370 matches
-
să le vândă cu mai puțin de 95 de euro! Un astfel de comportament nu este neapărat rezervat celor mai excentrici dintre investitori. Rezultatele empirice sugerează că efectul de dotare este comun neofiților și profesioniștilor de pe piețe dar este totuși reductibil prin învățare și experiență. Concluzie Este de asemenea de notat că anumiți autori, ca Nosinger (2001Ă susțin că investitorii sunt frecvent atașați emoțional de acțiunile lor și că asta se adaugă la efectul de dotare sau la diversiunea statu quo
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
John Covaleskie conchide: Există, ar trebui să observăm, deficiențe serioase în concepția lui Foucault că totul se reduce la putere. Lucrarea sa (A supraveghea și a pedepsi,-n.n.) a căpătat în timp accente teologice; credința sa că totul este reductibil în cele din urmă la putere pune în umbră distincția primară și valoroasă dintre putere și autoritate; concepția sa că disciplina acționează asupra oamenilor ca efect al puterii ne ascunde sensul pe care Dewey îl conferă disciplinei, ca relație între
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și fecund un drum invers al interiorizării unor experiențe ale comuniunii, care absoarbe latura dialogantă în spațiul existențial al trăirilor lăuntrice. Conștiința de sine este capabilă să înlesnească ambele sensuri de parcurgere psihologică. Individualitatea devine, deci, împărtășibilă și în final reductibilă la constante unificatoare și la esență colocvială, păstrând o intimă legătură caracterizantă cu suprafața solidarizantă a persoanei. În virtutea acestui fenomen spiritual se poate forma în corpul social un circuit al conținuturilor sufletești și devine posibilă unificarea într-o definiție coerentă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de piață. Ei creează, nu vând. Sunt convins că și-au privit de multe ori dilematic piesele abrupte, alea care scot la luptă toate celulele fanilor. Dar au rezistat. Rezultatul este vizibil azi. Și-au îmbogățit identitatea, nu mai sunt reductibili la mesajul muscular. Și, mai mult, acum își pot permite să-și înfoaie bicepșii fără teamă că are să li se ignore delicatețea. Acum câteva zile am ascultat, în concert, Folclor. Luna Amară, eu și un The End excelent Alexandru Vakulovski
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
cea mai bună calitate, scrie acum Nichita Danilov, o graniță a existenței, o vamă (un frumos poem despre păsările care își fac cuib în vamă se găsește tot în acest volum!) permeabilă, prin care sufletele intră și ies. Oamenii sunt reductibili la cifre, dar din cifre se pot naște iarăși oameni. Lumile „posibile și imposibile“ izvorăsc „la simpla prezență/ ba chiar și în absența duhului“. În jurul unei bucăți de carne învelită în ziar roiesc gândurile. Iar o frunză de arțar bătută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
A simplifica o fracție înseamnă a împărți numărătorul și numitorul ei printr-un număr care este un divizor comun al lor. * Fracția obținută prin simplificare este fracție echivalentă cu fracția dată. * O fracție care poate fi simplificată se numește fracție reductibilă. * O fracție care nu se mai poate simplifica, adică nu este reductibilă se numește fracție ireductibilă. Exerciții și probleme 1. Amplificați fracțiile cu 2: a) ; b) ; c) ; d) . 2. Amplificați cu 4, 7, 10, 11 fracția . 3. Amplificați fracția cu
Matematică. Caiet de teme pentru clasa a V-a by Oana Iavorenciuc () [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
un număr care este un divizor comun al lor. * Fracția obținută prin simplificare este fracție echivalentă cu fracția dată. * O fracție care poate fi simplificată se numește fracție reductibilă. * O fracție care nu se mai poate simplifica, adică nu este reductibilă se numește fracție ireductibilă. Exerciții și probleme 1. Amplificați fracțiile cu 2: a) ; b) ; c) ; d) . 2. Amplificați cu 4, 7, 10, 11 fracția . 3. Amplificați fracția cu un anumit număr natural astfel încât să obțineți o fracție cu numitorul: 21
Matematică. Caiet de teme pentru clasa a V-a by Oana Iavorenciuc () [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
generale sunt: compoziția, interpretarea, audierea și reflecția. în planul finalităților educației, actualmente se atestă plasarea accentului pe formarea competențelor subiectului, a posibilităților lui de autorealizare pe parcursul vieții. Acest fapt nu semnifică însă subestimarea necesității acumulării de cunoștințe. Competența nu este reductibilă la o sumă de cunoștințe prezentate într-o ordine oarecare. “Ea nu este un punct de sosire, ci un punct de plecare, pornind de la care (...) situațiile de învățare trebuie reorganizate”, afirmă J.Vogler . Cunoștințele muzicale contribuie în mod direct la
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
