1,560 matches
-
sunt necesare edițiile critice? - e o întrebare, o îndoială, care pot trece prin mintea scepticilor. Gestiunea simbolică a unui patrimoniu cultural național nu se poate lipsi de profesiunea filologilor-îngrijitori de ediții care să garanteze autenticitatea textelor, corectitudinea restituirilor și a reeditărilor. Aveam Editura Minerva, specializată în ediții critice. Nu o mai avem cu acest scop, din 1999, de când s-a privatizat printr-o neinspirată decizie a Ministerului Culturii de atunci, în frunte cu Ion Caramitru. Ea mai există, dar cu totul
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
sunt fără reproș. Ar fi și greu, într-o cultură neașezată ca a noastră. Proiectul, în ansamblu, bine gândit și excelent realizat tipografic, merită toată atenția. Colecția "Opere fundamentale" este cea mai interesantă, mai coerentă și mai amplă inițiativă de reeditare a clasicilor, apărută după 1990. Este construită temeinic pe principiile filologice, științifice, unanim acceptate în domeniu. Această colecție nu are ambiția de a realiza, în primul rând, ediții critice, deși a tipărit totuși câteva. Colecția de "Opere fundamentale" a promovat
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
fi seria de trei volume (1957-1958) de Scrieri din trecut de Mihai Ralea. În 1960, ESPLA (Editura de Stat pentru Literatură și Artă) se desparte în trei edituri diferite, dintre care E.p.l. (Editura pentru literatură) are misiuni clare în sensul reeditărilor. În 1962 începe seria de Opere a lui I. Agârbiceanu și seria de Scrieri (pentru că autorul nu vroia Opere) Tudor Arghezi. În 1966 începe seria de Opere Perpessicius. În 1968 apar două volume de Scrieri Adrian Maniu. Tot în 1968
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
I. Groșan îl socotesc foarte bun), dar care sunt mai mult legați de porțile Orientului. Pentru început, cred că trebuie să fie promovate valori care să nu exprime în primul rând un specific românesc prea accentuat. În literatură, am promovat reeditarea romanului "Baltagul" de pildă; chiar dacă e un roman realist, cu provincia românească, cu o Românie profundă, el trebuie recuperat. Și sunt multe exemplele de acest gen. Cred că artiști plastici precum Horia Bernea trebuie promovați, fiindcă recuperează acele teme și
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
proiecte ce depășeau puterile unui om. Și mai trebuie totuși adăugat ceva: Iorga, cu o memorie fabuloasă, a scris nu de puține ori fără să se refere concret, cu maximă rigoare la surse. - Aveți un exemplu? - Când am colaborat la reeditarea "Istoriei românilor", mai ales, la volumul 10, am sesizat că citatele dintr-un istoric francez sunt aproximative. M-am dus direct la sursă și am văzut acest fapt. Sigur că fenomenala memorie l-a ajutat enorm la scrierea multelor sale
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
în conștiința exegeților și admiratorilor săi din România și Franța, ca și din alte țări, documente descoperite în Arhivele Naționale Române. Direcția județeană Brăila, traducerile în limba franceză fiind realizate de Ștefania Gârbă. Din aceste documente aflăm, de pildă, că reeditarea operei lui Panait Istrati în Franța, într-o ediție în 4 volume, între 1968-1970, s-a datorat, inițial, văduvei scriitorului, Margareta Istrati, cu sprijinul lui Joseph Kessel, membru al Academiei Franceze, și al lui Eugen Ionescu, cum relatează Roger Grenier
Panait Istrati în posteritate by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9939_a_11264]
-
Iulia Iarca A venit timpul să ne întrebăm - nicidecum retoric - de ce Cristian Popescu, probabil cel mai important poet nouăzecist, a devenit atât de căutat în ultima vreme? Acum, când asistăm la numeroase lansări de carte, reeditări sau debuturi, când se conturează o piață vizibilă de poezie, lumea literară se gândește din ce în ce mai mult la Cristian Popescu. Cu alte cuvinte, lumea literară își autosesizează un neajuns de funcționare. Articolele criticilor îl repun din ce în ce mai mult în discuție și, laolaltă
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
literatura română (1336 de pagini, format 24 pe 33 cm). Din nefericire, autorul cărții a murit (în 18 decembrie 2006) înainte de a-și vedea tipărită cartea în noua versiune. Dezastrul acestei lipse de supraveghere din partea unui ochi competent asupra unei reeditări grăbite este mai mare decât se poate bănui. O corectură deficitară, poate chiar inexistentă pe anumite porțiuni de text (pline de greșeli de ortografie, de ani, de cuvinte stâlcite), și informațiile lacunare în bibliografia scriitorilor contemporani semnalează gravele deficiențe profesionale
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
