2,285 matches
-
nervoși independenți. Pe plan fiziologic, Lower și Ens (1745), studiind consecințele secțiunii și stimulării vagului, semnalează efectele sale cardioinhibitorii. Alți autori (Whytt, 1751) atrag atenția asupra mișcărilor involuntare ale tractusului gastrointestinal și vezicii urinare, pe care le consideră de natură reflexă. Hunter (1776) afirmă chiar că activitatea stomacului este controlată mai mult de nervii simpatici decât de creier. Pe baza datelor anatomo-fiziologice acumulate, Neubauer (1772) realizează una din cele mai reușite scheme ale distribuției vagului craniosacrat și simpaticului cervicotoracic, iar Haller
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
că activitatea reglatoare a simpaticului toraco-lombar este dublată de aceea a parasimpaticului craniosacrat (fig. 1). În modul acesta s-a ajuns la delimitarea sectoarelor celor două componente ale sistemului nervos vegetativ și la conceptul actual al dualității simpatico-parasimpatice. Spre deosebire de actele reflexe viscerale (cardiace, gastrointestinale, glandulare etc.) care sunt involuntare, altele (respirația, alimentația, actul sexual) se realizează în tandem cu componenta somatică conștientă. În timp ce segmentul cerebrospinal somatic asigură motilitatea voluntară și sensibilitatea externă necesară relațiilor reciproce dintre organism și mediu, sectorul vegetativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
număr mai mare de neuroni postganglionari, sfera de acțiune a simpaticului este mult mai largă decât cea a parasimpaticului. Formațiunile ganglionare fac oficiul atât de stație de releu între nucleii vegetativi intranevraxiali și organele subordonate acestora, cât și de centri reflecși periferici. Legătura cu centrii vegetativi medulari se realizează prin ramurile comunicante albe, iar cu sistemul somatic periferic prin ramurile comunicante cenușii. Mediația chimică este asigurată de acetilcolină în cazul fibrelor simpatice preganglionare și de către noradrenalină la nivelul terminațiilor postganglionare. Componenta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
componenta vagală și sacrată conține fibre parasimpatice motorii și secretorii pentru organele toraco-abdominale și pelvine. Pe de altă parte căile aferente vegetative sunt atât proprii cât și parțial comune cu ale sistemului nervos somatic. Ele constituie prima verigă a arcurilor reflexe organo-vegetative. Informații asupra statusului organelor viscerale ajung la creier pe două căi principale: calea nervilor cranieni parasimpatici și calea sistemului aferent simpatic. În timp ce nervii cranieni V (trigemen), VII (facial), XI (glosofaringian) și X (vag) transmit informații predominent mecano- și chemoreceptoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a demonstrat modul de terminare al nervului vag stâng în plexul mienteric al micii curburi și a sugerat existența plexurilor secundare și terțiare (Jianu și Menkeo, 1936). Pe plan funcțional, Bayliss și Starling (1899) demonstrează că mișcările peristaltice sunt declanșate reflex prin mecanism nervos local, iar Trendelenburg (1917) precizează că acestea se propagă în sens oro-anal. În 1921, Langley publică Sistemul nervos autonom în care este menționată pentru prima dată organizarea sa tripartită în sistemele simpatic, parasimpatic și enteric. După această
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
anterior (aria 24), de exemplu, provoacă, cu participarea hipotalamusului și nucleului caudat, efecte inhibitorii asupra reacțiilor comportamentale și organo-vegetative de tip ergotrop. Cortexul cerebelar și mai ales lobul anterior conține, de asemenea, elemente neuronale vegetative a căror stimulare directă sau reflexă provoacă modificări cardiovasculare, respiratorii și endocrine multiple. Controlul cortical al funcțiilor vegetative este, în majoritatea cazurilor, de tip inhibitor și se exercită prin intermediul centrilor organo-vegetativi subcorticali (diencefalo-mezencefalici, bulbari etc.) și medulari. Locul cel mai important din acest punct de vedere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nucleului paraventricular secretă neurohormonul eliberator de corticotrofină (CRH) care stimulează secreția de ACTH, TRH-TSH și prolactină din hipofiza anterioară. O altă parte a neuronilor neurosecretori parvocelulari trimit impulsuri la sistemul limbic, trunchiul cerebral și măduva spinării, fiind implicați în reacțiile reflexe și comportamentale generate de stres. Pe de altă parte, nucleul suprachiasmatic primind impulsuri luminoase de la retină, este implicat în reglarea ritmului circadian endogen și integrarea proceselor comportamentale, fiziologice și biochimice ale organismului dependente de variațiile și evoluția mediului înconjurător. Experimental
