403 matches
-
se poartă și între individualitățile reprezentative ale direcțiilor care se confruntă. Sînt amintite "polemicile emblematice" dintre Maiorescu și Gherea, dintre Lovinescu și Iorga, id est dintre maiorescieni și antimaiorescieni. Din păcate însă, în opinia d-sale (și aci intervine superbia reducționistă), în perioada actuală, "în pofida tuturor așteptărilor, nu am fost martorii unor polemici reale, deoarece lipsește pregătirea filosofică și metodologică pentru a se întreține niște dezbateri consistente pe problemele esențiale ale literaturii". Chiar așa? Și, contrazicîndu-și propria remarcă asupra "polemicilor emblematice
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
limbajul artificial ciparian, la fel de tare forțat în forme fixe ca și merișorii de la Versailles ("viața limbei seamănă cu viața plantelor"- Maiorescu 1996, p.77), ci și în ceea ce privea tot restul științelor și artelor. Criticul literar considerat adesea, în mod reducționist, cel mai clasicizant personaj al vremii sale, utilizează astfel un topos romantic în chiar miezul unuia din principalele sale manifeste. Motivul va reveni, de altfel, și mai târziu, în 1885, sub o formă oarecum înrudită, în Comediile d-lui Caragiale
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
pentru Sfântul Grigorie faptul că Dumnezeu rămâne totdeauna de neatins pentru suflet în mod deplin, chiar în ascensiunea acestuia „din slavă în slavă”. Iubirea nesățioasă a sufletului pentru Dumnezeu este răspunsul Sfântului Grigorie la problemele căderii sufletului și la perspectiva reducționistă a lui Eunomie asupra lui Dumnezeu și a cunoașterii noastre asupra Lui. În De vita Moysis, Sfântul Grigorie explică faptul că sufletul poate dispera uneori, pentru că nu poate să-L vadă pe Dumnezeu așa cum și-ar dori<footnote Viața lui
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
față de ceea ce s-a scris înainte și, în egală măsură, față de ceea ce a urmat. Scriitorii amintiți au asimilat lecția înaintașilor, a șaizeciștilor, printre alții, și și-au scris opera onest, fără a-i atribui sarcini polemice. Poezia nu e, cum reducționist se crede uneori, un domeniu marcat de fracturi, străbătut de mari conflagrații, în care tot ce e nou proscrie tradiția și o ia, adamic, de la capăt." Evident, o astfel de față ascunsă, tenebroasă, greu asimilabilă modei, a generației '80 există
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
caz în romanul de problematică psihologică dus până la complicațiile eredității morbide din Moartea fratelui meu. Se observă ușor, deși tot regretând, că românul este mai mult poet și povestitor. M. Sadoveanu nu se exclude, dar el a evadat din formula reducționistă a povestirii de episoade eroice și a trecut la roman, cu succese nesigure, apoi s-a ridicat peste realități și s-a înălțat la stilul epopeic, romanele lui istorice, inclusiv culminația din Frații Jderi, sunt mai degrabă agregate de episoade
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
un eșec. Aceasta nu vede aici decât un jurnal de convalescență. (În genul pașoptistului C.A. Rosetti, în definitiv.) Pe care-l supraevaluează tale quale. Ar fi, totuși, mult prea puțin. Spre norocul cărții, există contraargumente la o asemenea perspectivă reducționistă. Și ele sunt evidente: „eram doar un puști/ și ea îmi spunea:// femeile și-așa au o soartă nenorocită// nu contribui și tu la nefericirea lor/ iubește-le dacă poți, dacă nu/ treci mai departe/ însă ai grijă de ele
Pe vremea când nu mă gândeam la moarte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4564_a_5889]
-
pot determina în totalitate. În acest context, teoriile feministe recente insistă pechestionarea validității conceptului de gen ca unitate analitică. Lisa xe "Disch"Disch (1991) subliniază dificultățile în specificarea identității (sau identităților) grupului femei. Astfel, operarea cu o dihotomie de tip reducționist (dedicate/nededicate), dar, mai ales, pretenția de model explicativ pentru situația femeilor pe piața muncii ridică nenumărate probleme atunci când intervin excepții de la cele două categorii. Din acest motiv, teoria feministă critică, argumentează autoarea, schimbă perspectiva de la studierea rolurilor și identităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
ca toate rapoartele, inclusiv cele financiare, să fie publicate. Redefinirea conceptului de putere în teoria relațiilor internaționale după V. Duculescu presupune: dedogmatizarea puterii; conceptul trebuie raportat la întregul sistem de contradicții al vieții internaționale, cu înlăturarea oricăror aprecieri simpliste sau reducționiste; reevaluarea relațiilor de putere actuale, al deplasărilor din structura puterii însăși. Pentru aceasta este necesar a se lua în considerare forța colectivă a statelor nou formate; redistribuirea relațiilor de putere, luându-se în considerare reevaluările la nivel internațional. Echilibrul puterii
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
