710 matches
-
sale spirituale în mod special. Apelând la tot ceea ce s-a realizat științific în literaturile istorice maghiară, austriacă, slovenă, croată, sârbă, română, slovacă, reluând propriile-i studii documentare ori de pură erudiție, renunțând la mai vechile sale interpretări și, deci, regândind materialul istoric, Kosăry Domokos ne-a pus la dispoziție o vastă informație cu privire la sistemul de învățământ, școli, tipografii, biblioteci, societăți francmasonice, personalități și tendințe, instituții politice, economice, culturale etc., motivând, poate nu atât teoretic, cât mai ales faptic, că civilizația
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
asupra consecințelor fanatismului de orice fel, a misticismului religios, m-a îndemnat să revăd cu ochii minții rosturile dialogurilor sale cu Thomas Morus și William Mountjoy sau a polemicilor cu Urlich von Hutten și Martin Luther; m-a determinat să regândesc trăsăturile caracteristice gândirii europene. Toate la un loc vorbesc de starea sufletească și mentală în care se găsea Europa veacului al XVI-lea, iar societățile spre care privim mergând pe urmele lui Erasmus ne revelează o criză de proporții prin
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
oblige școala la o pluralizare a modalităților didactice de învățare. 2.9. Funcționalități ale calculatorului în școală Computerul funcționează ca un mediator între profesor și elev, detronând oarecum rolul profesorului în triada emițător-mijloc-receptor. Educatorul însuși va fi nevoit să-și regândească clasa, acceptând-o altfel ca o entitate închisă, delimitată, constrânsă spațial și temporal. Elevii intră în circuite informaționale calibrate și aflate la discreția altora (instituții, asociații, instanțe media, comercianți, șarlatani, indivizi dubioși etc.). Responsabilitatea în a decela ceea ce este util
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dispozitiv a cunoștințelor. Făcând aceasta, ele pun în chestiune forma școlară născută pe fundamentele altor tehnologii. Lumea școlară este, prin urmare, în fața nevoii de a ridica o privire critică asupra ansamblului de dispozitive de mediere a cunoașterii și de a regândi spațiile și dispozitivele care-i vor permite mâine educatului să-și îmbunătățească strategiile și competențele de a cerceta ceea ce noi putem face din spiritul nostru și ceea ce spiritul nostru poate face din noi. (Jack Googy) Computerul, în calitate de instrument, este un
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
obiective. Privire de ansamblu Există dovezi prin care se constată că un curs a fost bine dirijat sau ghidat și că respectivii cursanți pot realiza scopul cursului? Indicatori: cursul a fost revizuit de experți în ceea ce privește conținutul și designul? cursul este regândit în mod curent (updatat) în ceea ce privește conținutul și aspectele tehnice? dacă acel curs va fi utilizat de instructori care nu au luat parte la conceperea lui, e posibilă modificarea sa? dacă da, a cui permisiune este necesară înainte să se recurgă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nu atât să facem o radiografiere exactă a unei stări de fapt, cât să edictăm câteva soluții pentru rezolvarea problemelor. În încheiere, ne permitem să sugerăm succint câteva piste de acțiune viitoare. 1. În primul rând, ar fi timpul să regândim conceptul de educație, care nu se mai poate defini doar pe o linie clasică (educo, educere este înțeles ca „a duce”, „a conduce”, pe alții). În accepțiunea știută, educația presupune o acțiune ce predetermină pe cineva să meargă pe o
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ce traversează întreaga literatură europeană, de la miturile Antichității greco-latine la realizările artistice renascentiste și de la creațiile umaniștilor medievali la operele marilor poeți ai modernității. Mitul lui Orfeu - Orfeu: motivul permanenței în lirica Renașterii (1978) - îi va da prilejul de a regândi condiția poetului și a poeziei: așa cum figura personajului mitologic evoluează de la o „divinitate traco-frigiană cu evidente implicații chtoniene” la imaginea luminoasă de fiu al lui Apollo și al uneia dintre muze, tot așa poezia este un act de purificare, de
CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286085_a_287414]
-
se acordă sau se retrage. Mă gândesc, deopotrivă, la ceea ce se poate descoperi în actul de contemplație (aș îndrăzni să spun „contemplație pură“) sau la acele experiențe ce lasă a se întrevedea ceva străin intenționalității omenești. Mai târziu, când Heidegger regândește ceea ce numim lume și locuire, pare sensibil mai ales față de a doua semnificație a cuvântului. Aici, însă, ea rămâne doar bănuită. Probabil că acest „mai târziu“ este la lucru chiar și aici, în aceste pagini, numai că faptul ca atare
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
