863 matches
-
în perioada Vechiului Testament. 7.3. Ediții ale Pentateuhului samariteantc "7.3. Ediții ale Pentateuhului samaritean" Pentateuhul samaritean nu s-a bucurat întotdeauna de atenția care i se acordă în zilele noastre. După cum relatează Abraham Tal de la Universitatea din Tel-Aviv, redescoperirea Pentateuhului samaritean se datorează lui Guillaume Postel, emisar pe lângă ambasada Franței de la Istanbul, între anii 1536-1537, care, în timpul sejurului său în Turcia, venind în contact cu câțiva samariteni locali, a cumpărat de la aceștia o copie a Pentateuhului lor, alături de alte
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
insistat mai mult pe a putea face decât pe a ști și pe formarea de capacități decât pe transmiterea de informații. Elevul este activ la lecție atunci când depune un efort personal, întreprinde o acțiune mentală de căutare, de cercetare și redescoperire a adevărurilor, de elaborare de noi cunoștințe. Prezentarea strategiilor de organizare și desfășurare a jocului didactic la matematică, aplicațiile practice ale acestora în ultimul capitol al lucrării sunt suficient de clare pentru un învățător care dorește să angajeze cât mai
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
care, descoperindu-și limitele, descoperă și absurdul vieții. La existențialiști, disperarea de a fi nu are alinare. De aceea am considerat că Ecleziastul care traversează și el absurdul existenței cu deosebirea că-l și transgresează, poate fi un model de redescoperire a sensului după ce acesta fusese negat. Ecleziastul este un text în care protagonistul, regele Solomon, face o cercetare metodică i-am spune astăzi, a lumii, pentru a descoperi ceea ce e valoros, ceea ce merită să fie investit cu sens, cu valoare
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
CRC, 1976, 48; Tania Radu, „Roagă-mă orice!”, FLC, 1986, 51; Stănescu, Jurnal, III, 110-113; Nicolae Georgescu, „Roagă-mă orice!”, LCF, 1987, 4; Dan Silviu Boerescu, „Țărmul tandreței”, SLAST, 1989, 14; Nicolae Georgescu, „Țărmul tandreței”, LCF, 1989, 17; Ioan Adam, Redescoperirea iubirii, ALA, 1997, 392; Popa, Ist. lit., II, 1026; Dicț. scriit. rom., IV, 510-512. A. F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
III din Ethica Nicomahică, apoi Ethica nova, corespunzând primei cărți, în care se pune problema raporturilor dintre morală și politică 16. În anul 1255 operele lui Aristotel intrau oficial în Facultatea de arte din Paris. În esență, este vorba de redescoperirea gândirii sale morale și politice: o concepție morală despre ordinea politică, despre supunerea părții întregului și a individului Cetății, concepția Cetății perfecte, sistemele de guvernare, critica monismului totalitar etc. În ceea ce privește distincția între individualism și corporatism, Aristotel a elaborat teza preeminenței
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
rol ilustrativ poate constitui un punct de plecare în utilizarea superioară a acesteia în lecția de fizică, cu rol euristic, prin: a) prezentarea raționamentului analogic folosit în descoperirea științifică; b) transformarea efectivă a raționamentului analogic în procedeu didactic utilizat în redescoperirea fenomenelor, legilor, a demersurilor experimentale și chiar în rezolvarea problemelor. a) în descoperirea științifică, raționamentul analogic este folosit atât în formularea unor ipoteze și concluzii teoretice, cum a fost în cazul ipotezei lui de Broglie (1924) cu privire la caracterul ondulatoriu al
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
el le împrumută întotdeauna o intensitate a trăirii la limita calcinării. Hieratic în gest și vorbă, fără teamă de a trece drept manierist, creează în juru-i un spațiu singular de aristocrație intelectuală, de poezie dureroasă. Apogeul carierei actoricești coincide cu redescoperirea scrierilor sale literare, care sunt reeditate - Poezii (1966), Trântorul (1967) -, nu însă fără remanieri uneori substanțiale. Chiar în aceste condiții, cele două volume sunt o revelație pentru tânăra generație, aflată în plin efort de a se rupe de proletcultism. Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
festivism își propun, declarativ, schimbări radicale asupra percepției operei, însă aproape tot de atâtea ori efectele nu sunt nicidecum seismice, atâta vreme cât un feedback substanțial întârzie să apară. Din acest unghi, încercarea noastră poate fi privită ca o pledoarie deschisă pentru redescoperirea nu doar a publicisticii argheziene, ci și a unei dimensiuni a literaturii publicistice românești în general. Ceea ce ar trebui, credem, lămurit dintru început, este de ce am ales să construim/deconstruim dimensiunea polemică a publicisticii argheziene, și nu discursul pamfletar care
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
el procedează zicând: " Domnule, consideră-te pălmuit""138. La Arghezi, primitivismul gestului ar funcționa ca un garant al sincerității, al lipsei de prefăcătorie în relațiile interumane. De aceea, oricât ar părea de scandalos, moralistul atribuie gestului agresiv sensul constructiv al redescoperirii sinelui temperamental, incomod și autentic, captiv într-o lume a filistinilor, conformiștilor și ipocriților pe care ideea îi refuză. "Bătaia nu s-a făcut niciodată fără gâlceavă. Ca să ieși din acțiunea obișnuită a meseriei tale și ca să intri în ceva