pe ceea ce îmi dăruie cartea pe care tocmai o (reăparcurg. Titlurile cărților care se publică astăzi sunt fie sofisticate și fanteziste (voind să stârnească în chip programatică, fie foarte simple. Lucrul acesta mă duce, de fapt, cu gândul la faptul (reducționist vorbindă că există două tipuri de cititori și, așijderea, două tipuri de autori. Mai întâi despre cititori. Există cititorii gurmeți, care preferă să fie aromați, răsuciți, ambetați, ca să zic așa; și există cititorii cu un simț acut al realității, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
criteriile de selecție pentru anumite poziții profesionale. În cazul primelor trei forme nu contează nici o altă caracteristică în afara faptului de a fi om. În cazul celei de-a patra forme nu contează nici o altă caracteristică în afara competenței și meritului. Liberalii reducționiști sunt mulțumiți cu această idee. Odată ce nu există nici o discriminare formală în privința egalității, atunci înseamnă că doar incapacitatea sau lipsa meritelor cuiva, eventual a unui grup întreg, îl face neeligibil pentru diferite poziții sociale. România colcăie de personaje care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
puțini indivizi se comportă în maniera unui votant rațional: manifestând interes puternic pentru politică, dovedind un nivel de informare ridicat, prin absența afectelor și/sau alegerea dintre ofertele electorale în funcție de interesul general. În deceniile următoare, tipul administrativ a fost considerat reducționist și inadecvat, limitând înțelegerea contextului mai larg al mass-media și al jurnalismului. Într-o critică importantă adusă lui Lazarsfeld, Todd Gitlin (1978, p. 207) îi reproșa faptul că el și echipa sa au căutat doar "efecte" ale conținutului media specifice
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
crește puțin. Potrivit doctrinei liberale, Statul nu este decît instrumentul lipsit de voință al unei societăți lipsite de putere. El este o instanță transparentă, un simplu vector al anumitor solicitări sociale. Avem aici o viziune particulară asupra rolului Statului, puternic reducționistă. Pentru a lărgi perspectiva și a-și ameliora înțelegerea asupra lumii, economiștii s-au interesat însă și de alte abordări, realizate de către istorici, sociologi, filosofi ș.a. Istoricii mai întîi, precum Ernst Kantorowicz, au evidențiat lenta autonomizare a puterii Statului față
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
putea fi evitată adoptînd structuri mai puțin rigide. Întrebarea e dacă se poate aplica acest raționament administrațiilor? 4.3.1. Raționalitatea organizațiilor Economia birocrației împrumută conducătorilor administrației raționalitatea ce-l caracterizează pe homo oeconomicus, chiar dacă acesta pare un model prea reducționist. Dar aceasta ridică problema mai generală a raționalității economiștilor. Pentru aceasta, un recurs la sociologie poate fi de cel mai mare interes. Într-adevăr, un sociolog, Max Weber, este cel căruia îi datorăm faimoasa distincție între raționalitatea în raport cu scopurile (Zweckrationalitat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dogmatism fără de care, pare-se, criticul nu se întrupează”; el va prefera să-și prezinte, cu modestie, foiletoanele ca pe niște „mărturisiri ale unui cititor”. Modesta, aparent umila „registratură” (ambiționînd însă cuprinderea integrală, panoramică) va fi astfel opusă orgolioasei, dar reducționistei, „magistraturi” critice (v. și „În tinda unei registraturi”, Opere, vol. II, Editura pentru Literatură, 1967, pp. 13-16: „Voi plivi... orice prejudecată sectară și mă voi sili să comentez orice operă, din orice zonă ar veni. Este un viciu al contemporaneității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Racovski ajută la regăsirea măsurii unei atmosfere românești a anilor 1900. Interogațiile identitare se pun și se repun la scară locală, iar răspunsurile date în diversele domenii ale economiei, ale culturii și ale politicii nu sînt adesea decît o manieră reducționistă de a defini o cauză ca națională într-un mediu care o depășește. Socialiștii ridiculizează bazele națiunii negînd caracterul esențial, atemporal, al identității țărănești. Și totuși, paradoxal, socialiștii din Basarabia, în același an, 1900, denunțînd tirania ruso-țaristă, afirmînd o voință
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
moliciuni a celor care practică studiile culturale și care nu se simt în apele lor în domeniile "dure" ale producției și economiei. 35 Totuși, într-un alt articol din această perioadă, Hall (1986 [1980]) respingea paradigma economiei politice ca fiind reducționistă și abstractă (46-47). El respinge însă cel mai economic model de suprastructură/bază și nu importanța economiei politice per se ("Această abordare are și ea teorii ce merită să fie urmate"). Totuși, din cea de-a doua jumătate a anilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
