32,428 matches
-
să le admită, a casat Sentința din 7 octombrie 2014 și a trimis cauza spre rejudecare la prima instanță, cu motivarea că instanța de fond nu a soluționat acțiunea civilă. Curtea de apel a stabilit cuantumul onorariilor pentru fiecare dintre reclamanți la 25.000 lei (aproximativ 5.681 EUR). ... 18. Pentru a ajunge la această concluzie, curtea de apel șia motivat decizia după cum urmează: [...] Instanța constată că în speță sunt incidente, precum celor relatate la un termen anterior, dispozițiile art. 173 [din
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
cuantumului global al acestui onorariu, considerente de echitate plus criteriile enunțate anterior - durata mare a asistenței juridice/reprezentării, de circa 6 ani, eforturile depuse de avocați, prezența acestora la 46 de termene de judecată [...] . ... 19. Cu privire la apelurile declarate de reclamanți împotriva Încheierii din 17 aprilie 2015, curtea de apel le-a considerat admisibile înainte de a le respinge, considerând că acestea erau nefondate. Aceasta a motivat decizia după cum urmează: [...] Astfel, potrivit art. 408 alin. (2) C. proc. pen., încheierile
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
aceștia au ridicat o excepție de neconstituționalitate referitoare la imposibilitatea legală de a declara recurs în casație împotriva deciziei pronunțate în apel cu privire la reducerea onorariilor lor. Înalta Curte a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu excepția ridicată de reclamanți. ... 21. În perioada 14-28 decembrie 2015, fiecărui reclamant i s-a plătit suma de 25.000 RON (aproximativ 5.681 EUR) cu titlu de onorarii în calitatea lor de avocați din oficiu, în cadrul executării Deciziei din 9 iulie 2015 pronunțate de
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
la imposibilitatea legală de a declara recurs în casație împotriva deciziei pronunțate în apel cu privire la reducerea onorariilor lor. Înalta Curte a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu excepția ridicată de reclamanți. ... 21. În perioada 14-28 decembrie 2015, fiecărui reclamant i s-a plătit suma de 25.000 RON (aproximativ 5.681 EUR) cu titlu de onorarii în calitatea lor de avocați din oficiu, în cadrul executării Deciziei din 9 iulie 2015 pronunțate de Curtea de Apel București (supra, pct. 17-19). ... ... IV
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
lor de avocați din oficiu, în cadrul executării Deciziei din 9 iulie 2015 pronunțate de Curtea de Apel București (supra, pct. 17-19). ... ... IV. Decizia Curții Constituționale 22. La 30 iunie 2016, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ridicată de reclamanți referitoare la art. 436 alin. (1), art. 438 și art. 440 din noul Cod de procedură penală (infra, pct. 25). Aceasta a amintit că a statuat deja, într-o decizie pronunțată la 21 august 2015, că recursul constituie o cale
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
extraordinară de atac, aceștia putându-și valorifica drepturile doar pe calea apelului. ... ... V. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 25 octombrie 2016 23. Prin Decizia din 25 octombrie 2016, Înalta Curte a respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamanți (supra, pct. 20), cu motivarea că nu îndeplinea condițiile prevăzute de art. 434 alin. (1) din noul Cod de procedură penală (infra, pct. 25), întrucât o decizie prin care s-a dispus casarea cu trimitere nu putea fi supusă recursului
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
penală (infra, pct. 25), întrucât o decizie prin care s-a dispus casarea cu trimitere nu putea fi supusă recursului în casație. Instanța a precizat, de asemenea, că, în temeiul art. 436 alin. (1) din noul Cod de procedură penală, reclamanții, în calitatea lor de avocați reprezentând părți civile în cursul procesului penal, nu se numărau printre persoanele care aveau dreptul de a declara recurs în casație (infra, pct. 25). Aceasta a concluzionat cu precizarea că nu erau îndeplinite condițiile de
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
le primească, acestea fiind plafonate. Judecătorii de la această curte de apel au fost, de asemenea, de părere că nu exista nicio cale de atac împotriva reducerii onorariilor dispuse în apel. ... 37. Reprezentantul Curții de Apel Pitești a considerat că reclamanții aveau la dispoziție o cale de atac internă pentru a contesta decizia în litigiu (natura acestei căi de atac nu a fost precizată). Acesta a prezentat un exemplu de jurisprudență (Decizia nr. 773 din 12 septembrie 2012 pronunțată de aceeași
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
