15,893 matches
-
mi se face, murmur câteva cuvinte, probabil incoerente, după care sunt întrebat cum a reacționat dl Marino la critica mea. "Ca un cavaler al fair play-ului", îi răspund, a scris editurii Amarcord și m-a felicitat pentru acea carte. Redau textual cuvintele dlui Marino, adresate lui Ion Nicolae Anghel, directorul editurii, cuvinte pe care, în convorbirea telefonică, le-am rezumat : "Multe și sincere mulțumiri pentru trimiterea cărții dlui Funeriu căruia îi transmit, prin dvs., toate felicitările mele. Și fără nici o
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
Heliade, refuză notarea cu doi i a substantivelor articulate și în loc de pomii scrie pomi, în loc de norii scrie nori. Când acestea sunt nearticulate le notează cu un i scurt șŃț: pomŃ, norŃ. Așadar, grafia lui Macedonski: Aceștia-s creditori... va fi redată: Aceștia-s creditorii. Dacă s-ar fi priceput măcar la versificație, ar fi observat că emistihul într-un vers de 14 silabe numără 7 silabe, nu 6, și ar fi îndreptat din mers eroarea. În aceste condiții, ar fi prea
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
gândului senin/ Însă nu-l lua în brațe ca să nu te descânte". Acest descânte, stricător de metru și ritm, compromite total poezia, fiindcă n-are nici o noimă semantică. Ce e aici? Un calc după francezul désenchanter, adică desîncânte, cuvânt care redă sens poeziei și repune versul în drepturile-i prozodice. Ca fapt divers..., am descoperit această eroare de transcriere singur, ca să aflu, într-o discuție particulară cu Șerban Foarță, că și el a observat-o (înaintea mea), ba mai mult că
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
s-au strâmbat stins e focul - stele-au uitat de cântat... mărăcini sunt munții - cârtițe-au coroană orbii se prăvală cu toții-n bulboană trezește-Te - Criste - varsă iar agheasmă peste lumi secate de orice mireasmă! învie Grădina - Maica Mântuirii ochilor-găvane redă raza știrii! ...când Poet-Hristosul scapă lira-n hume în cenuși preface omeniri și lume... NEDREPTĂȚIT au venit la mine crinii - osândiți să le dau și foc și sânge - stors din stih au venit la mine câinii zădărâți au venit toți
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Buică are perfectă dreptate, fiind un fin observator al fenomenului literar românesc atunci când afirmă: „Astăzi se scrie mai mult o proză scurtă- și aici mă înscriu și eu- în care se îmbină jurnalismul, ce surprinde instantaneele vieții, cu realismul, care redă fațetele realității, cu oamenii din preajma scriitorului deveniți personaje sau martori discreți, cu aspecte rupte din viața cotidiană în care sunt integrați”. „Pe cărările vieții” este o carte care mărturisește despre problemele actuale ale umanității, despre schimbările în plan literar, cultural
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
precum și mesajul Învățăturilor Sale, folosindu-se de documente biblice și istorice. Nașterea și Botezul lui Hristos sunt anunțate ca o deschidere a cerului. Transcendența divină se deschide și coboară la noi, intră, se întrupează în imanența noastră pentru a-i reda statutul originar pentru a o deschide. Astfel, cerul coboară pentru a ridica pământul, coborârea lui Hristos are drept scop deschiderea noastră și suirea noastră.” Sfinția sa, preotul stavrofor Radu Botiș, accentuează în slovele sale mai mult latura spirituală, mesajul Mântuitorului și
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
nr. 1771 din 06 noiembrie 2015. DE AȘ PUTEA Sunt totul și nimic Minute,ceasuri,ani se duc. Prin vreme-n vreme vreau să fug Eternitatea s-o înving. Aș vrea,să am și veșnicia Neantului din Univers, Să pot reda cuvintelor,alt sens Și vieții,din granit,tăria. Cerca-voi să mă împac cu toate, Sa-ndrept ce se tot strâmba, Și am să mă rog la nori,să nu mai plângă Când gong final de sus va bate. Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Când gong final de sus va bate. Citește mai mult DE AȘ PUTEASunt totul și nimicMinute,ceasuri,ani se duc.Prin vreme-n vreme vreau să fugEternitatea s-o inving.As vrea,să am și vesniciaNeantului din Univers,Să pot reda cuvintelor,alt sensSi vieții,din granit,taria.Cerca-voi să mă împac cu toate,Sa-ndrept ce se tot strâmba,Si am să mă rog la nori,să nu mai plangaCand gong final de sus va bate.... XIV. AGONIE ȘI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Trebuie să subliniez faptul că în toate cele 3000 de limbi în care Biblia există redată integral sau doar fragmentar, de-a lungul a mai bine de trei milenii, nimeni niciodată nu s-a gândit ca această capdoperă să fie redată într-un limbaj poetic care să aibă ritm, rimă, forme prozodice fixe și figuri de stil, iar această îndrăzneață încercare iată că ne onorează să fie făcută chiar pe plaiurile mioritice, de către un poet din Cluj-Napoca, românul Ioan Ciorca. Las
