391 matches
-
Din analiza armonică a semnalelor periodice rezultă conținutul în armonice al unui semnal periodic nesinusoidal, care apare ca o perturbație în anumite medii electromagnetice (circuite conținând elemente nelineare). Pentru exemplificare, în Fig.4.1a este reprezentată schema electrică a unui redresor monofazat bialternanță care, pentru rețeaua de c.a., se constituie într-un element de circuit nelinear echivalent. În ipoteza L→∞, curentul absorbit din rețea este periodic dar nesinusoidal (Fig.4.1b), conținutul său armonic obținându-se prin analiză armonică. Orice
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
fazelor rotorice. 5.3.2.2 Funcționarea mașinii asincrone la curent statoric constant Această situație se întâlnește, în ultimul timp, în practică când se utilizează invertoare de curent pentru comanda motoarelor asincrone. Mai concret, de la rețeaua trifazată se alimentează un redresor (comandat sau nu), care furnizează curent cvasicontinuu unui invertor, de la care se obțin pulsuri de curent ce străbat înfășurările mașinii asincrone trifazate [10, 18, 29, 55, 56, 60]. Între redresor și invertor, pe circuitul numit intermediar de c.c. se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
motoarelor asincrone. Mai concret, de la rețeaua trifazată se alimentează un redresor (comandat sau nu), care furnizează curent cvasicontinuu unui invertor, de la care se obțin pulsuri de curent ce străbat înfășurările mașinii asincrone trifazate [10, 18, 29, 55, 56, 60]. Între redresor și invertor, pe circuitul numit intermediar de c.c. se folosește o inductanță de valori ridicate care are rolul de filtrare a c.c. și de menținere a acestuia la o valoare impusă. Se poate, deci, considera că prin fazele
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
puterea electromagnetică devine mai mică decât 11Ab , deci și cuplul de pornire se micșorează. O altă schemă de pornire la care se folosește o "rezistență rotorică - adițională comandată electronic" este prezentată în figura 5.32. Rotorul este conectat asupra unui redresor semicomandat Redr care alimentează prin întrerupătorul K1 - închis rezistența Rp - care lucrează ca un reostat de pornire. Prin comanda Redr se menține curentul |I1| de pornire în limite prescrise - impuse de rețea. În continuare se poate deschide K1 și se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
tensiuni de valori efective și frecvențe variabile aplicate motorului, pornind de la tensiuni de valori efective și frecvențe constante, furnizate de rețeaua industrială de 50Hz se utilizează fie un convertor direct (sau cicloconvertor), fie un convertor indirect sub forma unei cascade redresor - invertor. Convertoarele indirecte pot fi invertoare de tensiune sau invertoare de curent. Invertorul sau ondulorul este un dispozitiv electronic care transformă curentul continuu în curent alternativ de frecvență variabilă. Alegerea unei soluții dintre cele trei enumerate mai sus este dictată
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de frecvență variabilă. Alegerea unei soluții dintre cele trei enumerate mai sus este dictată de: puterea motorului, plaja de frecvențe ce se cere a fi obținută și existența unor condiții specifice privind reversibilitatea funcționării. Cicloconvertorul este constituit din grupuri de redresoare, câte două pentru fiecare fază a motorului (în varianta cea mai des folosită). Fiecare dintre cele 2 grupuri de redresoare conține câte o punte de 6 tiristoare, în total instalația cuprinde 2 x 6 x 3 (faze) = 36 tiristoare [18
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
ce se cere a fi obținută și existența unor condiții specifice privind reversibilitatea funcționării. Cicloconvertorul este constituit din grupuri de redresoare, câte două pentru fiecare fază a motorului (în varianta cea mai des folosită). Fiecare dintre cele 2 grupuri de redresoare conține câte o punte de 6 tiristoare, în total instalația cuprinde 2 x 6 x 3 (faze) = 36 tiristoare [18]. Printr-o comandă adecvată a elementelor semiconductoare ale punților redresoare se obține prin fiecare fază a motorului un curent a
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
alimentarea unor motoare de tracțiune, recuperarea energiei furnizate de una sau mai multe mașini, care ajung în regim de generator, se realizează cu celelalte mașini conectate la aceeași substație. Când invertorul este alimentat, pornind de la rețeaua industrială conectată pe un redresor fix (necomandat) nereversibil în curent, recuperarea nu este posibilă (fig. 5.46a). Pentru a elimina acest neajuns, se adoptă diverse soluții: alimentarea ondulorului de tensiune prin două redresoare cu tiristoare montate în antiparalel și care se deblochează la inversarea rolurilor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
