16,853 matches
-
amfitrioni. La fel cum a fost și cu ce trebuia să se petreacă a doua zi dimineața. în loc să vină la hotel, să ne plimbăm, dragii mei confrați, reputatul prozator Corneliu Ștefanache, director al revistei însemnări ieșene, excelentul critic Al. Dobrescu, redactor-șef, însoțit de foarte tânărul și atât de înzestrat, critic și el, Bogdan Crețu, un telefon mă anunța că va veni să mă ia numai Constantinescu, pe numele mic Richard, un medic chirurg lucrând pe cranii și pe care nu
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
ZILEI are o pagină cu genericul "Cultură/Magazin", coordonată de Iulian Comănescu și preocupată în general de vedete de muzică ușoară și tv. Cînd se încumetă în afara culturii așa-zicînd populare sau a scandalurilor, să anunțe apariția unei cărți, de pildă, redactorii n-au nici măcar curiozitatea să o răsfoiască, deși o primesc pe gratis: copiază cîte ceva din prezentarea editurii sau o contrag școlărește, ca în "rezumatele" din cursul elementar. Iată, în numărul din 2 iunie, ce se scrie despre Identitatea lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
a unei cărți, a unui spectacol sau film, să incite curiozitatea (rolul publicațiilor de tiraj mare în orientarea spre valoare a cititorilor e hotărîtor. Cu atît mai mult această responsabilitate nu poate fi lăsată pe mîna unor "urechiști"). în plus, redactorii paginii culturale de la Ziua (șef de departament, Luana Duschka), nu scriu "din Cișmegiu", sînt prezenți oriunde se petrece ceva demn de consemnat și relatează în general corect. Fiecare pe felia lui ADEVĂRUL în noua formulă redacțională are o pagină de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
redactoare principală a cărții, șef serviciu manuscrise-carte rară la Biblioteca Academiei Române. Volumul se încheie cu o explicație tehnică a lui Mircia Dumitrescu, artistul plastic care a realizat viziunea grafică și coperta cărții. Mai sunt de menționat și alte date tehnice. Redactorul coordonator al volumului este Marcel Popa, directorul Editurii Enciclopedice. Prelucrarea imaginilor, folosind tehnica digitală actuală pentru a înlătura cât mai multe neclarități, a fost asigurată de un colectiv alcătuit din șase specialiști, profesori la Universitatea Națională de Artă din București
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
serii fiind poeta Ioana Ieronim, o pasionată susținătoare a dialogului dintre culturi, autoare a nouă volume de poezie, dintre care câteva traduse în engleză, și poeta Fiona Sampson, cunoscută pentru volumele ei de poezie și eseuri și pentru activitatea de redactor-șef al celei mai importante reviste de poezie din spațiul britanic, "Poetry Review", și al singurei reviste britanice dedicată literaturii central și est europene, "Orient Express". Dezbaterea, moderată de Ruth Padel, ea însăși poetă, reputat critic literar și profesor de
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
domo, fără consecințe pregnante, căci în colimatorul său critic intrau exclusiv detalii, defecte ale punerii în lucrare a doctrinei, erori în selecționarea "cadrelor" etc. în realitate, romancierul care urca mereu trepte de carieră și de succes, inclusiv pecuniar (Florin Mugur, redactor la Editura Cartea Românească, îmi povestea cu amar umor, cum își aranja Preda secondat de scutierul său fidel, Mihai Gafița, tiraje peste tiraje maxime, cu remunerație la fel maximă), rămînea "întotdeauna de partea gîndirii oficiale". De unde ambiguitatea propozițiilor sale teoretice
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
Cronicar După douăzeci de ani Revista RELFEX din Reșița (redactor șef: Octavian Doclin) ne amintește că s-au împlinit în 17 ianuarie douăzeci de ani de la moartea lui Sorin Titel. Nu știm ca vreo altă publicație să fi consemnat acest fapt, după cum nici revista noastră nu a făcut-o, o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
vreo altă publicație să fi consemnat acest fapt, după cum nici revista noastră nu a făcut-o, o spunem cu părere de rău. Sorin Titel nu doar că a fost un scriitor important al literaturii noastre postbelice, dar a fost și redactor al "României literare", până la stingerea lui din viață, prematură. Cu prilejul comemorării Reflex publică postfața criticului Cornel Ungureanu la volumul Sorin Titel interpretat de..., care va apărea anul acesta la Reșița. Cartea ar fi trebuit să apară acum douăzeci de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