apar aici ca elemente ale formei conținutului (murmurul vocilor confuze, dialogul presupus al Elei). Din fragmentul analizat lipsesc dialogurile concrete ca elemente audibile animate. Adoptarea elementelor dialogale în structura limbajului cinematografic nu schimbă datele esențiale ale acestui statut, transmutarea fiind reductibila la reformulare. c. Manifestări kinesice și proxemice că forme ale conținutului semnului limbajului literar. Opoziția animatinanimat pune în evidență anumite domenii de manifestare a semnificațiilor caracteristice obiectelor iconice. Astfel mișcarea camerei de luat vederi, dobândește în fragmentul studiat patru funcții
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
de faptul esențial că prin ecranizare autorul filmului nu-și propune să explice textul literar ci să dea o nouă interpretare lumii prin intermediul remodelării realității. g. Fluxul fonetico-lexical, forma a expresiei semnului literar. Exceptând elementele dialogale a caror transmutare este reductibila la reformulare, restul formei expresiei slujește doar ca punct de pornire pentru procesul general de transmutare cinesemiotică. “Filmul a luat toate basmele de la capăt și le-a repovestit pe înțelesul unui public imens” 5. Concluzii Filmul operează prin semn, de
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
vieții. În ideile sale se află germenii teoriilor ulterioare ale dezvoltării. Parmenide spune că lumea s-a născut din nimic și în nimic va ajunge. Adică, oricât de multe și complexe ar fi schimbările în natură, acestea sunt în final reductibile la unele "constante". Concepția lui Parmenide despre suflet merge mai departe și susține că acesta este un produs de combinare între mai multe elemente. Două dintre ele sunt mai importante, primul se află dincolo de hotarele simțurilor, cel de al doilea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
domeniul descoperirii mecanismului circulației sanguine. Pe de altă parte, a început să se extindă ideea, tot mai larg acceptată, datorită căreia înțelegerea fenomenelor vieții, a evoluției din natură generatoare a marii diversități de forme comportamentale a viețuitoarelor ar putea fi reductibilă și explicată prin apelul la modele de gândire mecanice, printr-o corespunzătoare mecanică a sufletului. În acest sens, Descartes s-a sprijinit nu numai pe mecanica lui Galilei, ci și pe progresele tehnice ale vremii, pe cele ale meșteșugarilor de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
putea imagina pe dinăuntru. În fond, "ideea" lockeniană este echivalentă cu "gândirea" carteziană, fiecare vede altfel, însă, cum acestea își găsesc locul în suflet. Descartes a vorbit totuși de existența unor adevăruri matematice și metafizice care nu pot fi niciodată reductibile la senzații; Locke, dimpotrivă, în această problemă opinează că nu există cunoștințe apriorice, iar ceea ce este astfel considerat, nu este decât produsul experienței. 3. Varianta empiristă a introspecției Cei doi autori, Descartes și Locke, au dat aceeași interpretare alcătuirii structurale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Spinoza, decât aceea de a fi introdus această denumire de "asociație de idei". Totuși, la acea vreme, din punctul de vedere al științelor naturii, era contraindicat de a se ajunge la o asemenea concluzie întreaga înțelegere inteligentă să fie considerată reductibilă la simpla descompunere a ideilor în toată complexitatea lor. Mai trebuia demonstrat și cum anume se întâmplă acest lucru. Locke vorbește în acest sens de un determinism bivalent ; alături de forțele ce acționează din exterior asupra organismului, sunt admiși și invocați
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a fost că viața psihică trebuie explicată din perspectiva concepției biologice evoluționiste, unde conștiința este expresia distinctă a legii luptei pentru existență. Viața psihică nu poate fi cunoscută cu metodele aparținând altor domenii de cunoaștere. Faptele de conștiință nu sunt reductibile la imaginile senzoriale sau la cele de gândire. Psihologia nu trebuie să facă din studierea și descrierea acestora un obiect de preocupare. Ea trebuie să dea răspuns la o problemă mult mai concretă, și anume cum individul poate să ajungă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihice, la el, sunt cele care au loc atunci când individul realizează o experiență diferită, în acord cu acțiunea condițiilor stimulatoare din mediu. Dobândirea acestei experiențe nu mai este o problemă de conștiință, ci produsul pur și simplu al activității psihice, reductibil în totalitate la activitatea organismului și a sistemului nervos. În schema S-R a lui Dewey nu poate fi reperată nici o secvență independentă, cu autonomie funcțională. Diferența dintre "S" și "R" este doar de natură funcțională. Pentru a descrie viața
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
izomorfisme mult mai complexe. Situație în care propunerea soluției gestaltiste a izomorfismelor este cât se poate de avantajoasă și necesară. În acest sens gestaltiștii aveau toate motivele să susțină nu numai faptul că aceste forme sau structuri nu pot fi reductibile la părți, ci și faptul că funcționarea gestal-turilor are propriile sale legi. Părerea lor era că, prin sprijinirea pe un asemenea sistem de interacțiuni, pe formularea matematică a legităților lor de organizare, psihologia poate să devină o știință nomotehnică, exactă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