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale hipoglosului, glosofaringianului și vagului. Datorită relațiilor sale de vecinătate cu centrii respiratori și cardiomotori, respirația se oprește, iar frecvența cardiacă crește în timpul deglutiției. Un centru al vomei a fost identificat în planșeul ventriculului IV, a cărui excitare directă sau reflexă produce vomă. Aplicarea locală de apomorfină declanșează reflexul de evacuare gastrică, ca și în cazul stimulilor neuroreflecși de natură vagală sau senzorială (extero- și interoceptivă), prin mecanismul contracției musculaturii abdominale, gastro-intestinale și diafragmului. Centrii tusei și strănutului, pe lângă centrii respiratori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Aplicarea locală de apomorfină declanșează reflexul de evacuare gastrică, ca și în cazul stimulilor neuroreflecși de natură vagală sau senzorială (extero- și interoceptivă), prin mecanismul contracției musculaturii abdominale, gastro-intestinale și diafragmului. Centrii tusei și strănutului, pe lângă centrii respiratori, asigură reacțiile reflexe de apărare și îndepărtare prin expir forțat a factorilor iritanți de la nivelul mucoasei nazale, bucofaringiene, laringotraheale etc. Un centru glicoreglator a fost pus în evidență de C. I. Bernard la baza ventriculului IV cu ocazia „piqurei diabetice”. Majoritatea acestor centri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bulboprotuberanțial al formației reticulate prezintă o cale descendentă, facilitatorie, dispusă dorsolateral în continuarea celei mezencefalice și o alta, inhibitorie, situată în regiunea ventromediană a rombencefalului. Cele două căi ale sistemului reticulat descendent exercită, după caz, efecte activante sau frenatoare asupra reflexelor somato-vegetative medulare. Aferentele proprioceptive sosite de la nivelul musculaturii striate, de exemplu, determină prin fibrele reticulospinale de tip gamma, modificarea reactivității neuronilor motori alfa față de diverșii stimuli excitatori (fig. 11). Majoritatea căilor aferente și eferente ale formației reticulate sunt plurisinaptice. Datorită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și substanțelor anticolinesterazice, cât și acțiunea blocantă a atropinei. Un rol nu mai puțin important revine verigii neuroendocrine antrenate prin difuzarea excitației de la formația reticulată mezencefalo-diencefalică, în a cărei componență intră și hipotalamusul posterior, la complexul hipotalamohipofizar. Stimularea directă sau reflexă a formației reticulate mezencefalice provoacă activarea traseului electroencefalografic și metabolismului cerebral, cu participarea atât a vasopresinei, cât și a unor tropi hipofizari (Benetato și colab., 1963-1964). Una din primele dovezi experimentale în favoarea existenței unui factor umoral activator în hipofiză a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în reglarea și coordonarea funcțiilor viscerale, va fi reluat ulterior, la capitolul reglărilor organo-vegetative. I.2.1.6. Componenta vegetativă medulară Ca și trunchiul cerebral, măduva spinării conține numeroase structuri vegetative cu rol fie de conducere, fie de centri organo-vegetativi reflecși. Spre deosebire de căile de conducere, care sunt comune cu ale sensibilității somatice, centrii vegetativi medulari se găsesc de o parte și de alta a canalului ependimar atât în pars intermedia, cât și în tractusul intermediolateral al măduvei dorsolombare și sacrate. Cele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lungul întregii măduve. Coloana parasimpatică este localizată între segmentele S2-S4 în partea medială a bazei cornului ventral. Ea conține neuroni preganglionari ai aferenței parasimpatice sacrate și reprezintă sediul centrilor de micțiune, erecție și defecație. În măduva sacrată, se găsesc centrii reflecși anospinal al defecației (S)-S3) și genitospinal al erecției (S2-S3). Acesta din urmă este dublat de centrul ejaculării, situat ceva mai sus, între L1-L3. La nivelul coloanei în torsadă a măduvei sacrate, se află centrul parasimpatic al reflexului de micțiune