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și cu premiile revistelor „Poesis”, „Familia” și „Observator” din München, reprezintă transcrierea unei alte călătorii: eul în căutarea propriei identități. Poemele sunt construite în crescendo, cuprinzând călătoria unui solitar aflat într-o căutare fără sfârșit. Carte vie (2003) înseamnă o redescoperire a firescului existenței, a simțurilor eliberate de constrângeri pentru a putea percepe naturalul, iar dialogul cu universul mic sau mare e mediat de tehnica în expansiune. Experiența cotidiană e pretext pentru a admira eternitatea lucrurilor. Tema esențială a volumului pare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
Miorițe (ca post-scriptum al „blîndei liniști”), restaurarea conceptului blagian de „spațiu mioritic” (pe motiv că poema nu este doar un singur text în variante, ci o pluralitate larg diseminată și intens trăită). Multe alte aspecte sunt de reținut, de pildă, redescoperirea mitului zalmoxian, tipologiile feminine, ideea că Miorița, ca Text, reprezintă o operă de patrimoniu. În ce mă privește, spun drept și „curat” că n-o urmez pe Ștefania Mincu în anumite puncte (cu excepția celor enunțate mai sus), fiind determinat de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și convulsii geopolitice. 4. 3. Hierofania omului geopolitic izomodern Transformarea mediului socio-politic actual marchează, în esență, traiectul unei transformări spre re-spiritualizarea vieții interioare a individului angrenat în mecanismul social. Jaloanele acestei transformări se calchiază pe destabilizarea valorilor "postmoderne" și pe redescoperirea, în cadre geopolitice necunoscute până de curând, a axiologiei modernității inițiatoare. Reapariția sacralității spațiilor de interferență stabilite în perioada modernității timpurii nu face decât să reformuleze harta spirituală a lumii globale, prin inventarea de noi naționalisme etno-religioase, de "fracturi" ale
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
4.4. Despre suflet și începuturile umanismului / 71 1.4.5. Problema adevărului și dezvoltarea științelor naturii / 77 1. 5. Renașterea între pulsional și rațional / 83 1.5.1. Sinteza imaginarului în perioada Renașterii / 83 1.5.2. Renașterea și redescoperirea antichității / 85 1.5.3. Metafora și componenta pulsională a imaginarului Renașterii / 88 1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a Renașterii / 94 1.5.5. Noua raționalitate a Renașterii / 97 Capitolul 2. Cenzura imaginarului în secolul al XVII
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ei (Meditația întâi și a doua) / 227 3.6.3. Meditația a treia și folosirea ideii de Dumnezeu ca suport pentru obiectivarea realității / 229 3.6.4. Meditația a patra și identificarea adevărului / 235 3.6.5. Meditația a cincea. Redescoperirea lucrurilor inteligibile și a imaginației / 238 3.6.6. Meditația a șasea și redescoperirea omului / 241 Concluzii. Bucla modernă a imaginarului / 247 Bibliografie / 257 Abstract / 265 Résumé / 269 Introducere Lucrarea de față reprezintă componenta "aplicativă" a unei episteme fundamentată pe
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
folosirea ideii de Dumnezeu ca suport pentru obiectivarea realității / 229 3.6.4. Meditația a patra și identificarea adevărului / 235 3.6.5. Meditația a cincea. Redescoperirea lucrurilor inteligibile și a imaginației / 238 3.6.6. Meditația a șasea și redescoperirea omului / 241 Concluzii. Bucla modernă a imaginarului / 247 Bibliografie / 257 Abstract / 265 Résumé / 269 Introducere Lucrarea de față reprezintă componenta "aplicativă" a unei episteme fundamentată pe noi perspective privind imaginarul. Pornind de la neacceptarea teoriilor moderne ale imaginarului, am considerat că
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încerca doar relaționarea directă cu Dumnezeu, ci și folosindu-se și de intervenția rațiunii. În acest spațiu se dezvoltă raționalitatea științifică specifică perioadei medievale. Ca urmare a acumulărilor culturale și a schimburilor cu spațiul arab la care se adaugă și redescoperirea textelor aristotelice se ajunge la un nivel amplu al imaginarului. Imaginarul medieval se dezvoltă și se transformă din rațional într-unul de natură pulsională. Renașterea nu este altceva decât continuarea Evului Mediu, o dezvoltare și o reinterpretare a imaginarului specific
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
alt element fundamental ce se dezvoltă în spațiul mănăstirii medievale este reprezentat de biblioteci. Aici sunt adunate textele vechi, copiate și interpretate, reprezentând sursa Renașterii prin reinterpretarea culturii antice. Dar în Evul Mediu textele antice au fost valorificate parțial. Odată cu redescoperirea lor în perioada Renașterii a fost creat un adevărat bum: În formarea concepției umaniste despre lume un imens rol l-a avut literatura antică. Numărul de izvoare al acesteia crește de la an la an, în căutarea lor avântându-se mulți