Ion Simuț Orlando Balaș, poet nouăzecist (debutat în volumul Bordeline, 1995) și autorul a două cursuri practice de limba germană (publicate cu mare succes, în reeditări anuale din 2004 încoace, la Editura Polirom), este un tânăr cercetător care și-a descoperit de timpuriu vocația pentru germanistică și aplicația specială pentru medievistică. Domeniile cer o pregătire deosebită, mai mult decât filologică, pentru a realiza o deschidere interdisciplinară
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
înainte, tot aici, doi tineri autori se busculaseră reciproc din motive de incompatibilitate spirituală. Am auzit această știre din vreo zece surse literare de toate vîrstele și nu sub forma unei bîrfe mici, ci ca și cum ar fi fost vorba de reeditarea meciului dintre Marquez și Llosa. Asta m-a excedat. Să se audă în tîrg de numele tău nu fiindcă ai scris o carte, ci pentru că ai sărit la bătaie ține de tradițiile de la "madam Candrea", cantina restaurant a Uniunii Scriitorilor
Peripeții tinerești la Târgul de Carte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9042_a_10367]
-
Addenda la volumele I-III, ca o dovadă a necesității de completare continuă a sumarului. Revizuirea periodică trebuie, de altfel, să fie lozinca unui asemenea instrument de lucru, cum sunt dicționarele de orice fel. Este, de aceea, de mirare că reeditarea recentă a întregului dicționar în două volume poartă în subtitlu mențiunea "ediție definitivă", incompatibilă cu acest gen de lucrări, susceptibile continuu de actualizări și perfecționări. Dar poate că mențiunea e expresia unei eliberări de exasperarea pe care le-a produs
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
titluri din literatura până la 1800, 111 opere din secolul al XIX-lea, 273 din intervalul 1901-1945, 320 de titluri din perioada 1946-1989 și 90 din perioada postdecembristă. Aceste cifre trebuie corectate prin distribuția celor 30 de titluri noi adăugate la reeditarea din 2007 a dicționarului. Nu mai am răbdare să refac investigațiile și socotelile. Am făcut tot atunci observații despre operele care lipsesc (nu le mai reiau, au fost destul de multe). De unele s-a ținut cont și au fost introduse
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
dicționarului. Se realizează îmbinarea obiectivității din sectorul informației cu o subiectivitate bine temperată a exegezei. Informațiile de istorie literară sunt prezente într-un chapeau cu date despre prima ediție și despre variantele ulterioare, completate în final cu o listă a reeditărilor (din păcate, nu întotdeauna completă), traduceri și referințe critice. Schema de organizare a articolelor e cea adecvată și e respectată consecvent. Se cuvine subliniat încă o dată meritul coordonatorului în armonizarea și mobilizarea echipei. Ion Pop este, de altfel, campionul absolut
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
moștenitorilor de a încasa un procent negociabil, oscilând între un minimum și un maximum, stabile, din beneficiile realizate de investitorul, proprietarul sau managerul unei edituri de pe urma editării operei unui scriitor. Bineînțeles că valoarea operei scriitorului respectiv și deci și frecvența reeditărilor vor majora drepturile financiare succesorale. în aceeași accepție a noțiunii de copyright poate fi inclus și dreptul succesorului de a interzice difuzarea unei ediții necorespunzătoare exigențelor filologice generale, inclusiv a celor istorico-literare și de a impune retragerea ei din librării
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
lumină un deceniu mai tîrziu primul panou al unei ample biografii consacrate marelui basarabean, al doilea apărînd după evenimentele din decembrie 19893. De atunci, demersurile avînd ca obiect viața, activitatea și opera lui C. Stere s-au înmulțit. Cît privește reeditarea scrierilor sale, se pot consemna în ultimii 18 ani noi demersuri, datorate editorilor Vasile Badiu, Alina Ciobanu, Iurie Colesnic și Pavel Balmuș. Nici unul dintre acestea, iarăși, nu a aspirat la o cuprindere exhaustivă, fiecare aducînd însă la cunoștința publicului pentru
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
explicații, fără să răspundă la somații, fără să reacționeze în mod rațional la argumente. Iar brațul legii este prea slab și imprecis ca să le pedepsească sau intimideze. La fel de nefast este modul abuziv în care unii succesori ai scriitorilor se opun reeditării creației literare pe care soarta le-a făcut-o cadou și pe care adeseori nici n-o înțeleg, dar se încăpățânează să o sechestreze și - speră ei - să o exploateze brutal. Pot fi date, bineînțeles, numeroase exemple de urmași devotați
A cui este literatura română? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9153_a_10478]
-
dintre scriitori de-a avea moștenitori rezonabili. Trebuie pus la punct un mecanism care să asigure prezența continuă în viața culturală de fiecare zi a operelor literare valoroase. Cum procedăm dacă un moștenitor abuziv refuză să fie de acord cu reeditarea unor cărți, sub pretextul că le va reedita el însuși, deși amână sine die această operație? Ce se poate face dacă un asemenea moștenitor cere, pentru a-și da consimțământul, sume exorbitante, de neplătit într-o țară încă săracă? Cum