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
alătură unor nervi cranieni până la ganglionii previscerali ai capului și gâtului, iar fibrele plexului sacrat se distribuie viscerelor pelvine. Formațiunile ganglionare fac oficiul atât de stație de releu între nucleii vegetativi intraaxiali și organele subordonate acestora, cât și de centrii reflecși periferici. Legătura cu centrii vegetativi medulari se realizează prin ramurile comunicante albe, iar cu sistemul somatic periferic prin ramurile comunicante cenușii. Ganglionii vegetativi simpatici sunt reprezentați de lanțul simpatic laterovertebral alcătuit din ganglionii dispuși metameric de o parte și de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conțin un amestec de elemente nervoase somatice și vegetative. Semnificația funcțională a dualității somatovegetative de la nivelul ganglionilor spinali, ca și a parasimpaticului spinal în general, este insuficient cunoscută. S-a emis ipoteza că acesta ar participa la fenomenele de vasodilatație reflexă și hiperemie funcțională din teritoriile suprasolicitate cu rol trofic-adaptativ. Lipsa acetilcolinei din efluentul venos al labei excitate antidromic (Parrot și Reuse, 1954) a determinat pe unii autori (Hinsey și Cutting etc.) să admită că fibrele vegetative eferente din rădăcinile posterioare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
entități vegetative cu conținut mixt simpaticoparasimpatic și senzitiv, dispuse fie în jurul pediculului vascular al diverselor organe, fie sub forma unor conglomerate de ganglioni și fibre nervoase situate în imediata lor apropiere, cu rol atât de conducere, cât și de centri reflecși. Din prima categorie fac parte plexurile periarteriale, ce poartă numele vaselor pe care le însoțesc (carotidian, tiroidian, esofagian etc.), iar din cea de a doua, plexurile ganglionare prevertebrale propriu-zise, dispuse la originea marilor vase toracoabdominale. Ele primesc fibre preganglionare de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care se ramifică la distanță de corpul celulei, trecând adeseori dincolo de limitele ganglionilor neurali. Contrar primelor, ele ar fi după Lawrentiev de natură simpatică. Majoritatea autorilor le atribuie însă rol de celule receptoare, implicate în asigurarea sensibilității viscerale și reacțiilor reflexe locale. În celulele ganglionare ale celor două plexuri intramurale sosesc fibre preganglionare parasimpatice și postganglionare simpatice, ce se anastomozează cu terminațiile dendritice ale acestora, fie direct, fie indirect prin intermediul așa-numitelor „celule interstițiale”. După Ramon y Cajal, acestea ar fi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și coordonare somatovegetativă. Întreruperea lor la diferite niveluri prin mijloace farmacologice aduce de altfel mari servicii terapeutice. La nivel medular, prelungirea axonală a protoneuronului senzitiv visceral face sinapsă atât cu celulele eferente ale coloanei intermedio-laterale simpatice, pentru a constitui arcul reflex organovegetativ, cât și cu celulele radiculare ale cornului anterior, pentru a forma arcul reflex viscerosomatic, implicat în reflexele de apărare din cursul durerilor abdominale. Fibrele aferente vegetative ale nervilor cranieni, inclusiv nervii sinocarotidieni și endocardoaortici sunt, de asemenea, formate din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mari servicii terapeutice. La nivel medular, prelungirea axonală a protoneuronului senzitiv visceral face sinapsă atât cu celulele eferente ale coloanei intermedio-laterale simpatice, pentru a constitui arcul reflex organovegetativ, cât și cu celulele radiculare ale cornului anterior, pentru a forma arcul reflex viscerosomatic, implicat în reflexele de apărare din cursul durerilor abdominale. Fibrele aferente vegetative ale nervilor cranieni, inclusiv nervii sinocarotidieni și endocardoaortici sunt, de asemenea, formate din terminații dendritice ale celulelor senzitive situate în ganglionii de pe traiectul acestora și prelungiri axonale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
