10,187 matches
-
rămas fără cazarme / N-avem de-ales - Români, „La arme!” (Vremuri de restriște). O serie de poeme cu dedicații, reflectă prețuirea de care se bucură în ochii poetului, anumite persoane și personalități române. O notă aparte o constituie cele 15 „Reflecții” alcătuite din câte 3 versuri, chiar și 2, la fel ca poeziile tradiționale japoneze, cu formă fixă, numite haiku, ultima fiind alcătuită din 4 versuri: „...percep / Culorile înțepenite / Gândurile răzvrătite”; „...văd / Razele fierbinți de soare / Valurile reci de mare”; „...regret
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
remarcabilă personalitate a vieții bisericești și naționale - Episcopul Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei”, la Editura „România în Lume”; „De vrei să te mântuiești cu întrebarea să călătorești...”, la Editura „Bunavestire”; „Frânturi de învățături și cunoștințe: culegere de eseuri, meditații și reflecții asupra unor teme, subiecte și cărți”, la Editura „Aureo”, în anul 2013, „Sfânta Euharistie - Taina Nemuririi. Rolul ei în creșterea duhovnicească a credincioșilor”, la Editura „Mitropolia Olteniei”; „Câteva spicuiri, sugestii și recomandări...”, la Editura „România în Lume”, în anul 2014
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
București. Iunie 2013 - a apărut cartea cu titlul: „De vrei să te mântuiești cu întrebarea să călătorești...”, la Editura „Bunavestire” din municipiul Beiuș, județul Bihor. Septembrie 2013 - cartea cu titlul: „Frânturi de învățături și cunoștințe: culegere de eseuri, meditații și reflecții asupra unor teme, subiecte și cărți”, la Editura „Aureo” din municipiul Oradea, județul Bihor. Iunie 2014 - a apărut cartea (lucrarea de doctorat) cu titlul: „Sfânta Euharistie - Taina Nemuririi. Rolul ei în creșterea duhovnicească a credincioșilor”, la Editura „Mitropolia Olteniei” din
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
a autoarei și nu de puține ori o descoperim printre rânduri, ca un alt glas al personajelor sale. Tulburată de avalanșa întâmplărilor nefericite, o auzim punând omeneasca întrebare: Cine are plăcerea de a învălmăși astfel destinele?" sau auzim ecoul unei reflecții: Cine spune că dragostea e doar frumoasă, înseamnă că nu a bătut la toate ușile palatului unde sălășluiește aceasta". Copertele acestei cărți cuprind o scriitură dezgolită de orice conveniențe și fiecare din noi ne recunoaștem în diferite ipostaze. Mesajul ei
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
este o drama existențială. Timpul este privit ca un moment efemer, clipa cea repede trecătoare, acea boabă de nisip în clepsidra timpului pe care o poți privi în nemărginirea lui, ca o unitate de măsură a eternității. Constanța gândirii filosofice, reflecția asupra timpului a fost preocuparea de bază a gânditorilor lumii. Motivul scurgerii ireversibile a timpului a constituit de-a lungul vremii motiv de inspirație pentru toți creatorii de artă, fiindcă exercită asupra ființei umane o adevărată teroare de frica îmbătrânirii
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
precum ciuperca de reparat ciorapii pot ajunge în prim-plan, căpătând o putere de sugestie mai mare decât a unei descrieri exhaustive. Amintirile nu sunt așezate ordonat în sertarele memoriei, ci se contaminează reciproc, își dispută întâietatea, devin pretexte de reflecție sau porți către alte amintiri. Cu toată diversitatea episoadelor și personajelor evocate, unele elemente revin aproape obsesiv în memorie: spațiul închis, securizat, căutat în mod constant, inclusiv în vis; angoasele pe care le provoacă despărțirile temporare de părinți; momentele izolate
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
normalitate la care, în perioada comunistă, nimeni nu avea curajul să spere. Există, în jurnalul parizian al lui Eugen Simion cel puțin trei categorii de notații. În primul rând notațiile despre jurnal ca gen literar. Periodic firul faptelor și al reflecțiilor se întrerupe spre a lăsa loc unor meditații despre rostul și utilitatea jurnalului intim. Iată o mostră, luată la întâmplare: "Jurnalul meu tinde să devină un eseu biografic. N-aș dori să fie, dar nici nu îl pot împiedica. Toate
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
o carte de memorialistică bine scrisă" (la p. 56). Tânărul autor are probleme cu construcția propriilor texte, cu argumentarea opiniilor, dar nici un fel de reținere în legătură cu formularea acestora. Exprimarea (tranzitivă, "vioaie", "haioasă", de tabloid citit în metrou) o ia înaintea reflecției, dacă nu o suplinește. Între cele două etape este de multe ori un decalaj vizibil. Avantajul acestei modalități de a face critică literară constă în dezinhibarea, relaxarea, firescul limbajului, saturat de locuri comune. Față de "păsăreasca" altor critici, scrisul lui C.