cererea de pe rolul său pentru abuz de dreptul de a introduce o acțiune individuală în conformitate cu art. 35 § 3 din Convenție. Referindu-se la Cauza Predescu împotriva României (nr. 21.447/03, pct. 25-27, 2 decembrie 2008), acesta susține că reclamanții au încercat în mod intenționat să inducă în eroare Curtea și, prin urmare, au abuzat de dreptul lor de a introduce o acțiune individuală susținând că nu au perceput onorariile în litigiu și că, prin urmare, au fost obligați să
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
obligați să își desfășoare activitatea cu titlu gratuit. În susținerea tezei sale, Guvernul prezintă răspunsul Baroului București, care a confirmat că s-a efectuat plata unui cuantum de 25.000 lei (aproximativ 5.581 EUR) pentru plata onorariilor avocațiale către fiecare dintre reclamanți, în conformitate cu dispozitivul Deciziei din 9 iulie 2015 pronunțate de Curtea de Apel București (supra, pct. 21). Adaugă că reclamanții au omis să informeze Curtea cu privire la renunțarea de către mai multe părți civile la procesul penal, cu
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
s-a efectuat plata unui cuantum de 25.000 lei (aproximativ 5.581 EUR) pentru plata onorariilor avocațiale către fiecare dintre reclamanți, în conformitate cu dispozitivul Deciziei din 9 iulie 2015 pronunțate de Curtea de Apel București (supra, pct. 21). Adaugă că reclamanții au omis să informeze Curtea cu privire la renunțarea de către mai multe părți civile la procesul penal, cu consecința reducerii numărului total de părți civile care necesitau reprezentare de către aceștia. ... 42. Reclamanții contestă argumentul Guvernului și subliniază, mai
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
de cerere, astfel cum au fost enunțate în formularul de cerere, îl constituie reducerea onorariilor lor și consecințele acestei reduceri asupra drepturilor lor garantate de Convenție, nu neplata onorariilor lor. În ceea ce privește reducerea numărului total de părți civile, reclamanții susțin că acest aspect nu a fost examinat de curtea de apel și că, în orice caz, nu a avut niciun efect asupra plății onorariilor acestora, întrucât legislația națională nu prevedea nicio dispoziție care să permită reducerea onorariilor unui avocat
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
se întemeiază în mod deliberat pe fapte neadevărate. O informație incompletă și, așadar, înșelătoare se poate transpune de asemenea într-un abuz de dreptul de a introduce o acțiune individuală, în special atunci când aceasta privește esența cauzei și când reclamantul nu explică în mod suficient motivele pentru care nu a divulgat informațiile relevante. Acest lucru este valabil și în cazul în care au loc noi evoluții importante în cursul procedurii în fața Curții de la Strasbourg și dacă - în pofida
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
și în cazul în care au loc noi evoluții importante în cursul procedurii în fața Curții de la Strasbourg și dacă - în pofida obligației explicite care îi revine în temeiul art. 47 § 7 (fostul art. 47 § 6) din Regulamentul Curții - reclamantul nu informează Curtea în acest sens, împiedicând-o, astfel, să se pronunțe asupra cererii în deplină cunoștință de cauză. Totuși, chiar și în astfel de cazuri, intenția persoanei în cauză de a induce Curtea în eroare trebuie să fie întotdeauna
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
a induce Curtea în eroare trebuie să fie întotdeauna stabilită cu suficientă certitudine [Gross împotriva Elveției (MC), nr. 67.810/10, pct. 28, CEDO 2014 și trimiterile citate]. ... 44. În speță, Curtea consideră că informațiile furnizate de Guvern și necomunicate de către reclamanți nu privesc un aspect esențial al cauzei în sensul jurisprudenței citate la punctul precedent. ... 45. Reclamanții au sesizat Curtea cu privire la reducerea substanțială a onorariilor primite în calitate de avocați desemnați din oficiu, dispusă de Curtea de Apel București
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
și cu privire la consecințele acestei decizii în privința respectării drepturilor prevăzute de art. 4, 13 și 14 din Convenție și de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Curtea constată că, astfel cum reiese din observațiile formulate de reclamanți după comunicarea cererilor lor, părțile interesate nu contestă perceperea onorariilor în discuție, ci critică decizia curții de apel, care a dispus reducerea onorariilor lor (infra, pct. 49). În orice caz, aceștia au încasat onorariile în discuție abia după 25 octombrie
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
