ion într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat împotriva Sentinței nr. 1.139 din 21 octombrie 2019, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a respins cererea de constatare a transferului dreptului de proprietate către asociatul reclamant, în temeiul art. 237 din Legea nr. 31/1990, asupra unui imobil din patrimoniul unei societăți dizolvate și radiate. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 7 din Legea nr. 314/2001, privind incidența art. 477
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
conturat ca fiind născut și actual, ci condiționat de o acțiune în regres a spitalului. Or, interesul trebuie să fie în legătură cu pretențiile formulate. Mai mult, în speță, a fost sancționat furnizorul de servicii medicale, iar nu medicii - părți reclamante în procesul de față. Față de cele arătate, apreciază că interes în formularea unei acțiuni ar fi avut unitatea spitalicească. Concluzionează așadar că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motiv pentru
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
la sancțiuni, solicită a se lămuri, în legătură cu cele două acte administrative în litigiu, cum demonstrează reclamanții că interesul referit este născut și actual, respectiv a se indica dacă au fost declanșate procese pentru recuperarea sumelor respective. Avocatul părților reclamante susține că nu au fost formulate acțiuni în sensul ultim învederat de instanță, fiind atacat raportul de control de către spital. În acest sens, medicii au participat atât la procedura prealabilă, cât și în procesul care tinde la anularea raportului
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
a Dosarului nr. 33.794/3/2021, dat fiind că reclamanții au făcut referiri repetate la raportul de control în legătură cu justificarea interesului, iar acel raport face obiectul dosarului respectiv, mai mult, Tribunalul București a rămas în pronunțare pe fond. Avocatul părților reclamante arată că nu se opune suspendării judecății anterior pronunțării pe excepția lipsei de interes, adică în măsura în care legătura dintre cele două dosare afectează interesul în dosarul de față. Curtea învederează că măsura suspendării judecății este în legătură cu
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, cu modificările și completările ulterioare) la reclamația administrativă prealabilă formulată de către partea reclamantă. Arată că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, orice persoană care se consideră vătămată în drepturi recunoscute de lege sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ sau nesoluționarea în termen
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
solicită și repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei“. ... Raportat la dispozițiile speciale ale art. 16 din O.U.G. nr. 80/2013, Curtea reține că taxa judiciară de timbru datorată de reclamantă este de 150 lei, corespunzătoare celor trei capete de cerere cu finalitate diferită [taxabile conform art. 34 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013], cereri având ca obiect anularea a două acte administrative și obligarea autorității pârâte la emiterea unui act
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
având ca obiect anularea Adresei nr. […]/[…]/[…]/11.01.2022, emisă de Secretariatul General al Guvernului, instanța observă că pârâtul Guvernul României a susținut că această adresă reprezintă răspunsul comunicat de Secretariatul General al Guvernului la reclamația administrativă prealabilă formulată de către partea reclamantă - adresă care nu produce efecte juridice în sensul nașterii de drepturi și obligații între părți, neavând deci natura juridică a unui act administrativ de autoritate și, astfel, nu poate forma obiectul unei cereri de anulare în condițiile art. l din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
dispozițiile art. 16 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și la cele ale art. 17 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, solicită instanței de judecată să verifice îndeplinirea, de către partea reclamantă, a obligației legale de plată anticipată a taxei de timbru. Din textele de lege mai sus indicate reiese faptul că obligația timbrării cererii de chemare în judecată trebuie îndeplinită anticipat, respectiv la momentul înregistrării acțiunii sau cererii, în caz contrar
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
să se dovedească vătămarea și nu se cere nici condiția ca vătămarea să nu poată fi înlăturată prin anularea cererii. În concluzie, având în vedere dispozițiile citate, precum și faptul că din înscrisurile comunicate nu reiese îndeplinirea de către partea reclamantă a obligației legale de plată anticipată a taxei judiciare de timbru, solicită instanței să dispună anularea cererii de chemare în judecată. ... 2. În ceea ce privește motivele de drept și de fapt pe care se întemeiază cererea reclamantului, apreciază că
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim“. Obiectul acțiunii se circumscrie exclusiv exigențelor legii speciale, cererea urmând a fi întemeiată în drept, de către părțile reclamante, pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004. În schimb, ordonanța președințială are ca temei legal dispozițiile art. 997-1.001 din Codul de procedură civilă. În speță, pretențiile afirmate în cererea reclamantului nu pot deroga de la aplicarea legii speciale, litigiul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
sub aspectul regularității învestirii instanței specializate de contencios administrativ cu cererea de suspendare a H.G. nr. 1.242/2021, față de natura juridică a actului contestat, sesizarea a fost făcută în mod nelegal, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 554/2004, invocată chiar de reclamant ca temei de drept al acțiunii. Inadmisibilitatea cererii de suspendare a executării H.G. nr. 1.242/2021 raportat la prevederile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 Apreciază faptul că solicitarea privind pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care instanța de contencios
