1,191 matches
-
unui corp în interacțiune gravitațională cu un singur alt corp, fiecare corp fiind asimilabil unui punct. Orbita kepleriană a fiecărui corp este o orbită conică, unul dintre focare coincizând cu centrul de masă al celuilalt corp luat ca origine a referențialului. O orbită eliptică este descrisă cu ajutorul a două planuri —planul orbitei și planul de referință — și de șase parametri numiți elemente: Doi dintre acești parametri (excentricitatea și semiaxa majoră) definesc traiectoria într-un plan, alți trei (înclinația, longitudinea nodului ascendent
Orbită (astronomie) () [Corola-website/Science/304248_a_305577]
-
didactic auxiliare din învățământul preuniversitar, cuprinse în anexele nr. 1-8*) la prezentul ordin, constituie un instrument necesar asigurării calității proceselor de acreditare și implementare a programelor de formare continuă a personalului didactic din învățământul preuniversitar și profesionalizării carierei didactice, un referențial pentru sistemul de formare continuă, asigurând un cadru coerent și unitar dezvoltării profesionale. Articolul 3 Direcțiile generale/Direcțiile din cadrul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice și instituțiile cu rol/atribuții în formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar vor duce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279378_a_280707]
-
S.A. Adresă: Șos. Panduri nr. 94, sectorul 5, București Telefon: +40(31) 710.07.53 Fax: +40(21) 411.71.51; (31) 710.07.52 E-mail: quality cert@yahoo.com Website: www.qualitycert.com Competența organismului a fost evaluată folosind ca referențial standardul SR EN 45011: 2001. Valabilitatea notificării: nelimitată Domenii de competență: *Font 8* Numărul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257931_a_259260]
-
și cât de mincinos e adevărul unic?</p> În PE BUNE, echipa de creație jonglează cu dinamica duală adevăr-minciună, cu atașamentul copiilor față de aportul ficțional al minciunilor și cu destrămarea progresivă a adevărurilor. Spectacolul propune expandarea poveștii-cadru și diversificarea planurilor referențiale pe care povestea le induce. Performerii improvizează pornind de la datele poveștii, dar nu rămân niciodată fixați în interiorul construcției și întâmplărilor poveștii. Nu dramatizează povestea (în fiecare spectacol este folosită o poveste diferită, centrată pe fibrele tari ale minciunii: Pinocchio,...), ci
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
mai la îndemână ar fi Donald Barthelme, cu rescrierile sale din Snow White sau The King. Altminteri, trioul format din narator, Abăza și un anume Fra amintește de Craii... lui Mateiu Caragiale 1 sau, și mai bine, prin diluarea planului referențial și prin febricitatea carnavalescă, de Frumoșii nebuni... ai lui Fănuș Neagu, de unde, de asemenea, cruzimile nu lipseau: e de-ajuns să evocăm, de acolo, scena vânătorii de câini. Într-un fel sau altul, numeroase asemenea aluzii sunt topite în aceast
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
cuvântul, și vorbește el de elite, el înțelegându-se pe sine ca elită. Este o problemă. Andrei Gheorghe: Tu ești elita? Bogdan Chirieac: În jurnalism, îndrăznesc să spun că da. Andrei Gheorghe: Tu ești elita, Răzvan? Mihai-Răzvan Ungureanu: În ce referențial? Andrei Gheorghe: Nu, fii atent, fără referențial, pentru că asta este o fugă de răspuns, nu-i așa? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, poate că este nevoia de a discuta lucrurile foarte aplicat și în funcție de detaliile care să certifice elita. Bogdan Chirieac: Poți
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
înțelegându-se pe sine ca elită. Este o problemă. Andrei Gheorghe: Tu ești elita? Bogdan Chirieac: În jurnalism, îndrăznesc să spun că da. Andrei Gheorghe: Tu ești elita, Răzvan? Mihai-Răzvan Ungureanu: În ce referențial? Andrei Gheorghe: Nu, fii atent, fără referențial, pentru că asta este o fugă de răspuns, nu-i așa? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, poate că este nevoia de a discuta lucrurile foarte aplicat și în funcție de detaliile care să certifice elita. Bogdan Chirieac: Poți fi o elită științifică, Andrei! Andrei Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Europene -, credeți că se va produce acel declic? Iar dacă nu, ce se va întâmpla? Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Dan Cristian Turturică, dacă mă întrebați pe mine acest lucru, eu vă voi spune în felul următor: dumneavoastră observați lentoarea în funcție de un referențial ideal, iar eu vă pot spune că în funcție de referențialul, în funcție de ceea ce însemna justiția română sau prezumtiva reformă în justiția română înainte de ianuarie 2005, viteza cu care se desfășoară astăzi lucrurile în direcția dorită este infinit mare, pentru că atunci era zero
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
