923 matches
-
atitudini. Poate să le adopte pur și simplu ca atare. Aceasta este, într-un fel, manifestarea unui conformism. Poate, de asemenea, să inoveze la nivelul conținutului rolului, adică poate schimba practicile care-i sunt asociate. El acționează atunci ca un reformator. Dar poate și să redefinească în întregime rolul, modificând misiunea care-i era atașată în mod tradițional. Se comportă atunci ca un inovator. Tacticile de socializare exercită o influență asupra poziției pe care individul o va lua față de rol. De
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
în general, poate fi un instrument important pentru sistematizarea informațiilor și datelor cu privire la problemele guvernanței, în special asupra calității guvernanței locale. În plus, evaluarea constituie o sursă consistentă, formată din dovezi obiective, pentru elaborarea viitoarelor politici publice și poate împuternici reformatorii din cadrul administrației publice și al societății civile pentru mobilizarea opiniei publice în direcția reformei. Evaluarea guvernanței locale nu trebuie înțeleasă ca o subsecvență sau o formă dezagregată a evaluării guvernanței naționale. Aceasta furnizează informații referitoare la problemele specifice existente la
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Care-i strania perversiune, dacă nu o neobișnuită ură de sine, o pulsiune a morții întoarsă împotriva propriei persoane? Așa cum Eloi, meșterul de acoperișuri s-a adresat lui Luther, Quintin Thierry îl întâlnește pe Calvin, alt amator de ideal ascetic. Reformatorul care va trimite la rug pe Michel Servet scrie o broșură, Contra sectei fantastice a libertinilor spirituali î1545), în care, din câte se pare, există și un ecou al dialogurilor cu Quintin și cu alți adepți ai Spiritului Liber... Autor
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cum laude Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1929), a fost, mai întâi, profesor suplinitor în Diciosânmărtin, Dumbrăveni, Aiud, fiind apoi funcționar în Ministerul de Externe, condus de Nicolae Titulescu. În 1923, debuta cu versuri în ziarul „Reformatorul” din Piatra Neamț; aici este redactor la „Telegraful” (1923-1924) și director al revistei literare „Freamătul” (1925, 1927). Colaborează cu poezie, cronică literară, fragmente din monografiile pe care le începuse despre Ștefan Petică și Artur Enășescu la „Tribuna nouă” „Floarea soarelui”, „Târnava
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
să stabilească atmosfera generală care domină cele două capodopere, Decameronul și Povestirile din Canterbury, din perspectiva unei moralități creștine, la care scriitorii se raportau, dar pe care încercau totuși să o ignore. Nici Boccaccio, și nici Chaucer nu sunt niște reformatori, niște critici severi ai decăderii umane. Privesc lumea, pe care o descriu detașat, cu toleranță, îi interesează mai mult plăcerea pe care o oferă textul lor și apoi dimensiunea didactică pe care nu o puteau definitiv eradica. Universul aceasta permisiv
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lume care mai are resurse să discearnă binele de rău și nu e dominată de un scepticism nihilist, dincolo de slăbiciunile morale ale celor ce ar fi trebuit să constituie un model, transcende frumusețea și complexitarea creștinismului. Boccaccio nu este un reformator în adevăratul sens al cuvântului, nu neagă religia sau importanța ei, nu are tăria invectivei unor predicatori de mai târziu, ca Savonarolla, ci râde doar pe seama păcatelor clerului și ale papalității, nu este un malițios în forul său lăuntric. Semnalează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
matematic. Putem adăuga la lista celor ce au contribuit la actuala viziune asupra Sistemului Solar, a mișcării planetelor pe traiectorii eliptice și pe românul Spiru Haret. Spiru Haret (15 februarie 1851, Iași - 17 decembrie 1912, București) academician, matematician, pedagog român, reformator al învățământului românesc. Este primul român doctor în matematică și prin teza de doctorat „Asupra invariabilității axelor mari a orbitelor planetare” (1876) a adus o contribuție mondială în problemele mecanicii cerești, demonstrând contrar opiniei generale de atunci, că axele mari
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
realizări ale lui Haret nu sunt totuși în știință. Din 1879 se face cunoscut drept "om al școlii", urmând o viață de inspector și de om politic, lucrând în favoarea școlii și a educației. El a fost poate cel mai mare reformator al școlii românești din secolul al XIX-lea. 4.3 Formarea Sistemului Solar Soarele s-a format într-un imens nor de gaz și pulberi . Din motive încă puțin cunoscute, poate în urma unei perturbații create de explozia unei stele mai
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