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
cu privire la emiterea respectivului act. Prin cererea de suspendare reclamantul a încercat să argumenteze existența cazului bine justificat prin prisma unor aspecte ce țin de fondul actului contestat, ce pot fi clarificate doar cu ocazia cercetării fondului. Deși partea reclamantă avea obligația de a-și motiva cererea de suspendare strict în raport cu condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, totuși nu se face dovada existenței cazului bine justificat, întreaga argumentare privind fondul litigiului. La o sumară pipăire a fondului, cercetând
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
răsturna prezumția menționată. De asemenea, motivarea oportunității prelungirii stării de alertă și luării măsurilor de răspuns este suficientă și concludentă, fiind circumscrisă, în mod rezonabil, marjei de apreciere recunoscute autorității pârâte în materia reglementată de actul contestat. Motivarea pretențiilor părții reclamante este formulată, în mod eronat, din perspectiva unei persoane care se consideră îndreptățită să susțină că măsurile luate de autoritatea publică sunt abuzive. În concluzie, atât timp cât în preambulul actului este indicat temeiul de drept al emiterii, iar actul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de fondul cauzei, excedând procedurii sumare instituite de art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004“. Deși, potrivit legii, există obligația motivării cererii de suspendare și cu privire la existența unei pagube iminente care s-ar produce în patrimoniul părții reclamante ca urmare a aplicării actului, aceasta nu a fost dovedită. Cu privire la condiția pagubei iminente, este evident că instanța trebuie să verifice gravitatea și iminența producerii prejudiciului în funcție de toate circumstanțele cauzei, cu respectarea principiului proporționalității. În speță
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
decât aplicarea acestuia. Tocmai ca o aplicare particulară a principiului proporționalității trebuie avută în vedere echilibrarea intereselor părților, ceea ce înseamnă că, la soluționarea cererii de suspendare a unui act administrativ, instanța de judecată trebuie să analizeze dacă interesul părții reclamante de a fi amânată executarea actului până la pronunțarea instanței de fond este sau nu mai puternic decât interesul de a se executa actul imediat. ... 4. În ceea ce privește neîndeplinirea procedurii administrative prealabile Raportat la obiectul cererii de chemare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
că, în sistemul Legii nr. 554/2004, ca și în cazul reglementărilor anterioare cuprinse în Legea nr. 1/1967 și în Legea nr. 29/1990, „acțiunea în contencios se poate porni în mod valabil numai împotriva autorității administrative competente să soluționeze cererea persoanei reclamante, iar nu împotriva organului ierarhic superior“. În acest context, învederează că, potrivit dispozițiilor art. 221 și 222 din Codul civil, persoana juridică subordonată unui organ al administrației statului nu răspunde pentru obligațiile acestuia și, tot astfel, acesta nu răspunde pentru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
social nr. 62/2011, i se recunoaște nu doar calitatea de reprezentant al membrului de sindicat, ci și legitimare procesuală activă care se verifică în persoana reclamantului. În această situație, pentru determinarea competenței teritoriale se va ține seama de sediul sindicatului - reclamant, iar nu de domiciliul membrului de sindicat în numele căruia acționează. ... 7. De asemenea, pentru a-l proteja pe mandant, legiuitorul, prin art. 89 din Codul de procedură civilă, interzice mandatarului să renunțe la mandat înăuntrul termenului de exercitare a
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275956]
-
pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (Legea nr. 263/2022). ... ... III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept 10. Prin Cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la 14 decembrie 2021 cu nr. 18.902/280/2021, societatea reclamantă a solicitat: anularea/constatarea nulității absolute a Hotărârii nr. xxxx/12.10.2021 emise de comisia județeană de fond funciar și obligarea acesteia la emiterea unei hotărâri de validare prin care să i se recunoască dreptul la constituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de
DECIZIA nr. 54 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275741]
-
11. Prin Sentința civilă nr. 6.063 din 27 septembrie 2022, Judecătoria Pitești a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și prematurității cererii și a respins acțiunea, ca neîntemeiată. ... 12. În considerentele acestei sentințe, instanța de fond a reținut că societatea reclamantă a formulat la 8 septembrie 2020 cererea înregistrată la Primăria Municipiului Pitești, prin care a solicitat trecerea în proprietatea sa a terenului aferent construcției, potrivit prevederilor art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991, pe care îl deținea în baza
DECIZIA nr. 54 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275741]
-
aceea ca imobilul solicitantului să fie o locuință, pentru ca, în consecință, terenul ce face obiectul cererii să reprezinte teren aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curții și grădinii din jurul acestora. ... 16. Or, în speță, societatea reclamantă figurează ca având sediul în imobilul-construcție în discuție și, deși aceasta a susținut că imobilul-construcție și-a păstrat caracterul de locuință a administratorului societății, acest argument nu ar putea fi acceptat. Instanța a reținut că odată ce sediul societății reclamante
DECIZIA nr. 54 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275741]