736 matches
-
de segmente genice prezente în stare silențiată în linia germinală și în precursorii limfocitelor, în locusul genic pentru TCR, cu asamblarea unei gene mature, funcțională în dirijarea sintezei catenei TCR. Tot astfel, geneza genei pentru catena γ a TCR implică recombinarea VJ, pe când geneza genei funcționale pentru catena δ implică recombinarea de tip V(D)J. Intersectarea acestor regiuni specifice (V și J pentru catenele α și γ, și respectiv, V, D și J pentru catenele β sau δ) corespunde regiunii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și în precursorii limfocitelor, în locusul genic pentru TCR, cu asamblarea unei gene mature, funcțională în dirijarea sintezei catenei TCR. Tot astfel, geneza genei pentru catena γ a TCR implică recombinarea VJ, pe când geneza genei funcționale pentru catena δ implică recombinarea de tip V(D)J. Intersectarea acestor regiuni specifice (V și J pentru catenele α și γ, și respectiv, V, D și J pentru catenele β sau δ) corespunde regiunii CDR3 care este esențială în recunoașterea antigen-moleculă CMH, prezentând o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
populații umane se constituie o colecție enormă de alele HLA, ceea ce este în contrast cu diversitatea moleculelor imunoglobulinice și a receptorilor celulelor T, pentru care într-un singur individ poate fi produs un spectru enorm și divers de receptori de antigene, prin recombinarea segmentelor genice și prin mutație somatică. Deoarece, în populația generală există multe alele HLA, cele mai multe persoane neînrudite poartă două alele diferite într-un anumit locus genic și sunt heterozigote. Indivizii care poartă două alele identice într-un același locus genic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dificultate în identificarea moleculelor HLA și a genelor codificatoare corespunzătoare. Există numeroase argumente în sprijinul ipotezei potrivit căreia locii genici HLA au rezultat în urma mecanismului duplicației genice, pornind de la o singură genă primordială copiile rezultate suferind diversificare prin mutație și recombinare genetică între locii genici și alele. Această origine graduală (geneză succesivă) a alelelor HLA impune ca aplicarea metodologiei de tipare bazată pe analiza ADN să se bazeze pe o abordare în mai multe etape în procedura de identificare a alelelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
are o copie suplimentară a genei codificatoare. La următoarea schimbare a tipului antigenic, copia suplimentară a genei este de regulă pierdută prin acțiunea unor endonucleaze specifice, locul său fiind luat de copia altei gene VSG activate. Un mecanism alternativ este recombinarea reciprocă, ce poate avea loc atunci când o genă VSG este translocată de la o telomeră silențioasă la una potențial activă. În acest caz, gena anterior activă nu este pierdută și poate fi reactivată printr-un mecanism de schimbare ulterioară a locației
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gel cu câmp pulsatoriu, precum și prin blotting ADN (fig. 15.3). Transpoziția duplicativă a unei copii a genei pentru VSG implică, alături de împerecherea dintre repetițiile în tandem lungi de 76 perechi de baze, de pe partea 5’ a secvenței genice și recombinarea omologă între capătul 3’ al unității transpozate și capătul 3’ al VSG pe care aceasta o înlocuiește. Datorită migrației catenei, punctul de cross-over al recombinării poate să apară, în principiu, oriunde în regiunea omologă, care se extinde în regiunea codificatoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în tandem lungi de 76 perechi de baze, de pe partea 5’ a secvenței genice și recombinarea omologă între capătul 3’ al unității transpozate și capătul 3’ al VSG pe care aceasta o înlocuiește. Datorită migrației catenei, punctul de cross-over al recombinării poate să apară, în principiu, oriunde în regiunea omologă, care se extinde în regiunea codificatoare 3’, spre terminalul regiunii netraduse. Astfel, orice copie exprimată, desemnată ELC (Expressed Linked Copy) poate fi alcătuită dintr-un amestec de secvențe, unele derivate de la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
derivate de la gena veche, altele de la copia genică nou-venită. Apar astfel două elemente care contribuie la presiunea selectivă pentru conservarea capătului 3’, unul reprezentat de menținerea structurii terminalului carboxi- al VSG și altul reprezentat de menținerea unei secvențe care promovează recombinarea omoloagă. Lungimea ADN dintre regiunea codificatoare de VSG și telomeră este în general mai mare pentru o genă exprimată decât pentru una silențiată. Proprietățile capetelor 5’ ale moleculelor de ARNm și lungimea unităților de transcriere sunt neobișnuite. Secvența de la capătul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unde ele sunt transcrise activ în ARNm purtător de mesaj genetic pentru sinteza VSG specifică fiecărei clone de Trypanosoma responsabilă pentru episodul de infecție înregistrat la un anumit moment. Variația secvenței pentru VSG nu este generată printr-un mecanism de recombinare somatică de tipul celui înregistrat în cazul asamblării genelor funcționale pentru imunoglobuline, ci mai curând, printr-un mecanism de recombinare nereciprocă de tip conversie genică. Pentru a înțelege mai exact cum se petrec lucrurile, putem imagina o modelare a procesului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru episodul de infecție înregistrat la un anumit moment. Variația secvenței pentru VSG nu este generată printr-un mecanism de recombinare somatică de tipul celui înregistrat în cazul asamblării genelor funcționale pentru imunoglobuline, ci mai curând, printr-un mecanism de recombinare nereciprocă de tip conversie genică. Pentru a înțelege mai exact cum se petrec lucrurile, putem imagina o modelare a procesului de succesiune de episoade de infecție cu clone distincte de Trypanosoma ce expune la suprafața celulară diferite tipuri de VSG