se acordă sau se retrage. Mă gândesc, deopotrivă, la ceea ce se poate descoperi în actul de contemplație (aș îndrăzni să spun „contemplație pură“) sau la acele experiențe ce lasă a se întrevedea ceva străin intenționalității omenești. Mai târziu, când Heidegger regândește ceea ce numim lume și locuire, pare sensibil mai ales față de a doua semnificație a cuvântului. Aici, însă, ea rămâne doar bănuită. Probabil că acest „mai târziu“ este la lucru chiar și aici, în aceste pagini, numai că faptul ca atare
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Lasă-mă să termin, Barbara! A tăcut o clipă, înainte de a continua: Cum spuneam, mă întrebam cum aș putea să te ajut. Așa că m-am gândit că poate ar fi un bun prilej pentru noi să revizuim... știi tu, să regândim poziția ta aici la St George. Cum ai o anumită vârstă - scuză-mă - la care pensionarea e o opțiune plauzibilă, mă gândeam, ei bine... poate că ar fi cea mai bună cale în acest moment. Am rămas holbându-mă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
se zvonise că Ranmaru spera să primească Sakamoto - în prezent, castel al clanului Akechi - care fusese domeniul tatălui său. Vestea circula peste tot, până și Nobunaga fiind scandalizat de o asemenea idee. Astfel, pentru a pune capăt bârfelor neîntemeiate, își regândi acum politica deplasată de a-l ține pe Ranmaru îmbrăcat în paj și permanent lângă el. Această rectificare urma să fie și pentru binele lui. — Ieșiți în grădină? îl întrebă Ranmaru. Nobunaga se oprise pe verandă, iar Ranmaru ieșise în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de iertare și de milè creștineascè s-a stins de pe chipul domnului plutonier major, fècând loc uneia de vigilențè civicè și polițieneascè, Matei a ratat momentul în care ar fi putut obține un oarecare avantaj pe tablă de joc, dar, regândind totul și repoziționându-se își pregètește contraatacul, apelând la tehnică combativè a apèrèrii siciliene, Stiti sè jucați șah? îl întreb eu pe plutonierul major, spre surpriza mea rèspunde, Da! Puțin! Dar sunt mai bun la table! Aha! sunt pregètit sè încep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
care trăim. Poate că ar fi interesant să revedem deci istoria „jugului otoman” (și) din această perspectivă matrimonială, pentru a regăsi și ceea ce ne leagă de această civilizație, nu numai ce ne-a opus ei. Și poate că am putea regîndi atunci, cu mai puține resentimente, și relațiile noastre actuale cu această mare putere regională, nu atît de opusă și ostilă pe cît ne-am obișnuit să credem. Țara lui Gargantua De data aceasta, italienii ne-au tăiat : cu ocazia Festivalului
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
logică de piață. Pasul următor constă în a înlocui conducerea colegială tradițională a universităților cu una managerială : profesorii nu se mai conduc pe ei înșiși, ci se cer conduși de tehnocrați competenți, care să-i scoată din belea. Aceștia vor regîndi apoi serviciile educaționale în ansamblul lor pentru a le face rentabile și pentru a convinge întreprinderile să investească în ele, ceea ce înseamnă întotdeauna schimbarea drastică a ritualurilor universitare clasice și controlul la fel de drastic al întregii activități profesorale - la limită, eliminarea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
atunci sentimentul de libertate și posibilitatea de a gestiona limbajul și formele epicului fără frica ori mânați de nevoia de a răspunde cenzurii le-au dat scriitorilor aparținând unor generații diferite un impuls creator salutar și i-au provocat să regândească, să rescrie, să tematizeze istoria/istoriile din spatele închisorilor comuniste. Chiar dacă, așa cum este cazul în paginile ce urmează, închisoarea nu îmbracă întotdeauna o formă materială, externă, ci face parte din noi înșine, din viața noastră rutinieră, din destinul familiei care, evident
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
azi de melcul lui Antim, învățăturile lui Neagoe Basarab și biblioteca stolnicului Cantacuzino? Haideți să încercăm! Ce-ar fi să lepădăm pentru câteva minute morga academică, acel hipercriticism iscat anume să ne acopere complexele de inferioritate evropenească, și să ne regândim ființa potrivit cronicilor vechimii și hedo nismului hâtru din miile de pagini absorbite de porosul infoliu cărtărescian? Cum, deci, ar putea să nu te provoace CD-ul Mihai Eminescu Vis, cu treizeci de poeme restituite de Petru Creția (în Manuscriptum
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Romanul unei vieți. Alături de cei care lasă țării amintiri din istoria zbuciumată a ultimilor 70 de ani, fostul colonel, urmaș al eroului de la Grivița, generalul Gheorghe Teleman, după stingerea entuziasmului revoluționar din 1989, în nevoile imediate ale existenței din ce în ce mai precare, regândește la rece și judecă poate și puțin nostalgic (doar e vorba de propria-i tinerețe și propriul roman) ce și cum a fost viața. Din capul locului vreau să subliniez că mărturiile din Jurnal vin să completeze mega-istoriacuprinsă în numeroase