al relativismului , dar și un posibil avantaj spiritual al libertății moderne. Căci ea lasă să transpară nu doar prin discursul teologic sau filozofic, ci în viața comunitară și de fiecare zi, în mentalitatea comună faptul că Realitatea ultimă nu e reductibilă la o instituție, oricît de venerabilă ; că doctrina și instituția religioasă sînt esențiale ca instanță mediatoare spre Adevărul ultim, dar nu îl circumscriu, nu i se substituie, nu îl domină. Principiul libertății religioase a omului poate fi privit ca un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Fundamentele geometriei, Geometrie diferențiala, Capitole speciale de Topologie algebrica și varietăți diferențiabile, Teoria relativității, pe când era cadru didactic la Facultatea de Matematică a Universității “Al.I. Cuza” Iași. A sustinut doctoratul în 1970 cu teza “Spații cu conexiuni liniare complet reductibile”, la Universitatea din Iași, sub conducerea Prof. Dr. docent Gh. Gheorghiev. Apoi a predat cursuri de Algebra liniară, Geometrie analitică și diferențiala, Matematici generale, Analiza matematică ș.a. la Institutul Politehnic din Iași (Facultatea de Hidrotehnica, Facultatea de Tehnologia Textilelor). A
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Elenă: Varietăți Myller neolonome cu două și trei dimensiuni în P3. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. X, secția I a Maț. (N.S.), f. 2, 1964, 385-397. 2. VAMANU, Elenă: Despre structuri aproape produs și conexiuni liniare complet reductibile asociate. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XIII, secția I a Maț. (N.S.), f. 2, 1967, 393-400. 3. VAMANU, Elenă: Cvasi-conexiuni pe spații cu structura aproape produs. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XIII, secția I
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
I a (N.S.), f. 2, 1970, 377-381. 11. VAMANU, Elenă: Cvasi-conexiuni pe varietăți diferențiale. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XVI, secția I a Maț. (N.S.), f. 2, 1970, 383-388. 12. VAMANU, Elenă: Spații cu conexiuni liniare complet reductibile (rezumatul tezei de dotorat). Universitatea din Iași, 1970, 12 pag. 13. VAMANU, Elenă: Quasi-connexions sur variétés différentiables - ÎI. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XVIII, secția I a Maț. (N.S.), f. 1, 1972, 161-166. 14. VAMANU, Elenă: π
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Iași, ț. XX(XXIV), secția I, f. 3-4, 1974, 83-89. 16. VAMANU, Elenă: Câteva proprietăți geometrice ale unor spații cu metrici relativiste. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXI(XXV), secția I, f. 3-4, 1975, 25-30. 17. VAMANU, Elenă: Cvasi-conexiuni complet reductibile pe spații cu structura aproape produs. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXII(XXVI), secția I, f. 1-2, 1976, 33-38. 18. VAMANU, Elenă: Conexiuni pe spații Riemann particulare. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXIII(XXVII), secția I, f. 1-2, 1977, 27-32
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
trebuie considerate pe cât se poate ca distincte (atât la nivel colectiv, cât și la nivel individual), altfel toate acestea rămân revendicări teoretice și empirice neverificabile."124 Din această perspectivă, Müller subliniază, pe de o parte, că "metaforele lexicale nu sunt reductibile la metaforele conceptuale nici chiar atunci când primele sunt instanțieri ale ultimelor"125, iar, pe de altă parte, că uzul lingvistic "dinamic" funcționează după alte principii decât sistemul "static" al limbajului, ca urmare a procesului de "activare a metaforicității"126 care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Întocmite de Octavian Buhociu, Gheorghe Toma, Paul A. Hiemstra, Angela Giustino Vitolo. Nu se poate evalua o asemenea prezență intelectuală, creatoare, civică, fără a ține seama de multitudinea manifestărilor și de stăruința cu care a urmărit ideile de bază, idei reductibile În fond la o cât mai deplină cunoaștere de sine și la o cât mai armonioasă raportare a poporului român la valorile lumii din jur. Orice comunitate etnoculturală, ajunsă la stadiul unei națiuni conștiente de rostul ei, are drept să
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
dacă ar fi să recurgem la o sintagmă definitorie pentru Vladimir Streinu, ne-am opri la exegeza armonioasă și comprehensivă. Nu avem pretenția că am găsit formula ideală, dar credem că termenii de mai sus prind ceva din personalitatea - greu reductibilă la o unică formulă - a criticului. Și monografistul său, Serafim Duicu, după o minuțioasă analiză didactică și didacticistă a operei, ezită să ne dea necesarul portret final. Se lansează, în schimb, într-o serie de fastidioase justificări și explicații: "...investigația
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]