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la alte poziții decât cele terminale ale globinei structurale determină sinteza unor globine neviabile, cu apariția talasemiilor, fără un produs genic identificabil. Delețiile apar în urma împerecherii greșite a secvențelor omoloage de nucleotide în cursul meiozei sau al mitozei celulelor germinale. Recombinarea prin evenimente de cross-over, realizată după evenimentul de împerechere greșită, conduce la deleții de dimensiuni variabile. Împerecherea greșită poate produce fuziuni de gene, ca urmare a unei împerecheri neomologe între gene similare, dar neidentice, datorită procesului de cross-over neomolog. Consecința
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Moldova erau principate vasale Imperiului Otoman. Mutația CD 39 s-a găsit a fi asociată cu cea mai mare frecventa cu haplotipul I. Pentru prima dată, această mutație se asociază, în România, cu haplotipul (-++-), aceasta explicându-se prin evenimente de recombinare/conversie și reflectă originea veche a acestei mutații în genofondul populației României. În ceea ce privește mutația IVSI-110, aceasta s-a găsit a fi asociată cu haplotipul VII care a fost identificat anterior în Turcia și Maroc (fig. 16.35). Autorii consideră că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
găsit a fi asociată cu haplotipul VII care a fost identificat anterior în Turcia și Maroc (fig. 16.35). Autorii consideră că această mutație a apărut în România, venind direct din țările Mediteraneene estice (Turcia). În plus, acest eveniment de recombinare/conversie ar putea dovedi introducerea veche a mutației IVSI-6 în genofondul populației României în comparație cu alte populații europene. In concluzie, o origine unicentrică pentru mutația IVSII-745 este în acord cu stricta asociere cu haplotipul VII RFLP, observat în Algeria, Liban, Romania
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Acest studiu a confirmat încă o dată originea unicentrică a mutațiilor: IVSI-110, IVSI-6, și IVSII-745 in haplotipurile I, VI și, respectiv, VII. Pe de altă parte, puținele haplotipuri găsite a fi asociate cu aceste trei mutații sunt date de evenimente de recombinare/conversie și propune ipoteza originii lor vechi în România. Cunoașterea spectrului mutațional al unei țări este necesară pentru sfatul genetic, screening-ul purtătorilor și stabilirea unui program comprehensiv de diagnostic antenatal. Până când vor fi disponibile tratamente necostisitoare și eficiente, prevenirea va
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prin care se poate constata existența creativității sunt: flexibilitatea, noutatea și originalitatea, fluența, senzitivitatea (sensibilitatea senzorială), ingeniozitatea, expresivitatea. Viața, În toate domeniile ei, necesită faptul ca aproape fiecare individ să realizeze unele operații noi, ca urmare a unor combinări și recombinări, asocieri etc., a datelor elementelor existente, care se obiectivează În anumite soluții (metode etc.) utile și mai eficiente - de exemplu o inovație care reprezintă unele elemente de creativitate. Creativitatea se poate manifesta În toate domeniile cunoașterii și vieții sociale: științifică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și este manifestată prin soluții mai eficiente de producție, cu valențe de perspicacitate și ca urmare a unor mai multe eficiențe de productivitate etc.; b. productivă se manifestă prin soluții mai eficiente de producție, ca urmare a unor combinări și recombinări, asocieri de date și soluții existente, cunoscute; c. inovativă legată de cea expresivă și productivă, Însă aduce o soluție nouă care sporește simțitor productivitatea; d. inventivă constă În depășirea calității și performanțelor creației productive și inovatoare În baza unei gândiri
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin care se poate constata existența creativității sunt: flexibilitatea, noutatea și originalitatea, fluența, senzitivitatea (sensibilitatea senzorială), ingeniozitatea, expresivitatea. Viața, În toate domeniile ei, necesită faptul ca aproape fiecare individ să realizeze unele operații noi, ca urmare a unor combinări și recombinări, asocieri etc., a datelor elementelor existente, care se obiectivează În anumite soluții (metode etc.) utile și mai eficiente - de exemplu o inovație care reprezintă unele elemente de creativitate. Creativitatea se poate manifesta În toate domeniile cunoașterii și vieții sociale: științifică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și este manifestată prin soluții mai eficiente de producție, cu valențe de perspicacitate și ca urmare a unor mai multe eficiențe de productivitate etc.; b. productivă se manifestă prin soluții mai eficiente de producție, ca urmare a unor combinări și recombinări, asocieri de date și soluții existente, cunoscute; c. inovativă legată de cea expresivă și productivă, Însă aduce o soluție nouă care sporește simțitor productivitatea; d. inventivă constă În depășirea calității și performanțelor creației productive și inovatoare În baza unei gândiri