formate din trei tipuri de neuroni descendenți. Din punct de vedere neurochimic interneuronii enterici sunt ACh-ergici și, după cotransmițător, se deosebesc în calretininergici (neuroni ascendenți), NO-ergici, 5-HT-ergici și SOM- ergici (neuroni descendenți). Primele trei tipuri sunt implicați în motilitatea parietală reflexă, iar interneuronii ACh/SOM-ergici în complexele mioelectrice migratorii. Toți interneuronii descendenți trimit colaterale în plexul submucos, iar cei ACh / 5-HT-ergici sunt implicați în reflexele secretomotorii. În plexul submucos interneuronii sunt puțin numeroși, majoritar VIP-ergici dar și NO-ergici iar axonii lor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în corpul neuronului IPAN din plexul submucos și stimulează secreția în zona excitată (31, 36). Axonii centrali se colateralizează abundent și realizează două variante sinaptice (42). Colateralele cele mai scurte din plexul submucos bypassează plexul mienteric și relizează un arc reflex monosinaptic, făcând sinapsă direct cu neuronul secretomotor/vasodilatator. Colateralele lungi ale neuronilor IPAN din ambele plexuri, submucos și mienteric, fac sinapse cu lanțurile interneuronale descendente și stimulează secreția distal (anal) față de zona excitată. În cazul excitării mucoasei intestinale prin agenți
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de scurtă durată (de ordinul milisecundelor), receptorii metabotropi influențează mai lent (în secunde sau minute) permeabilitatea ionică prin intermediul unuia din mesagerii secunzi, ca urmare a activării unui sistem enzimatic. Primii asigură răspunsurile prompte și de scurtă durată, cum sunt cele reflexe sau comportamentale, iar cei din urmă servesc la modularea excitabilității sinaptice interneuronale, indispensabilă comportamentului adecvat, memorizării, învățării etc. În general, receptorul și nu neurotransmițătorul este cel care determină răspunsul sinaptic de tip excitator sau inhibitor. Deși răspunsurile sinaptice chimice sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
netezi au particularități morfo-funcționale ce diferă de la un organ la altul, ei pot fi în general clasificați în două categorii principale: mușchii netezi multiunitari și mușchii netezi unitari. Plexurile nervoase ale mușchilor unitari au neuroni aferenți senzoriali implicați în reacțiile reflexe locale. Mușchii netezi multiunitari realizează joncțiuni comparabile cu cele neuromusculare scheletice. Sunt joncțiuni de contact cu spațiul sinaptic și răspuns limitat. Mușchii netezi unitari formează sinciții funcționale, fibrele musculare fiind unite în fascicule sau pături în care membranele musculare intră
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al acetilcolinei asupra manifestărilor sale motorii și secretorii. Efectele respective sunt potențate de ezerină (inhibitor al colinesterazei) și abolite de atropină (blocant muscarinic). Aparatul respirator este influențat atât direct în sens bronhoconstrictor și hipersecretor, cât și indirect, prin mecanismul stimulării reflexe miocardice. La astmatici, acetilcolina provocând bronhoconstricție și tulburări respiratorii mai grave este utilizată la testarea reactivității bronșice. Asupra musculaturii striate, acetilcolina provoacă efecte depolarizante cu participarea receptorilor N2 nicotinici antagonizate de către d-tubocurarină. Spre deosebire de musculatura striată, fibrele musculare netede sunt în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neurovasculară centrală și periferică. Drept moleculă gazoasă semnal, CO provoacă atât reacții miorelaxante și vasodilatatoare locale, cât și activarea mediației chimice anterograde și retrograde centrale prin intermediul sistemului guanilatciclazei-cGMP. Efectele stimulante de la nivelul structurilor neurovasculare centrale ale CO contribuie la reacțiile reflexe inhibitorii de tip depresiv, însoțite de reacții hipotalamo-hipofizare compensatoare (CRH, vasopresină, oxitocină etc.). Acționând atât la nivel neurovascular cerebral, cât și în unele teritorii neuro-efectoare periferice, interacționează cu NO, realizând reacții cumulative directe sau indirecte producătoare, în funcție de doză, nu numai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]