substație. Când invertorul este alimentat, pornind de la rețeaua industrială conectată pe un redresor fix (necomandat) nereversibil în curent, recuperarea nu este posibilă (fig. 5.46a). Pentru a elimina acest neajuns, se adoptă diverse soluții: alimentarea ondulorului de tensiune prin două redresoare cu tiristoare montate în antiparalel și care se deblochează la inversarea rolurilor (fig. 5.46b), utilizarea unui singur redresor și plasarea la ieșirea sa a unui inversor compus din două perechi de tiristoare comandate care asigură circulația curentului în ambele
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
nu este posibilă (fig. 5.46a). Pentru a elimina acest neajuns, se adoptă diverse soluții: alimentarea ondulorului de tensiune prin două redresoare cu tiristoare montate în antiparalel și care se deblochează la inversarea rolurilor (fig. 5.46b), utilizarea unui singur redresor și plasarea la ieșirea sa a unui inversor compus din două perechi de tiristoare comandate care asigură circulația curentului în ambele sensuri, utilizarea unui redresor cu modulație a lățimii impulsurilor ce alimentează ondulorul de tensiune, tot cu MLI, acestea putându
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în antiparalel și care se deblochează la inversarea rolurilor (fig. 5.46b), utilizarea unui singur redresor și plasarea la ieșirea sa a unui inversor compus din două perechi de tiristoare comandate care asigură circulația curentului în ambele sensuri, utilizarea unui redresor cu modulație a lățimii impulsurilor ce alimentează ondulorul de tensiune, tot cu MLI, acestea putându-și schimba între ele rolurile când mașina funcționează în regim de generator asincron. Invertorul de curent are schema de principiu din figura 5.47 și
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
tensiune, tot cu MLI, acestea putându-și schimba între ele rolurile când mașina funcționează în regim de generator asincron. Invertorul de curent are schema de principiu din figura 5.47 și prezintă avantajul de a fi alimentat printr-un simplu redresor clasic. Din cauza inductanței sale, motorul asincron nu este facil de alimentat prin invertor de curent, întrucât la aplicarea de impulsuri ale curenților apar supratensiuni pronunțate pe aceste inductanțe. Limitarea supratensiunilor se poate realiza, într-o variantă, prin utilizarea de una
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
convertorul de frecvență CF. Dependența turației de frecvența rotorică f2 este prezentată în figura 5.53 b). Un prim caz particular este cel corespunzător lui f2=0, adică în rotor este injectat curent continuu, CF este în această situație un redresor fix sau comandat (pentru reglarea curentului rotoric - ca amplitudine). Turația este n=n1, adică rotorul se rotește la sincronism, punctul A în figura 5.53 b). Mașina asincronă devine mașină sincronă. Practic, soluția este cunoscută sub denumirea de motor asincron
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
valoarea celei de sincronism. Frânarea dinamică se realizează astfel: se deconectează statorul de la rețeaua trifazată și se alimentează înfășurările sale în curent continuu, fig. 5.76 a), adică: se deschide K1 și se închid K2 și K3, situație în care redresorul Rd alimentează înfășurările statorice, după una din schemele prezentate în fig. 5.76 b) (la care se mai pot adăuga și altele [3, 23, 34...]). În oricare din aceste variante, înfășurarea statorică alimentată în curent continuu se manifestă printr-un
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
determinate, în principal, de producția și consumul de energie reactivă, acestea trebuind să fie cât mai echilibrate pe zone. Deformarea undelor de curent și tensiune precum și nesimetria sistemului trifazat de curenți și tensiuni sunt determinate de receptoare cu impedanțe nelineare (redresoare, cuptoare cu arc, laminoare, etc.), respectiv de existența unor receptoare nesimetrice (monofazați sau bifazați). Pe lângă aceste definiții s-a introdus noțiunea „Custom Power” care este un concept, bazat pe utilizarea de controlere statice în sistemul de distribuție sau, în unele
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
s; pauza RAR - 1-1.5 s anclanșarea automată a rezervei (AAR) - 0.1-0.2 s la JT 0.5-2.5 s la MT Principalele efecte ale golurilor de tensiune sunt: perturbarea funcționării unor echipamente de c-dă și reglaj, a redresoarelor comandate, a echipamentelor electronice și de calcul; deconectarea contactoarelor și a releelor de 0.4 kV (dacă amplitudinea golului este mai mare de 30 %); riscul opririi mașinilor sincrone și asincrone. În rețelele de MT apar anual circa 200 goluri din
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
surse suplimentare bazate pe baterii de acumulatoare, ca în exemplele de mai jos: În figura 2.25 se prezintă un sistem bazat pe o combinație redresor-baterieinvertor. Evident, că la dispariția tensiunii alternative de alimentare (deci a tensiunii de la ieșirea din redresor) invertorul va fi alimentat din bateria de cc. By pass-ul se utilizează atunci când se efectuează lucrări la redresor, baterie sau invertor. Un asemenea sistem (UPS uninterrupted power supply) este folosit curent pentru alimentarea în siguranță a calculatoarelor. Figura 2.25
