1,230 matches
-
situațiile, sarcinile complexe date. Ceea ce înseamnă că are loc acum o detaliere a grilei criteriale precizate anterior pentru judecarea finalizării obiectivelor, proceselor. Dacă criteriul se referă la competența de evaluat, în anume context problematizat conceput ca sarcină, indicatorii detaliați reprezintă referențialele concrete de apreciere. Problema referențialelor arată că în majoritatea sistemelor educaționale, dacă s-a acceptat prioritatea criteriilor date de competențe, în opoziție cu referențialele behavioriste, se consideră atunci normal (Rey et al, 2007, pp. 36-42) și reconstruirea instrumentelor de verificare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
înseamnă că are loc acum o detaliere a grilei criteriale precizate anterior pentru judecarea finalizării obiectivelor, proceselor. Dacă criteriul se referă la competența de evaluat, în anume context problematizat conceput ca sarcină, indicatorii detaliați reprezintă referențialele concrete de apreciere. Problema referențialelor arată că în majoritatea sistemelor educaționale, dacă s-a acceptat prioritatea criteriilor date de competențe, în opoziție cu referențialele behavioriste, se consideră atunci normal (Rey et al, 2007, pp. 36-42) și reconstruirea instrumentelor de verificare efectivă, transformarea radicală a practicii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
se referă la competența de evaluat, în anume context problematizat conceput ca sarcină, indicatorii detaliați reprezintă referențialele concrete de apreciere. Problema referențialelor arată că în majoritatea sistemelor educaționale, dacă s-a acceptat prioritatea criteriilor date de competențe, în opoziție cu referențialele behavioriste, se consideră atunci normal (Rey et al, 2007, pp. 36-42) și reconstruirea instrumentelor de verificare efectivă, transformarea radicală a practicii globale a educatorilor. Ca fenomen de reformă, nu se mai limitează la transmiterea și evaluarea cunoștințelor sau efectuarea de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ci la verificarea prin situații complexe și noi, în care achizițiile sunt mobilizate, transferate. În aceste acțiuni se măsoară, pe indicatori, nu atât elementele componente antrenate în sine, prin reproducere, cât combinarea, prelucrarea lor, ceea ce indică importanța definirii corespunzătoare a referențialului specific unei competențe, a cadrului conceptual al evaluării de tip integrativ aici: la ce nivel, cu ce elemente solicitate, în ce situații practice, în ce modalitate de relaționare cu celelalte tipuri de evaluare folosite anterior în procesul învățării (diagnostică, formativă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
anterior în procesul învățării (diagnostică, formativă, metacognitivă sau chiar sumativă pe criterii parțiale sau certificativă). ► Problema standardelor aparține operativ fazei finale a evaluării clasice certificative, în aprecierea precisă, măsurabilă a nivelului realizărilor, după ce s-a făcut raportarea la criterii, indicatori, referențiale, ca o sinteză a multiplelor judecăți făcute prin interpretarea atingerii acestora. Doar că aceasta poate fi făcută cantitativ (prin măsurare) sau calitativ (prin judecăți de valoare), cu precizări (barem) în aprecierea gradelor de atingere a lor, de la limita superioară la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o interpretare criterială cantitativă, realizată odată cu evaluarea sumativă, dar la care se adaugă și aspecte calitative prin judecare, apreciere. Și este valabilă pentru obiective specifice, enunțate, descriptive, particularizate, unde mulți deosebesc "standarde de conținut" și "standarde de performanță", precizate ca referențiale (Scallon, 2004, p. 19), iar nu pentru competențe complexe, integrate, transversale. De aici, concluzia că raportarea formării competențelor, în procesul propriu-zis educativ, la paradigma evaluării formative și integrative, de esență calitativă, nu mai poate fi raportată prioritar doar la paradigma
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sintagma acțiune-formare-cercetare, ca adaptare la specificul acțional, practic al sintagmei anterior promovate în cercetarea pedagogică, anume cea de cercetare-acțiune-formare (Paillé, 2003). Și ea a devenit tot mai semnificativă în orientările actuale privind perfecționarea experienței curente, chiar pozitivă a educatorului. Datele referențiale și propriile analize (din experimentul menționat 2005-2008) arată că în procesul complex al cercetării-acțiune-formare primele două etape sunt cele mai dificile: a) Întâi trebuie să aibă loc o destul de lungă etapă de documentare reciprocă în tema propusă cercetării: în literatura
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
că toate tipurile de identități colective (identitate etnică, identitate culturală, identitate de gen, identitate de clasă ș.a. așadar indiferent de sistemul lor de referință) sunt identități socioculturale. Cu alte cuvinte, anulăm din start ideea identităților multiple și afirmăm în schimb referențialul unic, dar multidimensional. Concluzionăm în acest capitol, pe baza analizelor anterioare, că problema recunoașterii realității, unicității, stabilității și eficacității identității se pune în registrul actualizării sau producerii și reproducerii sale (adică al identificării) prin trăire (emoții, atitudini ș.a.), cogniție, reprezentare