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
să-și ducă la bun sfârșit proiectul, chiar dacă la început nu stăpânea arta condeiului. După orele de serviciu, Nea Nelu de la service-ul auto își spăla mâinile de ulei de motor și devenea scriitor. Când s-a decis să ne redea Biblia în versuri, se afla la începutul „carierei” de autor și asta pentru că prima sa lucrare i-a luat ceva timp, mai precis vreo 16 ani din viață... A transpus cele 66 de cărți ale Bibliei în versuri, însă bani
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
o metodă comparativă - să cităm câteva versete din capitolele Vechiului și Noului Testament, apoi să le urmărim cum mult inspiratul autor le-a convertit în versuri... În versiunea din ebraică a versetului 1, cap. 1, din Vechiul Testament, Facerea, Gala Galaction redă cuvintele astfel: א בְּרֵאשִׁית, בָּרָא אֱלֹהִים, אֵת הַשָּׁמַיִם, וְאֵת ה
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
pe deasupra apelor. Preotul Dimitrie Cornilescu le traduce: 1. La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul. 2. Pământul era pustiu și gol; peste fața adâncului de ape era întuneric și Duhul lui Dumnezeu se mișca pe deasupra apelor. Aceste versete sunt redate astfel de poetul Ioan Ciorca: 1. La început, Dumnezeu Sfântul A făcut cerul și pământul. 2. Pământul era gol cuprins, Iar peste-al apelor întins, Al beznei val stăpân era. Doar Duhul Domnului zbura Peste a apelor pustie. Frumos și
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
rănită printre crizanteme. Aș locui în părul tău, o vreme, s-ascult cum vântul șuieră prin crânguri; tu, scuturându-ți tâmplele de gânduri, să îmi reciți în șoaptă mici poeme. Aș locui sub pașii tăi, o vreme, să-mi poți reda odihna unui drum, iar norii grei, bolnavi de-atâta fum, să îi aduni cu sârg în ninse gheme. În gândul tău aș locui, o vreme, să deslușesc ce griji și dor te-apasă și ca pe-un talisman, ce-l
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
rănită printre crizanteme.Aș locui în părul tău, o vreme,s-ascult cum vântul șuieră prin crânguri;tu, scuturându-ți tâmplele de gânduri,să îmi reciți în șoaptă mici poeme.Aș locui sub pașii tăi, o vreme,să-mi poți reda odihna unui drum,iar norii grei, bolnavi de-atâta fum,să îi aduni cu sârg în ninse gheme.În gândul tău aș locui, o vreme,să deslușesc ce griji și dor te-apasăși ca pe-un talisman, ce-l porți ... XXVIII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Basarabia și, de aceea, după proclamarea Independenței, au operat prin servilii lor comploturi și scenarii care să ne oprească din mersul de care au dat dovadă balticii. De aceea, este extrem de important ca avem acum o Curte Constituțională ce a redat demnitate românească acestui pămînt și acestei societăți, prin decizia de a restatua Declarația de Independență pe soclul identității românești, fiind o revenire la Mișcarea de Eliberare și Renaștere națională, după 23 de ani... Și este foarte regretabil să vedem politicieni
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
Cît privește copiii, aceștia nu au fost la marșuri, decît că au venit cu părinții, ca la sărbătoare. La marșuri au participat zeci de mii de oameni și putem spune că am salvat obrazul ambelor Puteri - de la București și Chișinău, redînd demnitate poporului român, partea din stînga Prutului continuînd să fie, de 200 de ani, sub ocupație ruso-sovietica. Este foarte bine că marșurile au fost și în alte orașe, pe care alogenii neintegrați le consideră “ale lor”, pentru ca mai domină (inclusiv
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
care statul Canadian o acorda „environementului” alocând sume Însemnate pentru protecția acestuia, dar și amenzi destul de piperate pentru cei ce nu respectă acest ecosistem. Animalele datorită acestei protecții, nu se tem de prezența omului, creând uneori faze demne de amintit. Redau: Mergeam prin iarbă pe o mică cărare, În Parcul Angrignon, când am observat venind din sens contrar un rățoi atunci ieșit din lac, deosebit de grăbit și hotărât. Am făcut un pas În lateral lăsându-i cale liberă. A trecut fără
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