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
prezintă un sistem bazat pe o combinație redresor-baterieinvertor. Evident, că la dispariția tensiunii alternative de alimentare (deci a tensiunii de la ieșirea din redresor) invertorul va fi alimentat din bateria de cc. By pass-ul se utilizează atunci când se efectuează lucrări la redresor, baterie sau invertor. Un asemenea sistem (UPS uninterrupted power supply) este folosit curent pentru alimentarea în siguranță a calculatoarelor. Figura 2.25 Sistem de alimentare a echipamentelor electronice și de calcul În figura 2.26 se prezintă o altă variantă
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
supply) este folosit curent pentru alimentarea în siguranță a calculatoarelor. Figura 2.25 Sistem de alimentare a echipamentelor electronice și de calcul În figura 2.26 se prezintă o altă variantă de alimentare a unor echipamente de calcul în care redresorul nu are decât rolul de alimentare de bază pentru receptor (fără să încarce bateria, care are o altă sursă). În regim normal Ured > Ubat. Se observă că: D bat redU U U (2.52) Rezultă că la căderea redresorului (Ured
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
care redresorul nu are decât rolul de alimentare de bază pentru receptor (fără să încarce bateria, care are o altă sursă). În regim normal Ured > Ubat. Se observă că: D bat redU U U (2.52) Rezultă că la căderea redresorului (Ured=0) dioda D va conduce, iar receptorul va fi alimentat din bateria de cc. utilizarea unor generatoare cu moment de inerție mare sau a unor grupuri diesel cu intervenție rapidă la căderea surselor de bază; reducerea sensibilității receptoarelor la
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
contactorul principal Q se rearmeză asigurând alimentarea receptoarelor (după un timp egal cu durata golului de tensiune). 3. DEFORMAREA UNDELOR DE CURENT ȘI DE TENSIUNE 3.1. Prezentarea fenomenului și indicatori. Este generată de prezența unor receptori deformanți cum sunt: Redresoare Cuptoare cu arc Alte elemente nelineare Forma undei de tensiune deformată arată ca în figura de mai jos: Semnalul de tensiune sau de curent deformat se descompune în serie Fourier. Elementele care generează regim deformant se împart în două categorii
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
descompune în serie Fourier. Elementele care generează regim deformant se împart în două categorii: a) Elemente deformante de categoria I Sunt elemente de circuit care alimentate cu tensiuni sau curenți perfect sinusoidali produc fenomen deformante (de ex. cuptoare cu arc, redresoare și, în general, orice element nelinear). b) Elemente de categoria II a Sunt elemente care nu generează regim deformant, dar care alimentate cu tensiuni sau curenți deformanți, amplifică armonicile. Aici intră circuitele lineare care conțin inductanțe și capacități care pot
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
în zone cu puteri mari de scurtcircuit. o Măsuri pentru cuptoare cu arc Creșterea reactanței de scurtcircuit a cuptorului prin înserierea unor bobine de reactanță Scăderea impedanței de scurtcircuit a rețelei de alimentare până în punctul de delimitare. o Măsuri specifice redresoarelor Creșterea numărului de pulsații ale redresoarelor (utilizarea punților redresoare trifazate duble). Alimentarea punților redresoare prin intermediul unor transformatoare care să aibă tensiunile secundare defazate cu 30ș. Așa cum se observă din figura 5.17. Se realizează cu ajutorul filtrelor de armonici. Acestea cuprind
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
scurtcircuit. o Măsuri pentru cuptoare cu arc Creșterea reactanței de scurtcircuit a cuptorului prin înserierea unor bobine de reactanță Scăderea impedanței de scurtcircuit a rețelei de alimentare până în punctul de delimitare. o Măsuri specifice redresoarelor Creșterea numărului de pulsații ale redresoarelor (utilizarea punților redresoare trifazate duble). Alimentarea punților redresoare prin intermediul unor transformatoare care să aibă tensiunile secundare defazate cu 30ș. Așa cum se observă din figura 5.17. Se realizează cu ajutorul filtrelor de armonici. Acestea cuprind circuite LC și eventual tiristoare (pentru
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
CREȚU Adrian Data și locul nașterii: 28 martie 1944, com. Dănești, jud. Vaslui Studii universitare: Institutul Politehnic din Iași, Facultatea de Electrotehnică, secția Electromecanică, promoția 1966. Doctorat: 1979, Institutul Politehnic din Iași, specialitatea Măsurări electrice; titlul tezei „Contribuții la studiul redresoarelor sensibile la fază, cu aplicare la realizarea de noi dispozitive de măsurare electrică”. Poziție universitară: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Facultatea de Electrotehnică, catedra Electrotehnică și mașini electrice. Profesor universitar din anul 1992. Discipline: Electrotehnică și mașini electrice, Mașini
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]