În 1948 începe școala de ofițeri la Sibiu, dar, odată cu schimbarea regimului, este repatriat. În anii 1951-1952, urmează Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. Activitatea pedagogică va avea o reflectare semnificativă în ceea ce va face, profesional sau artistic. A fost redactor-șef la "Tinerimea Moldovei" (un echivalent probabil al "Scânteii tineretului" de la noi) și la revista satirică "Chipăruș" (un fel de "Urzica"). A debutat în 1955 cu un volum de versuri pentru copii și a mai publicat altele de același fel
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
are ca temă în dezbatere Decalogul. Invitați 125 de scriitori să comenteze una sau mai multe din Cele zece porunci, în orice formă ar dori-o, inclusiv în formă epică sau de poem - au răspuns 27. Admirabila poetă Marta Petreu, redactor-șef, întotdeauna inspirată și superior orgolioasă în a face din Apostrof o revistă de prestigiu, o revistă de cultură și civilizație, bine scrisă cu constanță, le mulțumește colaboratorilor acestui număr extraordinar "pentru curajul de a intra într-o substanță nu
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
inițială de simpatie față de ei. Precizez că revista e doar suspendată, din cauza enormelor pierderi financiare (opt sute de milioane de lei pe lună!) și-a returelor (80 la sută din tiraj), și nu suprimată. Ideea suprimării a fost lansată de chiar redactorii cu musca pe căciulă - probabil un ultim reziduu de bun simț: subconștientul le-o fi mai onest decât aberațiile împroșcate în presă și pe Internet. A treia: că revista "România literară" ar fi avut un statut similar multiubitei sale "Culturi
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
și ajunge tot acolo. Felul cum sînt cheltuiți banii spune mai mult decît orice declarație de principii. Or și la TVR și la SRR marele secret e cel al salariilor. Și aici nu e vorba de salariile reporterilor sau ale redactorilor, care se află oricum, la bursa presei, ci de salariile celor care conduc cele două instituții. Și de sporurile acordate colaboratorilor externi. Și dacă Ioan Gură de Aur i-ar fi parașutat pe Valentin Nicolau și pe Dragoș Șeuleanu în
Confidențialitate pe bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11828_a_13153]
-
anii de școală de demult, fără să reușesc. Am recurs la memoria câtorva amici, vechi, nimic; numai frânturi. În cele din urmă, fiind un fidel ascultător al postului de radio Cultural și Muzical, am apelat la un tânăr și brav redactor, Eugen Lucan, rugându-l să mă... salveze. Efectiv, cum se spune, nu mai aveam somn. Astfel, aflai că era vorba de corul ilustru Madrigal, de sub conducerea maestrului Marin Constantin, ce împlini de curând cifra, rotundă și grea, de 80. Să
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
apariția omului de tip nou pe străbunele meleaguri dacice, supradotat cu habarnism lingvistic. Și nu numai. De aici, stimate și destinse concetățence, aș trage consluzia că acesta trebuie să fi fost și motivul care l-a determinat pe Adrian Popescu, redactorul șef al revistei clujene îSteauaî să constate, pare-mi-se cu o oarecare părere de rău: î...redactori vechi sau noi, am mizat de această dată nu pe poezie, aflată într-o retragere generală (subl. DH) (Rom.lit.10/2004
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]
-
stimate și destinse concetățence, aș trage consluzia că acesta trebuie să fi fost și motivul care l-a determinat pe Adrian Popescu, redactorul șef al revistei clujene îSteauaî să constate, pare-mi-se cu o oarecare părere de rău: î...redactori vechi sau noi, am mizat de această dată nu pe poezie, aflată într-o retragere generală (subl. DH) (Rom.lit.10/2004, pag.15 Doamnelor, acest adevăr este de trei ori evident! Pentru că, ar fi culmea-culmilor ca, în plină epocă
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]
-
găsit soluția înființării unei noi instituții, Fundația Națională pentru Știință și Artă, care să preia această misiune dificilă, dar esențială pentru buna gestionare a patrimoniului literar. Mi-am propus să discut această situație cu dl Tiberiu Avramescu, coordonatorul colectivului de redactori din instituția nou creată în 2001. - Stimate domnule Tiberiu Avramescu, ne-am întâlnit prima dată cu mulți ani în urmă, nici nu mai știu cât e de atunci, într-unul din birourile Editurii Minerva, unde erați alături de regretatul Z. Ornea
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
pentru noi) vară a anului 2001, când toate speranțele păreau să se fi năruit definitiv, la inițiativa domnului Eugen Simion, președintele Academiei Române și cu ajutorul domnului Dan Grigorescu, pe atunci director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, ultimii redactori ai fostei Edituri Minerva (Gabriela Omăt, Daciana Vlădoiu, Mihai Dascal și subsemnatul, rechemat din „activitatea de pensionar“ pentru a coordona microcolectivul), precum și un tehnoredactor (Vasile Ciucă) și o secretară de redacție (Georgeta Cîrstea, care în august 2001 părăsea ultima corabia