o instabilitate legislativă destul de mare 12% din legile adoptate sunt modificate și 7% abrogate până la sfârșitul primei legislaturi. Această lipsă de coerență decizională poate fi explicată inclusiv de factorii politici, cu atât mai mult cu cât există acele tensiuni între reformatori și gradualiști. Și aceasta cu atât mai mult cu cât Guvernul este unicul inițiator al legislației, de-a lungul întregii perioade neexistând nicio lege adoptată ca urmare a unei propuneri din partea senatorilor sau deputaților 3. În al doilea rând, este
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
aerul unei epoci. Așa cum, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Anglia, Arthur Conan Doyle făcuse din Sherlock Holmes un fel de dandy în răspăr, în care se împleteau „omul de știință și estetul”, Dashiell Hammett și Raymond Chandler, marii reformatori ai romanului popular de aventuri, au pus în personajele lor limbajul anilor ’30, „modele și chiar gusturile privind jazzul, filmul și artele deceniului și, cu siguranță, obsesia sexualității” (Barzun, 2000, p. 741). Că e o sexualitate agresivă, parcă desprinsă din
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
beneficiarul unei grele și infamante moșteniri (cf. Johnson, 1983, p. 258). Intențiile sale erau, firește, cu totul altele. Punctul al optulea al decalogului chandlerian este cu adevărat crucial în precizarea viziunii autorului asupra propriei opere. Asumându-și dubla identitate a reformatorului și a celui care stabilește norme, scriitorul recurge la o serie de afirmații tari, grăbit, parcă, să încheie o demonstrație care a durat prea mult. Prima dintre ele: „Romanul polițist nu trebuie să încerce să facă totul dintr-odată”. A
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
din sânul Bisericii Catolice, mai întâi, cele patru cultele protestante și după aceea foarte multe culte neoprotestante, care se despart de Biserica Catolică și introduc o dogmatică nouă total diferită de cea a Bisericii lui Hristos. Martin Luther este primul reformator protestant urmat apoi de Jean Calvin și Huldrich Zwingli. Și astăzi mai apar culte neoprotestante, care urmăresc să atragă pe cei mai derutați în credință, sau mai puțin credincioși, în cultele lor promițându‐ le tot ce au nevoie numai să
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
probleme 35. 3. Marcion văzut de Harnack Cercetările contemporane asupra lui Marcion se află Încă sub imperiul impozantei lucrări din anii 1921-1923 a Învățatului luteran Adolf von Harnack, care vede În navigatorul din Sinope un teolog biblic radical și un reformator (de fapt, un precursor al lui Luther Însuși), ce nu dă Înapoi din fața celor mai revoluționare consecințe ale mesajului creștin. Potrivit lui Harnack, exegeza marcionită pornește de la principiul „discordiei Între Noul și Vechiul Testament”, Întemeiat În primul rînd pe o lectură intențională
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
său lăsând să se întrevadă însă și nuanțe prejunimiste, mai ales în chestiunea limbii literare. Prin scrierile lui (Muza de la Burdujăni, 1851, ș.a.) combate exagerările latiniste sau italienizante ale lui Heliade, pe care, mai înainte, îl privise ca pe un reformator (dovadă, Corespondență între doi rumâni, unul din Țara Rumânească și altul din Moldova, din „Muzeu național”, 1836). Un diletant este N. în părerile lui despre folclor, dar unul cu bun-simț și intuiție. Considerând laolaltă aspectul muzical, coregrafic, etnografic, literar, împarte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
vechiul regim. Șomajul a ajuns la 2 milioane de persoane. A ap...rut frică”. În Slovenia, indicele productivit...ții scade la 82,1% În 1992 făt... de 1989. Dac... „nivelul cel mai de jos al recesiunii că și al moralului reformatorilor” (J. Sgard) este atins În 1992 În ț...ri că Polonia, revigorarea se produce la date și cu amplitudini foarte diferite, În funcție de state și de sectoarele economiei. În Cehia, entuziasmul pentru noua economie se pr...bușește prima oar... În 1996
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
religioase la o formă incipientă. Această cenzură apare mai ales atunci când imaginarul panteonul specific unei religii a atins o stare de maxim și surplusul de zeități sau intermediari nu mai poate fi acceptat. În acest caz trebuie numiți toți marii reformatori ai religiei, dar voi reduce exemplele la Moise, Buddha, Isus, Mahomed, Luther. Orice încercare de reformare a religiei are drept scop cenzura unei forme de imaginar religios existente anterior. 3. Cenzura teoretică încercă să schimbe imaginea despre lume existentă anterior
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vieții în punctul b al vieții"; "restaurarea pe care o presupune minunea lui Dumnezeu este una integrală, al cărei capăt este orientat în sus, spre lauda Dumnezeului Care face minunea"272. Ocultarea numelui doctorului de la răsunătorul Martin, amintind de celebrul reformator religios și fondator al protestantismului, la Dugay (" Asta a fost înainte... Azi nu mai sunt nimic. Nu mai am nicio identitate") marchează trecerea de la sacrul de circumstanță la apostazia personajului. Vina tragică pe care și-a asumat-o falsul taumaturg