această concepție, "ideologia" este limitată la acele seturi de idei care promovează interesele economice ale clasei capitaliste. În ultimele două decenii, acest model a fost însă contestat de mai mulți critici care au afirmat că asemenea concepție asupra ideologiei este reducționistă deoarece ea pune semnul egalității între ideologie pur și simplu și acele idei care servesc interese de clasă sau economice; astfel, ea elimină asemenea fenomene semnificative ca sexul, rasa și alte forme de dominație ideologică. Reducerea ideologiei la interesele de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
obiective, precum și poziția bergsoniană care face din imagine o amintire apărută în vis sau poziția sartriană care, pentru a evita reificarea imaginii, vorbește de o cvasiprezență în conștiință, un obiect-fantomă ce trimite la o viață factice 4. Spre deosebire de aceste teorii reducționiste și devalorizante ale școlii din Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ideologic și politic generat de această asociere de spirite. O asemenea examinare este cu atât mai necesară cu cât decenii dea rândul proiectul politic junimist, ca parte a proiectului conservator românesc și occidental, a fost supus unei logici procustiene și reducționiste a lecturii. Critica Junimii a fost explicată prin acțiunea forțelor de producție, iar evidențierea naturii „reacționare“ a politicii junimiste a fost axioma ordonatoare a exegezelor. Recuperarea dimensiunii literare a direcției maioresciene nu a fost dublată de un gest similar aplicabil
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
emblemă" a sa. Astfel, numind-o pe Selena "Madona mexicană", lectură inadecvată, simplistă, deși, "poate, corectă, din punct de vedere vizual"52, Selena alegând să poarte pe scenă costume strălucitoare și bustiere, media anglofonă îi asociază, în baza acestei lecturi reducționiste a (actului artistic al) Selenei, imaginile "rezervate Madonei"53: ale promiscuității, oportunismului și lipsei de respect. Acest portret, însă, subliniază autorii, stă în vădită opoziție cu cel prin care și-o aproprie cei din cultura sa, care îi asociază valori
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
percepții și valori. Valorile se explică. Cercetarea respectă condiții naturale, ecologice. • Utilizează rezultatele în perfecționarea, dezvoltarea proprie și profesională, în luarea de decizii în instituție. Limite •Observarea și recunoașterea a ceea ce este cunoscut, reconstituirea trecutului ca reconstrucție, hiperbolizarea cazului, elaborarea reducționistă a complexității, subiectivitatea cercetării. Pe acest fond al recursului la paradigma calității versus paradigma cantității are loc și în educație trecerea de la cercetarea clasică teoretică la cercetarea-acțiune (a cercetătorului expert) și apoi la acțiunea-cercetare (a practicianului) sau combinată, prin acțiunea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ostile pe care o observă în sistemul anarhic, luat ca întreg: "Între oameni [bărbați], ca și între state, nu există o ajustare automată a intereselor. În absența unei autorități supreme, există în mod constant posibilitatea rezolvării conflictelor prin forță". Argumentele reducționiste care explică conflictele internaționale prin concepții privind natura umană "rea" sunt frecvent folosite în teoriile realiste ale Relațiilor Internaționale. Hans Morgenthau susține că "interesul național" obiectiv este puternic înrădăcinat în natura umană și prin urmare în acțiunile oamenilor de stat
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să se multiplice și să se standardizeze, în special prin intermediul profesiilor și pasiunilor. S-ar părea că lumea se sparge într-o mulțime de fragmente atât de intensă încât dorința unei viziuni unitare devine tot mai greu imaginabilă, doar perspectivele reducționiste având șanse de succes. * Răspândirea oglinzilor, apariția fotografiei și dezvoltarea filmului au condus la ivirea unui nou tip de personalitate, ce-și are centrul pe imagine (imaginea pe care o proiectează, imaginile cu care seamănă). Esența unei persoane se concentrează
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
lui ne înfrumusețează lumea, ratând unul din sensurile esențiale ale comunității. Cât timp ne va durea tot ceea ce face bine altul, căutând sa-l coborâm la nivelul nostru, nu vom avea motivația necesară pentru a fi și noi altfel. Abordările reducționiste spun ceva despre inteligența celor care le practică. Bună parte din contextul nostru cultural, din atmosfera de lume în care trăim, intră în constituția eului, devenind sine. De aici asprimea cu care judecăm alte epoci, modurile de-a fi specifice
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Maria Mănucă este nevoită să suporte și acum, la ani buni de la apariția volumului După vernisaj (Universitas XXI, Iași, 2001), consecința "vinovatei" sale duble îndeletniciri: situarea fără drept de apel a operei sale pe teritoriul poietic delimitat exclusiv de maniera reducționistă ut pictura poesis. Ce-i drept, încă de la început, poeta însăși nu a părut a-și refuza capriciul asumării și afirmării! constante, uneori orgolioase, a dublei sale vocații. A se vedea titlurile și cea mai mare parte a textelor incluse
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]