A cui este literatura română? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9153_a_10478]
-
poate sparge, în vremuri așa de tulburi, blocada unei piețe editoriale mici și contraproductive. Simpla expunere a cărții în vitrina unei librării postdecembriste nu putea suplini lipsa unor campanii consistente de mediatizare și a unor dezbateri analitice serioase. Iată de ce reeditarea recentă a câtorva dintre volumele lui Valeriu Cristea (de la După-amiaza de sâmbătă la admirabilul Dicționar al personajelor lui Dostoievski) izbutește să repare - tardiv, dar totodată comme il faut - un deficit de imagine de care nimeni nu era - obiectiv vorbind - răspunzător
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
al Uniunii Scriitorilor din România (1981-1989), autor prolific de proză și teatru, a putut fi văzut din ce în ce mai puțin în prim-planul vieții publice din 1990 încoace. A continuat să scrie și să publice, dovadă fiind cele șase romane noi, patru reeditări, opt volume de teatru și patru cărți de eseuri (am alcătuit o bibliografie exactă cu ajutorul autorului, pentru un profil DRP, apărut în "Familia" nr. 5 din mai 2007), dar receptarea critică a fost extrem de parcimonioasă. A fost o vreme redactor
DRP din 1990 încoace by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9293_a_10618]
-
important, de ce proza lui e atât de puțin discutată în prezent? Iar dacă nu este un scriitor realmente reprezentativ, cum ne explicăm vechile referințe critice, numeroase și aproape întotdeauna pozitive? O explicație există, chiar dacă ea nu va părea prea măgulitoare. Reeditarea romanului Zmeura de câmpie îmi confirmă ceea ce aflasem demult: că autorul acesta atât de inteligent, cu lecturi întinse și aprofundate, cu o mobilitate intelectuală deosebită și o vie curiozitate în a desface mecanismele literaturii, nu se numără printre romancierii de
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
Fetescu este un caz mai rar pentru lumea literară, ieșind din tipare în ceea ce privește evoluția operei. Spre deosebire de cei mai mulți scriitori, care debutează la tinerețe și urmează curba gaussiană firească a energiei creatoare, vârsta a treia găsindu-i într-o lâncezeală propice eventual reeditărilor, domnia sa a început să facă literatură după pensionare, deschizând parcă zăgazurile unei energii ce se acumulase de-a lungul anilor. A scris năvalnic, editând în șase ani cât alții în treizeci. Dacă lăsăm deoparte ediția a doua a volumului de
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
vai are loc în decembrie 1969 debutul editorial: Maitreyi și Nunta în cer (studiu introductiv de Dumitru Micu) și, în vara anului următor, La țigănci și alte povestiri (prefațat de Sorin Alexandrescu). în paranteză fie spus și în această primă reeditare au existat unele mici... accidente, în sensul că au fost omise câteva fraze. Traducătorul în limba spaniolă Joaquin Garrigos, citind cu atenție textul, a remarcat trei fraze lăsate la o parte. Le vom identifica împreună și versiunea spaniolă din Nuntă
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
interbelici. Cel mai de rîs (sic!) dintre ei este Tudor Mușatescu, la ale cărui comedii se merge și astăzi, fără probleme de sincronizare. Însă nu comediile, ci un fel de neo-momente și schițe cuprinde volumul din 1990, de la editura Eminescu (reeditarea unuia din '45, de la Universul), Doresc ca micili mele rîndulețe... * Ale vieții valuri. Prima jumătate de titlu are ecouri de poezie începătoare și se așază în capul unor texte despre oameni care tatonează viața, așa cum Văcăreștii tatonau literatura. Ce văd
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
vierul de mai-nainte, sau frumoase (ochii lui Georgică, de "bastard deștept") se înșiră într-un almanah cu scene de teatru, de viață, de mică mahala visînd la procopsire. Există și o a treia parte, aceea a destul de obișnuitelor, la reeditări, aprecieri critice. De citit, ca o cărticică în sine, e tripla evocare, a lui Mușatescu și a altora, făcută de N. Carandino, Șerban Cioculescu și Sergiu Dan. O rotondă. Atmosfera studenției cu bani puțini, dar jucată bine, aerul Capșei de
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
însă, voi reedita într-un volum Petru, piesa care mi s-a jucat la Bulandra, în regia Cătălinei Buzoianu. Aveam de gând s-o fac mai demult, dar mi-am zis că n-are rost să rup tăcerea cu o reeditare. Acum, în fine, e momentul. - Eu le doresc spectatorilor să dea buzna la piesele tale, când vor fi puse în scenă - iar până atunci să le citească - și îți mulțumesc mult pentru interviu.
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]