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lui Petrarca, simbol al iubirii mijlocitoare între sacru și profan. (Laura, imposibila iubire, se regăsește și în Tinerețe fără de tinerețe...). În O fotografie veche de 14 ani, protagonistul este un "nou sfânt, Sfântul Dumitru", iar profetul-doctor Martin trimite la vestitul reformator religios. Adeseori, trimiterile intertextuale sunt făcute de către personaje: În curte la Dionis, Leana este "și la Veuve, și Die traurige Witwe, și Jalea îi stă bine Electrei, și la Vedova...", în Uniforme de general, Manolache este chemat în clipa morții
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu Huși: un stăpîn al localității, înființată sau ocupată de el, purtător al etnonimului ias sau supranumit așa, a dat numele localității cu numele său la plural (însemnînd „oamenii lui Ias“). În cazul lui Huș, personajul numit Hus, ca marele reformator religios, este atestat efectiv (Husul). Unele toponime par a avea formă de singular (Ieșul, Gura Iașului, Valea Iașului) putînd intra în serie cu Blaj, Balș. S-a făcut observația că atît în cazul lui Husul, cît și în cel al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
orientator, de evaluator și terapeut, de organizator și conducător [apud Jinga I., Istrate E. (coord.), 1998, p. 83]. Constantin Narly caracterizează astfel rolurile educatorului: „inovator, cultivator, artist, amator de artă, om de gust, estet, om de știință, filosof, organizator, conducător, reformator” [Narly C., 1996, p. 453]. În opinia aceluiași autor, învățătorul trebuie să posede însușiri înnăscute: voința de desăvârșire, devotament față de oameni și mai ales față de copil, putința și tendința de a-l înțelege pe copil, entuziasm pedagogic, adâncă moralitate, inteligență
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
la tot ce el nu înțelegea, întâlnim pe Buda, întemeietorul unei doctrine reflexive și filosofice. În Persia aflăm pe Zaratustra și mai încoace avem la diverse popoare pe Moisi, Hristos și Mohamed, fără a vorbi de Luter, Calvin și alți reformatori de a doua mână a credințelor existente. Religia Geților, deși la începutul ei politeistă ca acea a tuturor Tracilor, s-a schimbat prin învățăturile lui Zamolxis într-o religiune reflexivă, care vom vedea că poartă în sine caracterul dualistic al
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a răsturna viziunea foucaultiană, fiindcă te întrebi: ce poate fi rescrierea altceva decât parodierea, imitarea ironică, adică "reprezentare-joc"? (Orice s-ar zice, din istorie nu poți ieși, ci doar să spui despre ea toate trăsnăile de pe lume!). Cu asemenea sofistică, reformatorii învățământului românesc postdecembrist au eliminat din programele de liceu criteriul diacronic în studierea literaturii, în favoarea celui atemporal, tematic (introdus, altminteri, și în studierea istoriei), încât elevul are acum dreptul să încurce epocile, să le ignore, localizând cu seninătate pe Marin
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care la Heidegger e Poetul sau Gânditorul. Kundera, în schimb, ne invită la o aventură nelimitată: nu te atașa nici de Dumnezeu, nici de patrie, nici de individ, ci doar de Cervantes! Din cauza acestui îndemn, Kundera a fost anatemizat ca "reformator burghez", iar de către preoți ca eretic. Kundera, însă, e doar împotriva oricărui tip de loialitate, cu atât mai intens contra loialității patriotice, singurul atașament fiind "față de istoria a ceva diferit de o țară cum ar fi, de exemplu, istoria romanului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
din cea revelatorie a lui Blaga. Este punctul-cheie în care el se detașează de postmodernism (deși îi invocă pe Derrida sau pe Lyotard), știindu-se prea bine că postmoderniștii exclud metafora din arsenalul artei 383. Or, Blaga, marele teoretician și reformator al metaforei (anticipator al metaforei vii a lui Paul Ricoeur) este prezent statornic în textele lui Victor Teleucă, obsedat de imaginea Marelui Anonim. De la Platon, concretul, știm, este o copie, adică în limbaj postmodernist un simulacru. De aici privirea artei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
controlează lentul proces de reformă a justiției par să fie încă împărțiți 194 și să continue să exercite o influență importantă asupra procedurilor de numire și recrutare a magistraților. Nu s-a întâlnit în sectoarele tratate niciun actor cu adevărat reformator care să fi încercat să introducă și să răspândească valorile și practicile promovate de UE. Au fost identificați totuși unii actori care ar putea fi importanți pentru schimbare, dar nu dispunem de date suficiente pentru verificarea acestei ipoteze. Situația este
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]