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fond ideatic și acțional aperceptiv, ea Înseamnă și Învățare (pregătire) nouă, prin documentare și experimentare (analize, raționamente, sinteze, calcule, prelucrări, formulare de ipoteze „modele”, de date noi etc.), care se restructurează cu cele aperceptive; incubația (dezvoltarea ,,naturală”) asocieri, disocieri, combinări, recombinări, restructurări de date, structuri, modele etc. În mod inconștient, subconștient, preconștient și conștient, care creează datele, ideile, structurile, modelele, soluțiile noi, etc., cu asigurarea condițiilor interne și externe; inspirația (iluminarea): apariția bruscă a noului, a creației, a noilor idei, modele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fond ideatic și acțional aperceptiv, ea Înseamnă și Învățare (pregătire) nouă, prin documentare și experimentare (analize, raționamente, sinteze, calcule, prelucrări, formulare de ipoteze „modele”, de date noi etc.), care se restructurează cu cele aperceptive; incubația (dezvoltarea ,,naturală”) asocieri, disocieri, combinări, recombinări, restructurări de date, structuri, modele etc. În mod inconștient, subconștient, preconștient și conștient, care creează datele, ideile, structurile, modelele, soluțiile noi, etc., cu asigurarea condițiilor interne și externe; inspirația (iluminarea): apariția bruscă a noului, a creației, a noilor idei, modele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
al., 2004). Ulterior markeri adiționali, cu o densitate mult mai mare, sunt folosiți pentru delimitarea cu mai mare precizie a limitelor (marginilor) regiunii de linkage. Acest proces poartă numele de „fine-mapping”. Datorită numărului în general mic (la majoritatea familiilor) de recombinări care apar în cursul meiozei, este în general dificil de a îngusta regiunea de linkage la mai puțin de 10 cM (sau câteva Mbp). De aceea, ulterior se trece la analiza genelor candidate din interiorul regiunii de linkage pentru identificarea
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
dată de echilibrul Hardy-Weinberg. El rezultă din linkage-ul puternic dintre genele respectiv (< 1cM) și timpul insuficient scurs de la apariția alelelor noi pentru a permite combinarea aleatorie a acestora prin procesul de crossing-over cromozomial. Altfel spus, fenomenul apare datorită lipsei de recombinare prin crossing-over în timpul meiozei, astfel încât anumite combinații de alele (haplotipuri) se transmit/moștenesc în bloc. Deoarece fenomenul de linkage disequilibrium apare doar pentru distanțe cromozomiale mici, pentru testarea asocierii trebuie analizați markeri aflați foarte aproape de gena asociată propriu-zis cu boala
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
comparativ cu cea de la subiecții înrudiți. Aceasta se datorează numărului mult mai mare de generații care au trecut de la un strămoș comun în cazul subiecților neînrudiți, număr mare de generații care a permis realizarea unui mare număr de evenimente de recombinare meiotică, cu îngustarea regiunilor care se transmit în bloc de la părinți la copii. Consecința practică directă este că analiza asocierii necesită o densitate mult mai mare a markerilor pentru un Genome Wide Scan (de ordinul sutelor de mii) comparativ cu
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
și a genelor structurale. Conform concepției moderne: - gena constituie unitatea funcțională a informției ereditare; - gena reprezintă segmentul de ADN ( sau ARN în cazul unor virusuri) format în medie din 1000-1500 de nucleotizi dispuși liniar; - în cazul genei pot avea loc recombinări și mutații; - genele structurale codifică sinteza proteinelor; - genele reglatoare controlează și dirijează acțiunea genelor structurale; există diferite mecanisme ale reglării activității genelor la procariote și eucariote. ACTIVITATEA GENICĂ LA PROCARIOTE Materialul genetic la procariote se caracterizează printr-o serie de
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
ori între numărul de gene ce codifică sinteza proteinelor este în mod clar insuficientă pentru a explica variația de 300 de ori a taliei genomului acestor organisme. Celelalte unități funcționale (gene ale ARN-ului structural, origini ale replicării, situsuri de recombinare, etc.) nu contribuie semnificativ la mărimea genomului. În sfârșit, variațiile esențiale ale taliei genomului se datorează ADN-ului nefuncțional. Altfel spus, o mare parte din genomul eucariotelor nu conține informație genetică. La vertebrate cantitatea de ADN ce nu codifică sinteza
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]