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
pentru patru volume. Acum, când a trecut de la difuzarea operei în virtualitatea internetului, la transcrierea ei pe hârtie, însuși dl. Ioan Baban îi prefațează prezentul volum incendiar - spre bucuria cititorilor care-i apreciază spiritul său critic și plin de umor. Regândind totuși rolul scrisului care rămâne, ca să n-o spunem pe latinește, autorul deține un depozit considerabil de file de Jurnal, și ne „amenință” cu o suită de volume; după mine, dincolo de frumusețea expunerii și a izvorului ei de bună dispoziție
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
și-o amintea și pe a lui. Îl pusese în fața mărturisirii lui Mark, căci ceva se rupsese în ea. L-ai iubit pe fratele meu, nu-i așa? Bineînțeles că da. Chiar l-ai iubit, vreau să zic. Stătuse acolo, regândind tot, măsurându-l pe Daniel de parcă ar fi fost extraterestru. N-avea idee ce-o să spună dacă Mark Schluter ridica receptorul. Nu mai conta ce spunea, cu condiția să spună ceva. La celălalt capăt al firului, o voce strigă: „Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Pregătită ideologic de filozofia romantică - Arthur Schopenhauer și Friedrich Wilhelm Nietzsche, literatura revoltei lansa personajul în cursa decisă spre cunoașterea esenței umane. În planul socio-istoric aceste cărți apăreau după primul război mondial, experiență tragică a unei generații care încearcă să regândească ființa, în același timp subiect și obiect al reflecției. Experiența limită îi impune individului să se retragă în sine, să-și cunoască limitele, o modalitate de a se solidariza cu ceilalți oameni. Romanul românesc modern, anunțat, într-un fel, de
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
să se restabilească figura preotului dintr-un punct de vedere riguros biblic și teologic. Acesta este, prin urmare, cuvântul la care trebuie să ne întoarcem pentru că ne ajută să descoperim o surpriză despre Dumnezeu (este un Dumnezeu al inimilor), să regândim creștinismul ca pe o însemnată și încurajatoare religie a inimilor (Cristos i-a iubit pe oameni până acolo încât s-a dăruit tuturor cu inima sa deschisă), să revedem judecata, adesea negativă, despre Biserică, pentru a o vedea în identitatea
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
vara pe torporile caniculare în caminele studențești, devastate după plecarea studenților, și supuși unui chin împărtășit și de susținătorii cursurilor și de beneficiarii lor. Adevărul este că învățământul ursuz, de cazarmă, de felul recompensă și pedeapsă docimologică, nu a fost regândit în fundamentele lui. Niciunde nu am găsit idei cu adevărat noi în care perfecționarea să fie remotivată (și) prin plăcerea învățării (acest "obiectiv didactic" îmi pare a fi cel mai important dintre toate, indiferent de vârstă și de grade didactice
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
noi un soi de pășunism gata sa facă din provincie un alibi fata de ierarhiile valorice, cum se mai întâmplă prin mediile culturale provinciale, mediocre valoric, care socot că valorile ar fi impuse de "mafiile culturale" de la centru. Dimpotrivă. Dacă regândim valorile culturale o facem din perspectiva unor criterii estetice omogene, nicidecum altfel. De aceea, orice întâmpinare a prezentei dezbateri din această perspectivă mută obiectul discuției dincolo de intențiile noastre. Dacă cutare ardelean care trăiește în Capitală îmi spune râzând, pe bună
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
parte, era gândirea speculativă neoplatonică și neopitagoreică ajunsă la Roma prin intermediul culturii elenistice, capabilă să fie regândită de creștinism, care ar fi putut să primească unele aspecte utile din aceeași tradiție muzicală greacă. Prin urmare, creștinii au simțit nevoia să regândească teoria muzicală greacă, astfel încât să fie compatibilă și să exprime noul simț religios. Cu toate acestea, muzica inițială a creștinilor nu pare să fi posedat multe elemente în comun cu cea a grecilor, întrucât notația alfabetică a acestora din urmă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Începând cu jumătatea secolului al IV-lea, datorită Edictului din Milan (313 d. Cr.), care a promulgat libertatea cultului religios în Imperiul Roman, Biserica s-a aflat într-o poziție nouă față de societate și de puterea politică, fiind constrânsă să regândească raportul ei față de cultura seculară. Acestui nou scenariu i-a corespuns o evoluție socială la nivelul adepților credinței creștine; după primele adeziuni în rândul păturii sociale joase, acum pătrundea în clasele cele mai înalte ale societății romane, câștigând interesul și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]