prestațiile lor în cursul procesului penal, Curtea observă că această informație nu a fost examinată de instanțele naționale în momentul stabilirii cuantumurilor aferente onorariilor reclamanților în calitate de avocat. Nici judecătoria, care a confirmat numărul de părți civile reprezentate de reclamanți, nici curtea de apel, care a stabilit noile onorarii avocațiale, nu au considerat necesar să ia în considerare aspectul invocat de Guvern în susținerea căruia a formulat cererea de radiere de pe rol pentru abuz de dreptul de a introduce
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
în care curtea de apel a justificat reducerea onorariilor reclamanților prin alte criterii, Curtea consideră că nedivulgarea acestei informații de către părțile interesate nu are legătură cu însăși esența capetelor lor de cerere. Aceste concluzii fac inutilă examinarea aspectului dacă reclamanții au prezentat o explicație suficientă cu privire la tăcerea lor. ... 47. În aceste condiții, Curtea constată că informațiile invocate de Guvern nu constituie informații importante și relevante pentru examinarea prezentei cauze în sensul jurisprudenței citate supra, la pct. 43 [a
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor. ... A. Cu privire la admisibilitate 50. Guvernul consideră că reclamanții nu dețineau „bunuri“ în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Acesta susține că Protocolul din 1 decembrie 2008 (supra, pct. 28) nu era în vigoare la data la care reclamanții au fost desemnați avocați din oficiu pentru
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
privire la admisibilitate 50. Guvernul consideră că reclamanții nu dețineau „bunuri“ în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Acesta susține că Protocolul din 1 decembrie 2008 (supra, pct. 28) nu era în vigoare la data la care reclamanții au fost desemnați avocați din oficiu pentru apărarea părților civile, nici la data la care aceștia au devenit avocați. ... 51. Reclamanții contestă argumentul Guvernului și susțin că au avut un „bun“ deoarece legislația națională, aplicabilă tuturor avocaților desemnați din oficiu
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
Protocolul nr. 1 la Convenție, astfel cum rezultă din jurisprudența sa, rezumată în Cauza Béláné Nagy împotriva Ungariei [(MC), nr. 53.080/13, pct. 72-79, 13 decembrie 2016]. ... 53. În speță, Curtea observă că obligația de reprezentare juridică exercitată din oficiu de reclamanți la cererea instanței de fond (supra, pct. 5) se întemeia pe dispozițiile legale relevante în materie, și anume art. 82 din Legea nr. 51/1995 (supra, pct. 26) și art. 5 și 9 din Protocolul din 1 decembrie 2008 încheiat între
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
și anume art. 82 din Legea nr. 51/1995 (supra, pct. 26) și art. 5 și 9 din Protocolul din 1 decembrie 2008 încheiat între UNBR și Ministerul Justiției (supra, pct. 28). Legislația menționată anterior a creat o „speranță legitimă“ pentru reclamanți, care intră sub incidența noțiunii „bun“ în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1, că vor urma să primească suma prevăzută la art. 5 lit. e) din Protocolul din 1 decembrie 2008, cu condiția ca mandatul lor de reprezentare a
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
supra, pct. 5-7); ceea ce contează în speță este faptul că același protocol a intrat în vigoare la scurt timp după desemnarea lor și a reglementat stabilirea cuantumului onorariilor lor până la sfârșitul perioadei mai 2008 - octombrie 2014, în care reclamanții au participat la proces în calitate de reprezentanți ai părților civile (supra, pct. 8). În plus, instanțele naționale au admis că protocolul în discuție se aplica reclamanților. Curtea concluzionează astfel că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție este
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
Curtea de Apel București (supra, pct. 18). Reclamanții arată că și-au exercitat atribuțiile, fapt confirmat de încheierile de ședință întocmite în cursul celor 6 ani de proces (supra, pct. 8). ... 56. Guvernul consideră că ingerința în exercitarea de către reclamanți a dreptului la respectarea bunurilor lor a fost prevăzută de lege (și anume de art. 69 din Legea nr. 51/1995 și art. 5 din Protocolul din 1 decembrie 2008, citate supra, pct. 26 și 28) și necesară deoarece cuantumul onorariilor
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
au redus cuantumul onorariilor prevăzute de Protocolul din 1 decembrie 2008, ci l-au stabilit pe baza unor criterii diferite, și anume complexitatea și particularitățile cauzei, volumul de muncă, după ce a constatat că onorarii excesive, precum cele solicitate de reclamanți, ar fi avut un impact asupra bugetului de stat. Referindu-se la serviciile juridice furnizate de reclamanți, pe lângă caracterul pro bono al misiunii unui avocat desemnat din oficiu, Guvernul insistă asupra faptului că, după anul 2011, părțile în cauză
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]