luă și-l așeză cu talpa Întoarsă pe laba piciorului rămasă ca prin minune Întreagă. Era mărimea potrivită. Medicul, care văzuse destule În viața lui, se repezise În ajutorul profesorului Brumaru. Era Întotdeauna pregătit. Câteva picături tonice, avea să-i redea puterea. Îl așezară pe scaun strângând conținutul În sac, așteptând efectul. Curând profesorul Își reveni. Ceru apă. Bău un pahar Întreg, răsuflă adânc, cu greutate, după care așteptă cu privirile mirate o Întrebare fără răspuns. După un timp șopti: - Pantoful
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Împărat și Proletar oferite În variantă de lucru de romanul I.O. Stefanovici. Deși prefațate chiar de Bernard Shaw și semnalate cu entuziasm de Nicole Iorga, traducerile ei sunt greu de urmărit În engleză, eleganța simplă a lui Eminescu fiind redată Într-o engleză prețioasă, plină de manierisme și sintaxe arhaice. Dintre români, dirijorul și compozitorul Dimitrie Cuclin e primul care Încearcă În anii interbelici (1938) câteva traduceri În engleză (printre care și Luceafărul), luându-și Însă mari libertăți de interpretare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
traducerea din limba nativă Într-o limbă străină (numită uneori retroversiune) este nevoie de un alt nivel de competență decât cea filologică. Acest lucru este ușor de Înțeles chiar și intuitiv, căci poți Înțelege chiar mult Într-o limbă străină redând relativ ușor și coerent despre ce e vorba În limba ta, dar nu și invers. Revenind la competența filologică, În comunism s-a tradus mult din autori străini În română, și s-a tradus bine, spre mulțumirea cititorilor ce păstrau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și până la arhitectura identitară. În secolul al XIX-lea, caracterul național al diferitelor culturi este exprimat în cele mai variate modalități, de la studierea și valorificarea folclorului, la expozițiile universale (ce debutează la Londra în 1851), unde pavilioanele naționale încercau să redea fiecare specificitatea și unicitatea; în acest context apare și arhitectura identitară, îmbinând deopotrivă tradiția și pitorescul. În cazul românesc, ideea formulării unui stil arhitectural specific este legată de eforturile de constituire a statului național modern; Carmen Popescu își justifică astfel
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
îi revine comenzii publice; treptat, noul stil se impune tot mai curajos pe scena publică, bucurându-se de o recunoaștere tot mai largă; expresiile sunt încă diferite, ca și căutările arhitecților; de aici și unele discordanțe. Autoarea reușește însă să redea acestă varietate a formulărilor, din care se va sintetiza curând o imagine unitară, coerentă. Un capitol special este dedicat Expoziției generale române din 1906 (Exposition générale roumaine de 1906); ideea organizării acestui eveniment de proporții a fost inspirată de expozițiile
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
acestor oameni, este pentru prima oară când citesc un astfel de volum de mărturii cu privire la începuturile presei studențești și reprezintă o carte peste care nu se va putea trece în creionarea întregii istorii". Prof.univ.dr. Daniel Șandru a precizat că "volumul reda, din multiple unghiuri, o fotografie de epocă, developata din perspectiva experienței pe care autorii au avut-o în presa studențeasca. Din punctul de vedere al metodologiei identificată în acest volum, aceasta reunește oameni care, într-un fel sau altul, reușesc
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Irak au avut, indiscutabil, și o destul clară reverberație la nivelul mass-media. Ce poate și ce nu poate spune un jurnalist din ceea ce a aflat pentru a nu-și pune în pericol conaționalii implicați în lupte? Cum poate el să redea obiectiv realitatea din teren fără ca unele dintre dezvăluirile sale să nu aibă efecte negative asupra moralului trupelor sau asupra opiniei publice din țară? Cum au rezolvat interbelicii această delicată situație? Care a fost atitudinea profesioniștilor informației în perioada în care
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
că trebuie nici să nu fie./ Calea această (ți-o spun) cercetată nu poate să fie,/Căci Neființă nu poți s-o cunoști (să încerci e zadarnic)/ Nici să vorbești despre ea.” (Fragmentul 4, Diels, Vorso cratiker 4, I, 152 - redat în traducere proprie de St. Bezdechi în Introducerea să la Parmenide, ediția 1943, p. 9) Într-o reformulare a noastră, celebra frază a gânditorului eleat ar suna astfel: Ființă este și nu poate să nu fie!. Nu vom aduce argumente
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]