dacă nu, ce se va întâmpla? Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Dan Cristian Turturică, dacă mă întrebați pe mine acest lucru, eu vă voi spune în felul următor: dumneavoastră observați lentoarea în funcție de un referențial ideal, iar eu vă pot spune că în funcție de referențialul, în funcție de ceea ce însemna justiția română sau prezumtiva reformă în justiția română înainte de ianuarie 2005, viteza cu care se desfășoară astăzi lucrurile în direcția dorită este infinit mare, pentru că atunci era zero. Acesta este primul lucru. Al doilea lucru - puteți fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Stratificarea socială joacă un rol în structurarea familiei? Iată, avem de-a face cu o familie diferită la nivel boieresc și diferită la nivel, să zicem, câmpenesc? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, cred că mai curând lucrurile pot fi definite în funcție de un referențial de adresare. Familia antropologică, în cazul cercetării noastre, este familia nucleară propriu-zisă, și acesta e de fapt reflexul central-european al tipului de familie preferat în civilizația occidentală. În primul rând, construită pe temeiul legiuirilor creștine, în al doilea rând, juridic
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
în revistă argumentele celor ce consideră medierea lingvistică (și, implicit, intranzitivitatea limbajului) factorii definitorii ai comunicării literare. După cum se știe, din Renaștere și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, mimesis-ul aristotelic a fost identificat, fără excepții notabile, cu idealul preciziei referențiale, analizat și de Erich Auerbach 3, care considera că istoria literaturii occidentale se bazează pe un obiectiv clar: reprezentarea realității. Criza mimesis-ului izbucnește - ca și aceea a autorului- în secolul XX și reprezintă, în fond, o criză a umanismului literar
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
logic, operelor de ficțiune le-a fost refuzată orice valoare cognitivă. Această perspectivă, care acordă o dimensiume cognitivă enunțurilor numai în măsura în care acestea se referă la entități din universul fizic, a dezavantajat în mod evident discursul literar, din moment ce ...în literatură, propozițiile referențiale propriu-zise sunt prezente în număr extrem de limitat: în prima pagină din Moș Goriot, Parisul ți strada Neuve-Sainte-Geneviève au referenti în lumea reală, dar nu și Mme Vauquer, nici pensiunea sa, nici Moș Goriot, care nu există în afara romanului 142. Logicienii
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nici pensiunea sa, nici Moș Goriot, care nu există în afara romanului 142. Logicienii și filosofii limbajului au studiat în profunzime chestiunea, ajungând la concluzia că, într-o operă de ficțiune, cuvântul pare a se referi la ceva, mimează așadar proprietățile referențiale ale limbajului uzual. Dar, prea adesea, mulți dintre ei s-au limitat la a spune ce nu face discursul de ficțiune, fără a încerca să propună o explicație a funcționării sale pozitive. Una dintre tezele ce reprezintă o excepție de la
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
referință incluzând, pe de o parte, denotația metaforică, pe de altă parte modurile de referință non-denotativă. Cu alte cuvinte, Goodman lansează ipoteza că „în textele de ficțiune, absența denotației literale îl incită pe cititor la activarea altor tipuri de relații referențiale, în special exemplificarea și exprimarea”144, sugerând că lipsa de denotație a unei opere nu o împiedică să aibă totuși o dimensiune referențială (chiar dacă aceasta capătă un grad de abstractizare ridicat, fiind considerată parte din structura referențială a sistemelor simbolice
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
existenței și limbajului, dublată de luciditate, adică de conștientizarea omniprezenței convenționalului (care nu se mai restrânge la sfera artei, ci domină toate celelalte sfere ale realului), îl determină pe autorul acestui tip de poezie să se folosească de idealul preciziei referențiale ca de o armă cu două tăișuri. Deși lasă impresia că își propune să construiască un spațiu mai puțin exaltat de propriile diferențe față de realitate, prin simplul fapt că privește cu un ochi către lume și cu celălalt către literatură
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
remarca Alfonso Berardinelli, „a povesti, a exprima, a raționa și a reprezenta erau pentru Breton și pentru Valéry lucruri ce trebuiau să rămână dincolo de limitele scrisului poetic”418, pentru reprezentanții poeziei de care ne-am ocupat, excluderea discursivității și a referențialului nu mai reprezintă deloc o prioritate. Dimpotrivă, ei se reorientează spre recuperarea acelor genuri și stiluri considerate multă vreme nepoetice, reabilitând în special narativul și dramaticul, într-o mișcare recuperatorie ce ne-a îndreptățit să vorbim de întoarcerea a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
față de tradițiile familiei și ale comunităților impietează autoritatea statului și a instituțiilor de coordonare și reprezentare. Îndoielile lui S.P. Huntington (1927-2008) față de țările cu religie creștin-ortodoxă, numeroase în Balcanii marcați de "șocul civilizațiilor" din anii 1990, se disipează când schimbăm referențialul. România cuplată cu Bulgaria contribuie cu milioanele lor de emigranți la dezvoltarea Italiei, Spaniei și a altor țări occidentale. Populațiile acestor două țări suportă de peste două decenii, cu stoicism și resemnare, exodurile spre Vest. Implantările parțiale ale economiei de piață
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