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul „Pe lângă plopii fără soț” și a romanțelor Îngânate de români pribegiți, inculți și neciopliți, pe scurt o icoană culturală locală irelevantă pentru străini. Reflecții de traducător Argumentul irelevanței este greu de acceptat altfel decât prin contaminare emoțională. ICR-ul are menirea constitutivă să reprezinte cultura română, În ansamblul ei, cu ceea ce a avut și are mai valoros și identificabil românesc. Patrimoniul cultural nu este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Mnemotehnica lui Paul Goma de Ovidiu Verdeș, Uitarea vie de Gheorghe Crăciun, Uitarea care ne unește de Smaranda Vultur, Memorie și discurs identitar de Alexandru Zub, Orașul amintirii negre de Romulus Rusan, Nu avem voie să știm de Filip-Lucian Iorga, Reflecții pe marginea unui pelerinaj la Sighet de Andrei Oișteanu, Arhivele uitării de Daniel Barbu, Istorie recentă și memorie colectivă: note pe marginea lui "Decembrie 1989" de Cătălin Augustin Stoica și John F. Ely. Foarte impresionant și memorabil (pentru a fi
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
esența sistemului totalitar care a distrus civilizația românească în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. Și au procedat întru totul democratic, adresându-se Justiției pentru pedepsirea unor activități criminale monstruoase și nu înființând comisii, tribunale revoluționare, grupuri de reflecție cu veleități de instanțe morale etc. Este cea mai serioasă, mai corectă și mai demnă de luat în considerare reacție de până acum față de regimul comunist. Plângerea poate fi privită totodată ca un îndreptar pentru toți cei care vor să
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
Gagneux, carillon-istul suveran din vechiul turn, ne răsfață cu un concert din care nu lipsesc menuete de Bach, rigaudon-uri de Rameau sau corale de Martin Luther. Un concert de clopote, nu neapărat ca o sumă exactă a unor momente de reflecție tehnică, ci mai degrabă ca un proces viu, spontan de perpetuă renaștere spirituală. E ca o eliberare de forță și de durere, de patos și de măreție, de credință și de speranță. Dangătul metalului nobil parcă ne transmite acel egoism
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
complex, mai dificil de descifrat este grupul doamnei cu licornul. Doamna are capul aplecat ușor înspre umărul stîng și se uită nu drept înainte, nu în ochii privitorului, ci undeva, în zare. Poziția capului poate sugera cedare sau rușine sau reflecție. Ambele ei mîini sînt așezate, aproape vertical, pe trupul licornului din poală. Asertiv și cu dorința de a-l reține. Unicornul e supus. }ine coada așternută pe pămînt, într-o poziție de repaus, deci de acceptare, iar capul și cornul
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
o deontologie a profesiei de critic literar), câteva analize aplicate celor mai reprezentativi critici ai vremii și, nu în ultimul rând, un soi de autoportret al criticului Mircea Martin, prin intermediul confesiunilor din interviurile ocazionale. Pline de învățăminte sunt și astăzi reflecțiile profesorului în legătură cu tipurile de exprimare a judecății de valoare, conștiința operei literare, poziția pe care trebuie să se situeze criticul în raport cu opera și cu dezideratele ideologice ale timpului. Citite acum pentru prima oară, multe dintre afirmații pot surprinde prin curajul
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
o deontologie a profesiei de critic literar), câteva analize aplicate celor mai reprezentativi critici ai vremii și, nu în ultimul rând, un soi de autoportret al criticului Mircea Martin, prin intermediul confesiunilor din interviurile ocazionale. Pline de învățăminte sunt și astăzi reflecțiile profesorului în legătură cu tipurile de exprimare a judecății de valoare, conștiința operei literare, poziția pe care trebuie să se situeze criticul în raport cu opera și cu dezideratele ideologice ale timpului. Citite acum pentru prima oară, multe dintre afirmații pot surprinde prin curajul
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
statale, fapt pentru care ei trebuie să accepte aceste dimensiuni ca fiind ale lor, să și le asume, si sa consimtă că ele generează însușiri asemănătoare în semeni, printre care se vor ivi interese comune; națiunea este "un mod de reflecție": "Națiunea e necesară, fiindcă e natura, dar e neîncorsetată, fiindcă e reflecție". În al doilea rând, ea îl identifica, îl încorsetează pe om că natura și îl eliberează că reflecție cu prețul aruncării într-o dilemă: daca omul optează pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ale lor, să și le asume, si sa consimtă că ele generează însușiri asemănătoare în semeni, printre care se vor ivi interese comune; națiunea este "un mod de reflecție": "Națiunea e necesară, fiindcă e natura, dar e neîncorsetată, fiindcă e reflecție". În al doilea rând, ea îl identifica, îl încorsetează pe om că natura și îl eliberează că reflecție cu prețul aruncării într-o dilemă: daca omul optează pentru stânga e blamat, iar dacă o face pentru dreapta e răsplătit. Apoi