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
exista soluții mai bune? Se pot imagina îmbunătățiri ale actualului sistem în care lucrați? - Bineînțeles că se pot găsi soluții mai bune, pentru că, în momentul de față lucrăm în regim de avarie, mai ales că unul dintre cei patru foști redactori ai vechii Edituri Minerva, Mihail Dascălu, el însuși excelent editor al operelor lui Mircea Eliade și Cezar Petrescu a încetat subit din viață, în februarie trecut, la numai 57 de ani, urmare, desigur și a stresului pe care am fost
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
apariția volumului 23 (Varia), ediția critică completă Liviu Rebreanu, inaugurată în 1968 (editor Niculae Gheran); în 2005 se va încheia și ediția de „Scrieri“ - Tudor Arghezi (când va apărea ultimul volum, 46), lansată în 1962, la început sub supravegherea autorului, redactor și apoi editor fiind Gh. Pienescu, continuată astăzi de Mitzura Arghezi și Traian Radu. Sunt, totuși, două momente de referință în istoria accidentată a editării scriitorilor clasici români. Sper că vor obține subvențiile absolut necesare și vor apărea în acest
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
adică editura) care să se ocupe de edițiile critice. Am semnalat dezastrul privatizării total neinspirate a Editurii Minerva în 1999. Acolo s-a desfășurat o considerabilă muncă de specialitate, unde Z. Ornea avea vechi state de serviciu în postura de redactor sau de coordonator. Academia Română, prin efortul președintelui ei, Eugen Simion, a încercat o soluție prin înființarea Fundației Naționale pentru Știință și Artă, în relație directă cu Institutul de Istorie și Teorie Literară Se pare că, deocamdată, instituția salvatoare este precară
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
din PSD și că de fapt acesta face în continuare politica partidului de guvernămînt. Poate că da, numai că venerabilul Oliviu Gherman s-a retras, nu s-a înscris. Asta e mica diferență. * Același proaspăt peremist mai declară cu nevinovăție redactorilor Evenimentului: „Cînd bătălia electorală va fi în toi, o să povestesc niște lucruri...” Pînă acum ce l-a împiedicat să o facă? * În ADEVĂRUL Bogdan Chireac e de părere că după evoluția evenimentelor din Irak „carul occidental s-ar putea răsturna
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
Ion Simuț Aveau serioase rațiuni de existență „Caete-le de dor“ (1951-1960), susținute în primii patru ani ca redactori de Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței, iar apoi numai de primul, ca publicație cu un profil cultural elevat („metafizică și poezie“ era mențiunea din subtitlu), atât estetic cât și filosofic, tendință diferențiată explicit de politic, într-un mod pretențios ca
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
sistematic, ceea ce asigură coloana vertebrală a revistei. Se observă foarte bine elementele de continuitate, susținătoare ale consecvenței tematice și ale perseverenței pe anumite direcții culturale, asigurând personalitatea revistei. O pecete originală este dată și de heideggerianismul evident al celor doi redactori, relevat îndeosebi prin traducerile lui Constantin Amăriuței, prin relatarea unei întâlniri miraculoase cu filosoful (în nr. 3) și prin asumarea influenței lui în modul de a gândi. Revistele culturale din exil își declarau apartenența ca pe o mândrie și ca
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
spiritualități românești dincolo de spațiu și de timp, erau „Caete de dor“ (Paris, 1951-1960), „Ethos“ (Paris, 1973-1984), ambele avându-l ca principal susținător și animator pe Virgil Ierunca, sau „Prodromos“ (Freiburg, 1965-1970), ca „foaie de gând și apropiere creștină“, unde era redactor Paul Miron. Nu sunt decât câteva exemple pentru comparație și situarea revistei „Caete de dor“ în peisajul exilului românesc. Cine ar ști ce cuprind aceste reviste altfel decât frecventând biblioteci din Paris, Madrid sau Freiburg? Iată de ce gestul Editurii „Jurnalul
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
pot fără ea, nu mă lasă viciul - mă gândeam în timp ce priveam cei doi, trei pasageri, toți bătrâni, aplecați și culegând anevoie bob cu bob înțepenite printre interstițiile dușumelii tramvaiului, care circula vesel cu viteză, binedispus de captura făcută... * Ștefan Bănulescu, redactor șef la Luceafărul, pe când stam și fumam împreună în birou, mai mult tăcând, avea o vorbă a lui, de fapt două, fără vreo legătură cu ce vorbeam în acel moment, doar una subterană probabil. Prima, oftând ușor: Noi venim de
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]