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
s-a realizat legătura dintre evoluția acesteia și modul în care a fost reconstituită opera filosofilor din Grecia Antică. Ruptura dintre Antichitate și Evul Mediu nu s-a realizat în mod brusc și radical. Au fost trepte ale cenzurii și redescoperirii, fiecare dintre acestea având rolul său în construcția imaginii despre lume. Cenzura radicală a fost realizată mitologiei greco-romană începând cu mileniul întâi, dar ulterior au fost cenzurate majoritatea direcțiilor filosofice. Dar, o parte dintre acestea făceau parte integrantă din imaginarul
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
necesar de un liant între cele două civilizații. Din punct de vedere istoric această legătură a fost păstrată prin "importul" cultural din spațiul arab și din cel bizantin 71. Din punct de vedere cultural transferul este asigurat prin lucrările aristotelice. Redescoperirea acestora a reprezentat motivul dezvoltării din noi perspective a imaginii asupra lumii și readucerea în cadrul imaginarului oficial a unui număr de imagini "pierdute". Tot ca urmare a redescoperirii filosofiei aristotelice au fost determinate noi amplificări hermeneutice de imagine. Opera aristotelică
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
71. Din punct de vedere cultural transferul este asigurat prin lucrările aristotelice. Redescoperirea acestora a reprezentat motivul dezvoltării din noi perspective a imaginii asupra lumii și readucerea în cadrul imaginarului oficial a unui număr de imagini "pierdute". Tot ca urmare a redescoperirii filosofiei aristotelice au fost determinate noi amplificări hermeneutice de imagine. Opera aristotelică a fost privită inițial ca instrument și model de raționalitate pură, deoarece singura operă cunoscută era cea a Organonului. Dar nici aceasta nu era cunoscută integral și în
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imagini, rămase încă imagini oficiale ale bisericii și cea a noilor imagini raționale care vor constitui începutul modernității. Între pulsional și rațional Renașterea rămâne cea mai frământată perioadă din istoria gândirii occidentale de până acum. 1.5.2. Renașterea și redescoperirea antichității Contactul continuu care a existat între filosofia antică și gândirea occidentală face ca ceea ce se dezvoltă la nivel cultural să păstreze o continuitate de gândire. Interesant este însă modalitatea în care s-a păstrat acest contact, deoarece nu a
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este influențată de textele antice, dar și textele sunt integrate în spațiul cultural în măsura în care acesta este pregătit să le accepte. În acest context suntem în asentimentul afirmației lui Eugenio Garin ca parte a unei integralități, în măsura în care acceptăm și reciproca: Că redescoperirea anticilor nu ar fi cauza, ci efectul unei noi culturi emergente, că ar fi răspunsul la o întrebare - răspuns care acționează asupra întrebării și-i schimbă termenii, dar că ea este subsecventă - este o afirmație larg documentată de fapte"154
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a unui ciclu imaginar ce începe odată cu sfârșitul antichității. Raționalitatea acestui tip de imaginar constă în raționalizarea componentei teologice și ulterior aprofundarea elementelor științifice. În al doilea rând, după ce filosofia aristotelică a fost asimilată în majoritatea componentelor sale, se realizează redescoperirea filosofiei platonice prin lucrările sale fundamentale. Chiar dacă acesta a fost tradus încă din perioada secolului al XII-lea (de exemplu Menon a fost tradus între 1154 și 1160) ele intră în circulație abia în secolul al XV-lea. Astfel Renașterea
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
una dintre pietrele întemeietoare ale științei moderne. Cunoașterea în modernitate nu se face de dragul cunoașterii, ci cu scopul precis de obține rezultate. Ideea pragmatismului nu este enunțată pentru prima dată de către Bacon, ci ea este anterioară, contemporană cu filosofia naturii. Redescoperirea lui Aristotel pe filieră arabă ridică probleme legate de structura naturii, de modul în care aceasta se manifestă. Posibilitatea controlului, a manipulării naturii constituie o nouă modalitate de abordare a filosofiei. Apar primele elemente legate de experiment ca formă principală
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
intelectul și voința. Ele aparțin cogito-ului ca forme separate, și sunt proiecții ale divinității. De aceea ele nu pot fi singure suportul erorii, ci doar raportul dintre cele două pot să ducă la eroare. 3.6.5. Meditația a cincea. Redescoperirea lucrurilor inteligibile și a imaginației Pornind de la cele descoperite până acum, se încearcă ieșirea din marea incertitudini. Elementele ce mă pot apropria de adevăr sunt legate de lucrurile materiale. Ieșirea din marea incertitudinii trebuie realizată prin introducerea de noi cogitate
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]