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
se vor ivi interese comune; națiunea este "un mod de reflecție": "Națiunea e necesară, fiindcă e natura, dar e neîncorsetată, fiindcă e reflecție". În al doilea rând, ea îl identifica, îl încorsetează pe om că natura și îl eliberează că reflecție cu prețul aruncării într-o dilemă: daca omul optează pentru stânga e blamat, iar dacă o face pentru dreapta e răsplătit. Apoi, autoafirmarea de tip naționalist nu e un proces pozitiv, ci unul negativ, fiindcă se bazează pe discriminarea față de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de ceilalți; definirea de sine prin raportare la ceva exterior este inevitabilă, "fiindcă ceea ce se urmărește aici e transformarea unui determinism natural în reflex (căci etnii ca atare au existat și înainte de zămislirea sentimentelor naționale, ele devenind doar ulterior, prin intermediul reflecției, obiect al sentimentului național)". Ceea ce se întâmplă cu un naționalist e invers decât ceea ce se petrece cu un tribal: la primul, prescripția ritualica operează că natura, la al doilea natură operează că prescripție; "naționalistul nu e dispus să admită că
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ci că manieră de comportament instituțional și cetățenesc precum și în sensul unei bune ideologii, care nu este altceva decât începutul realizării ideii europene la dumneavoastă acasă". Remarcând nivelul academic al comnferinței, moderatorul Virgiliu Pâslariuc a subliniat acest "moment istoric al reflecției când trebuie demontat clișeul propagandei rusești în Moldova conform căruia: "Ce ne trebuie nouă în Europa, ca noi suntem deja în Europa!?!"". Se amestecă în mod tendențios și cu rea credință sensul geografic al termenului cu cel al proiectului politic
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
111). Probabil că citarea lui Seneca este inspirată doar prin scurtimea și incisivitatea formulării "paradoxului tiraniei", însă e departe de a fi originală cât timp prima problematizare aparține lui Xenofon în dialogul minor Hieron și care a făcut, ulterior, obiectul reflecției lui Leo Strauss 2. Dacă biografia semnată de Johnson concretizează afirmațiile generale făcute de Xenofon-Seneca asupra tiranului, în egală măsură, aceasta poate fi citită și dostoievskian, ca replicare a lui Dmitri Karamazov, personaj literar, în Iosif Visarionovici Stalin, personaj istoric
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
publicațiilor". Concluzia pentru perioada războiului aproape că vine de la sine: După venirea la putere a lui Hitler (1933), după războiul de cucerire a Etiopiei de către Mussolini (1934-1935) și după tragedia spaniolă din 1936-1939, obiectivitatea nu e posibilă" (p. 129). Dincolo de reflecțiile privind teoria și practica reportajului, studiile de caz și comparațiile cu literatura, cartea lui Radu Ciobotea poate fi citită și ca un excelent studiu de istorie. Autorul descrie, din perspectiva reportajelor apărute în presă, momente cheie ale istoriei secolului XX
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
volumul lui Radu Pavel Gheo, într-o problematizare mult mai subțire, cu rezolvări facile, preponderent în cheie stilistică, ale temelor discutate. Rezolvarea nu trebuie înțeleasă, firește, în sens strict: ci în acela de a determina cercuri tot mai largi de reflecție, meditații cât mai profunde asupra lumii românești. Autorul se oprește însă (dintr-o limitare de proiect sau dintr-o neputință comprehensivă) pe treapta cea mai comodă: a ironiei cool la adresa ghiolbanului național. Să citim un fragment, edificator asupra manierei retoric-publicistice
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
de materii sub astrul libertății asocierii lor: "Critica nu trebuie să-și refuze nimic... Este genul (sau ar trebui să fie, dar nu e decît rareori) proteic prin excelență. Cum s-a spus că e romanul. Ironie, poezie, epic, teoretic, reflecție, puțină biografie, ceva autobiografie, jurnal, eseu de idei, transcriere de citate, conversație, teatru, lungi tăceri neapărat, totul însă în serviciul literaturii - adică rămînînd ce este, dar cu toate mijloacele la îndemînă, desfășurate în libertate...". G. Poulet e apreciat pentru conceptul
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
pamfletului arghezian Omul cu ochii vineți (martie 1912), multe texte caustice, cu titluri și subtitluri frapante, incisive, incitante, ca Ploșnița - în țara regelui celui mai bogat din lume (cu figurarea pe copertă a unei mari ploșnițe negre cu coroană), Ploșnițele - Reflecții, Portretul unui rege - Câteva crâmpeie - Hohenzollern sau Păpușă-Vodă, Asasinul de la Castelul Peleș, Regele oligarhiei etc., etc., semnate cu pseudonime: Alex. Filimon, Block-Notes, Em. Argin, Lux, Proletar etc. 3. Că declarația inculpaților, citită de Tudor Arghezi (căruia-i aparține textul, reprodus
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]