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
memorii, imagini, procese ș.a ale actorilor sociali. Altfel spus, considerăm că nu construcțiile reificate în sine, ci procesul de identificare cu acestea este cel ce dă realitate și perenitate unei identități colective. Sferele identității sunt multiple și își au referențialul, în funcție de teoriile la care vrem să ne raportăm, în imagini comune, memorii colective, valori sau ideologii ș.a. În utimul capitol ne propunem să analizăm empiric trei dintre acestea (din rațiuni ce țin de disponibilitatea datelor, evident): dimensiunea orientărilor valorice, dimensiunea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1996), vom spune că toate tipurile de identități colective, indiferent de sistemul lor de referință rasa, națiunea, etnia, clasa, genul ș.a. sunt identități socioculturale. Cu alte cuvinte, renunțăm din start la concepția identităților multiple 15 și afirmăm în schimb ideea referențialului unic, dar multidimensional. Deși unii ar putea spune că noțiunea suferă de vaguitate, apreciem că există o serie de consecințe analitice pozitive care ne determină să o utilizăm. O primă deschidere oferită de utilizarea noțiunii "sociocultural" este faptul că am
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
metasimbolului. O explicație valabilă pentru această interrelaționare necesară în fluidizarea de la obiect prin semn poate fi regăsita în abordarea cognitivă, prin spațiile mentale (Faucconier, Turner 2002) sau structurile conceptuale (Langacker 1991; Jackendoff 2007), care reprezintă acele domenii separate ale structurilor referențiale sau nivelul structurii mentale independent de sintaxa și fonologie. Structurile conceptuale sau spațiile mentale sunt, potrivit lui Jackendoff (2007), în mare parte autonome de limbă, dar epistemologic anterioare acesteia. Astfel, putem explica de ce un singur obiect (non)verbal va depăși iconicitatea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de a experimenta, construi și manipula imaginarul mental experiență cvasiperceptuală pentru a deschide calea către fantezie, utopie, catre o gândire originală și creativă [...]"18. Imaginarul presupune un joc al modalităților epistemice, deoarece "umple vidul semiologic al lui ce este cu referențialul ontologic al lui ceea ce ar trebui sau ar putea să fie" (Frigioiu 2004: 14). Această trecere de la realitate la reprezentări posibile înseamnă o continuă și permanentă pendulare pe o axă spațio-temporală între trecut (memorie), prezent (contextul situațional) și viitor (imaginație
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
of this interrelation necessary to the flow of the object through the sign can be also found în the cognitive approaches. The mental spaces (Faucconier, Turner 2002) or conceptual structures (Langacker 1991; Jackendoff 2007) stând for those separate domains of referențial structures or for the layer of mental structure, independent from syntax and phonology. Conceptual structures or mental spaces are, according to Jackendoff (2007), greatly autonomous of language, but are, epistemologically, previous to it. Thus, we might explain why a single
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Popescu, 2007, p. 185). Mai mult, patternul descris mai sus cunoaște o remarcabilă stabilitate în timp, "valurile de cercetări din European Values Surveys/World Values Survey (EVS/WVS) din 1993, 1999, 2005 și 2008 indicând o continuitate a acestei orientări referențiale. Doar religia cunoaște o creștere semnificativă a importanței care i se acordă, apropiată de importanța atribuită muncii (care ocupă mereu locul secund în aceste ierarhii referențiale), ceea ce atestă o tendință contrară celei general europene, în care, treptat, retragerea Bisericii din
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
EVS/WVS) din 1993, 1999, 2005 și 2008 indicând o continuitate a acestei orientări referențiale. Doar religia cunoaște o creștere semnificativă a importanței care i se acordă, apropiată de importanța atribuită muncii (care ocupă mereu locul secund în aceste ierarhii referențiale), ceea ce atestă o tendință contrară celei general europene, în care, treptat, retragerea Bisericii din viața publică prin procesul secularizării este însoțită de o diminuare a însemnătății simbolice ce i se conferă de către omul obișnuit" (Gavreliuc, 2012, p. 295). Analiza structurilor
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
această zonă intens și permanent locuită. Deși iscusit în alte domenii, învățătorul COSTACHE BURAGA a căutat și a găsit de mai bine de 50 de ani identitatea istorică a Văii Dăneștilor, fixând-o - prin ampla sa cercetare istorică în cadrele referențiale ale cunoașterii trecutului părții de sud a Moldovei. Rezultatul investigațiilor sale a fost bogata colecție de arheologie și de etnografie pe care a donat-o Muzeului Județean Vaslui, la care se adaugă și manuscrise vechi, toate constituind rodul osârdiei sale
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
o manieră identică. Pentru fiecare repetare există o valoare sarcină (dimensiuni, scurgerea timpului) și o valoare reală. Diferența dintre aceste valori este variația, care poate fi măsurată, studiată, Înțeleasă, controlată și redusă În vederea obținerii unui grad ridicat de conformitate cu referențialul. Cum setul optim de condiții pentru realizarea unui proces este determinat, acesta poate fi standardizat și transpus În cerințe și ghiduri, care pot fi astfel integrate Într-un sistem al calității. Reducerea variațiilor În procesele repetitive prin standardizare este instrumentul