diferite. Se disting trei spații de poziționare: 1. Spațiul intențiilor, în care se situează axele 1 (destinația) și 5 (voința dominantă) 2. Spațiul problemelor tehnice sau al dispozitivului de evaluare: obiectul decupat din realitate (dimensiunea 4), modul de construcție a referențialului (axa 6) și modul în care se face evaluarea (global sau analitic - axa 7), actorul privilegiat (axa 2) și locul acestui actor (axa 8). 3. Spațiul destinației sau folosirii, utilizării sociale a activității de evaluare și a produselor sale (axele
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
experților implicați în definirea, implementarea și evaluarea politicilor educaționale. Toate sistemele de indicatori din domeniul educației și formării profesionale se raportează la taxonomia și cadrul terminologic unitar introdus de ISCED-97. Din acest motiv, însușirea acestei terminologii și folosirea curentă a referențialului operațional al ISCED-97 sunt indispensabile pentru înțelegerea logicii interne a Sistemul Național de Indicatori pentru Educație și raportarea la comparațiile internaționale, inclusiv la băncile de date și analizele specializate ale Uniunii Europene. (Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru învățământ Rural
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
convergente. Trebuie mai degrabă să avem în vedere modernitățile multiple, cu structuri instituționale distincte, care sunt totuși raportabile la una și aceeași matrice cu principii determinate. J. Habermas, U. Beck sau C. Lau, de exemplu, disting un set de principii referențiale ale modernității, cum ar fi reflexivitatea, egalitarismul și subiectivitatea, dar și forme variabile de manifestare instituțională care se asociază cu variante distincte într-un set de modernități multiple. Dintr-o astfel de perspectivă, tranziția postcomunistă poate fi analizată în contextul
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pretutindeni cu schimbări rapide și radicale care sunt circumscrise în continuare modernității; b) de la sfârșitul secolului XX, societățile europene au intrat într-un nou stadiu al modernității, în care accentul este pus pe reflexivitate, în vederea modernizării modernității însăși; c) matricii referențiale a principiilor modernității îi corespund structuri instituționale care se diferențiază de la o societate la alta în zone geografice diferite; d) tranziția postcomunistă nu este doar contemporană cu tranziția nord-americană și europeană către modernitatea reflexivă, ci și, măcar parțial, convergentă și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să analizeze tranziția de la una la cealaltă. Să încercăm acum să identificăm conceptele centrale cu care au operat, insistând în principal asupra convergențelor care au generat distincția lor discursivă. Transgresăm astfel diferențele dintre autori și insistăm doar asupra acelor concepte referențiale care au generat presupozițiile specifice ale unei abordări pe care o considerăm ca iluministă prin origini și în multe privințe continuatoare peste timp, indiferent de intențiile declarate ale autorilor. Astfel, abordării iluministe îi este specific, în termenii lui M. Foucoult
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
De fiecare dată, rațiunea a fost asociată cu știința, iar ambele au fost opuse tradiției, care a fost identificată cel mai adesea cu religia, iar uneori cu elemente culturale care țin de obiceiuri, moduri de comportare, reguli de conviețuire, valori referențiale, mentalități etc., proiectate într-un trecut privit cu mefiență. Rațiunea analitică sociologică s-a vrut a fi științifică, adică similară cu metoda de cercetare din științele naturii, în special din fizică. Raționalitatea organizării sociale a luat forma birocrației impersonale și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
materialiste și postmaterialiste etc. Oricare dintre principiile modernității dispune de o încărcătură cognitivă și de o valoare normativă cu propriile coordonate, în virtutea cărora sunt ghidate acțiunile sociale și individuale și sunt generate instituțiile sau structurile instituționale. Ca atare, între principiile referențiale și structurile instituționale, apar corespondențe a căror variabilitate este limitată de normativitatea imperativă inerentă principiilor. De exemplu, statului național îi corespund anumite structuri instituționale, tot astfel cum putem identifica acele instituții ce corespund raționalizării organizatoare, libertății, egalității, individualizării etc. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
intens venerată și atent conservată, universitatea tradițională (consacrată) este departe de a-și fi epuizat resursele de supraviețuire. Atunci când vizităm universități contemporane cu o oarecare vechime, putem să observăm variații de la una la alta, însă nucleul lor tare de valori referențiale, de structuri de organizare și funcționare sau de practici academice este prezent. Organizarea cunoașterii urmează diviziunea academică clasică pe discipline bine separate și apărate de granițe intangibile. Ori de câte ori se pune problema înființării unor noi catedre sau a unui nou program
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]