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
Însă, un certificat obținut pentru sistemul de management al calității organizației nu Înseamnă că, În mod automat, toate produsele și servicile pe care le furnizează vor fi fără abateri fața de cerințele stabilite. După certificare, trebuie asigurată respectarea condițiilor din referențialul stabilit, ceea ce presupune eforturi continue de perfecționare a tuturor acestor activități, evitându-se apariția deficiențelor de orice natură, pe Întreaga traiectorie a produsului sau serviciului. Firma Research International a realizat un sondaj pe un eșantion de 400 organizații, cu următoarele
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
sunt considerate pierderi materiale. Evaluarea eficienței unui sistem de management al calității se poate realiza prin utilizarea „raportului financiar al activităților referitoare la calitate”. Acest raport trebuie analizat periodic de conducerea Întreprinderii În următoarele scopuri: evaluarea conformității sistemului calității cu referențialul stabilit și a eficienței acestuia În realizarea obiectivelor; stabilirea obiectivelor calității și a costurilor referitoare la calitate pentru perioada următoare; identificarea domeniilor de interes În raport cu obiectivele calității. Analiza costurilor referitoare la calitate are ca obiectiv coordonarea și ținerea sub control
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
protecție socială ș.a. sunt toate legate de slaba elasticitate a economiei. Toate sunt supuse exigențelor proprii puterii economice propriu-zise, pe care o vedem afirmîndu-se pretutindeni ca ultima ratio. 4.2.4. Economia cunoașterii și puterea Această creștere în putere a referențialului economic, a devenit primul, chiar unicul registru al puterii. Dar puterea, oricum am privi-o, rezultă întotdeauna dintr-o combinație foarte densă de elemente fericit conjugate, în același loc și în același timp, pentru o aceeași acțiune. Unii susțin că
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
a moralității minimale ori a ecologiei? Controlul brandingului asupra culturii? Suntem departe de asta, publicitatea nu exaltă decât ceea ce e acceptat prin consens 23. Cu cât comunicarea se vrea mai creativă și mai societală, cu atât pune în scenă sisteme referențiale pe care nu le-a constituit singură, acestea fiind deja consacrate de către corpul social. Publicitatea hipermodernă apare mai mult ca o cutie de rezonanță decât ca un agent de transformare socială și culturală. Ea îl educa pe consumator, acum doar
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
natural”. Mărcile de calitate (DOC, bio, produs de fermă, cu specific montan, red label) atrag tot mai mulți consumatori. Contrar refrenelor despre dispariția gustului, asistăm, în Franța, la o puternică valorizare a savorii alimentelor și la o puternică ascensiune a referențialului plăcere 20. Satisfacția alimentară nu-și mai găsește deplina sa expresie în banchete interminabile, ci în senzualitatea degustării și în căutarea calităților gustative. Hedonismul consumatorului hipermodern se exprimă și prin valorizarea noutății și a diversității alimentare. Dintre cele 30.000
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
imperativelor competitivității și rentabilizării pe termen scurt a întreprinderilor, acestea au adoptat noi scheme de organizare a muncii. Se cunosc principiile-cheie: polivalență, echipe autonome, priorități, calitate, satisfacerea clientului, tot atâtea modele ce semnalează o schimbare a universului purtător de noi referențiale de performanță. Management prin excelență, organizare în rețea, sistem Toyota, întreprindere inteligentă; nu lipsesc expresiile care desemnează ruptura de modelul fordist al vechii modernități. Oricare ar fi formula utilizată, important este că indicele competitivitate nu se mai bazează exclusiv pe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de plăcerea de a „te întoarce la senzorialitate”. Produsele de îngrijire exaltă într-adevăr eficiența acțiunii lor, dar mizează și pe argumentul „100% plăcere”, pe calitatea senzațiilor, pe plăcerea ca factor de reușită a tratamentelor. Cel puțin în ordinea discursului, referențialul tehnicist „pur și dur” dă înapoi în fața modelului de consum care combină eficacitatea și hedonismul, sănătatea și frumusețea, igiena și estetica, voluntarismul și îngrijirea ca plăcere 35. Modernizarea nu progresează decât în paralel cu consacrarea și senzualizarea plăcerilor consumeriste. Aproape
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a performanței entității”, am abordat o serie de probleme legate atât de convențiile de bază ale contabilității, cât și de politicile și principiile contabile, deoarece nu putem vorbi despre contabilitate creativă fără să ne raportăm la un cadru, la un referențial. Din acest punct de vedere, pentru a putea descrie tehnicile de contabilitate creativă care își au izvorul în gradele de libertate îngăduite de politicile și principiile contabile, trebuie ca mai întâi să analizăm critic aceste elemente, să relevăm care sunt
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]