591 matches
-
Nistrului. Așa Strabo ne spune lămurit că «regiunea întreagă care se așterne între Istru și Boristene, în cea dintâi parte a ei este pustia Geților; apoi incep Tirigeții și după aceștia Iazigii Sarmați, care se mai numesc și basilei adică regești.» Acești Iazigi se strămută după aceea către Nistru și Pont și mai târziu, tocmai pe timpul împăraților romani, trec o parte din ei peste Carpații moldovenești în Dacia și se așează aici sub numele de Iazigi Metanasti, locuind chiar atunci cel
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de bun organizator și genial stratag, ale lui Mihai Vodă Viteazul. După Unirea Transilvaniei cu Țara Românească în urma obținerii victoriei depline asupra turcilor la Călugăreni, Mihai ca un desăvârșit politician, ispitește pe Împăratul Rudolf II al Austriei, solicitându-i “o regească” îngăduiță pentru ocuparea Moldovei. Măgulit de această cerere, deși favorabil aducerii sub suzeranitatea sa a unei noi regiuni, împăratul consideră că trebuie să țină seama și de îngrijorarea regelui Poloniei Sigismund III și desigur și a turcilor, de a nu
Blitz Krieg pe meleagurile rom?ne?ti. ?nt?ia unire a ??rilor rom?ne?ti sub Mihai Voda viteazul by Ra?cu Paul-Emil () [Corola-publishinghouse/Science/83670_a_84995]
-
care să fi dorit moartea Victoriei***********, pentru simplul motiv că existența Victoriei nu jena pe nimeni și viața ei nu conta la scară națională sau internațională. Elisabeta a făcut istorie, Victoria a fost doar martora istoriei (e drept, un martor regesc și imperial); pentru gramaticieni, este diferența dintre activ și pasiv. Elisabeta era întotdeauna lucidă și avea o mare stăpînire de sine; ea controla întregul Consiliu Privat. Victoria, oricît ar putea părea de șocant pentru cititor, avea un psihic labil, trecînd
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
se lăsa mângâiată, îi povesti despre uciderea îngrozitoare a copiilor din Bethleem, măcel căruia îi căzuse și propiul fiu. Plin de milă față de ea îi dărui o piatră prețioasă și strălucitoare pe care, de fapt, voia s-o dea pruncului regesc. După luni de zile ajunse în Egipt, însă aici a aflat că pruncul Isus și părinții săi s-au mutat în locul lor natal. Și din nou porni la drum în căutarea pruncului Isus, la periferia unui oraș întâlni un lepros
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
debarcarea la capul Sigeu, lângă Troia. În acest răstimp, Ahile este menționat doar cu prilejul debarcării în două insule. Întâi în Schiros, unde Ahile cucerește cetatea stăpânită de Enieus și stă o vreme acolo, având de la una dintre fetele casei regești un fiu, Neoptolem, care urma să crească în Schiros până către sfârșitul războiului; tot acolo Ahile îi dăruiește lui Patrocles pe tânăra Ifis, care îl însoțește pe acesta la Troia și trăiește alături de el până la moartea lui. Apoi, în drumul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
tatăl Andromacăi, care era, încă mai de mult, nevasta lui Hector, luată de la părintele ei în schimbul unor daruri bogate. Atunci când a cucerit Lirnesos, Ahile i-a omorât Andromacăi toți frații, șapte la număr, care păzeau, în preajma cetății, vitele și oile regești. Pe mama prințesei a adus-o la Troia, pentru ca mai apoi să-i dea drumul în schimbul unei mari răscumpărări plătite de tatăl ei, bunicul Andromacăi (dar mama ei a murit curând, de inimă rea). Pradă bogată au luat de acolo
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Hiadele și Pleiadele, Carul mare. Într-o cetate se văd nunți, ospețe, alaiuri, dansatori, femei privind din pragul caselor, o judecată; alta este împresurată și scapă printr-o luptă sângeroasă. Urmează o scenă de arat, un seceriș pe un domeniu regesc, prânzul stăpânului tăcut și fericit și al pălmașilor osteniți; culesul unei vii, în cântece și dansuri; o turmă de vaci și de boi ieșind la păscut de-a lungul unui râu, atacată de un leu care 149 omoară un taur
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
o mască (masque) în sensul elisabetan al cuvântului, acela de compoziție dramatică mai scurtă, în versuri rimate, cu pasaje muzicale și coregrafice, jucată de actori neprofesioniști cu un prilej festiv în lumea 193 mare, de obicei o căsătorie, uneori chiar regească. Și cu un astfel de prilej, logodna Mirandei cu Ferdinand, îl roagă Prospero pe Ariel să pună în scenă această piesă-mască, convocând în vederea ei cât mai multe duhuri: „Decât un spirit lipsă / Mai bine toate-n păr.“ Și astfel, în timp ce
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
înțeles dacă voi spune: era luna octombrie", se închide superfluul spațiu liric și se reintră în spațiul prozaic al existenței concrete a personajelor, deranjate doar de intervenția Parcelor, care, iată, nu-și pot stăpâni excesul de zel și rup "durata regească a traiului unui becisnic". Decesul lui Claudius întrerupe, doar pentru puțin timp, narațiunea în acest punct. O nouă zi aduce cu sine și o nouă intervenție lirică, din cuprinsul căreia se cuvine să amintim o nouă răsturnare de situație, care
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
S. Crohmălniceanu), iar pe de alta, de sintaxe imagistice insolite: „Columna unui arbore-n crepuscul/ Împrăștie-n fereastră balsamul evocării./ Odihne rubinii în piscină/ Pe luna șoldului Salomeei,/ Și tolăniri pe tigri jupuiți,/ O roabă siriană/ Să-i treacă pântecul regesc/ La rindeaua dulce a uleiului de migdale” (Poem). În volumul Tărâmul celălalt (1938), lirica sinestezică a lui G. își găsește deplina forță de expresie, ceea ce se petrece, paradoxal, la nivelul structurilor fixe de sonet. Întreaga materie poetică, apropiată tematic de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
achiziționare nu mai este suficientă. Sunt necesare acum și niște însemne ale inițierii, printre altele botezul și cuminecătura, realizate de un agent abilitat. Acesta este Varlaam, un ascet de marcă preschimbat în neguțător, care reușește să înșele străjile puse de regescul tată și să pătrundă la prinț sub pretextul înfățișării unei nestemate nemaivăzute. Transferul este străveziu, dar metafora aparține inventarului agreat de cititori. Pustnicul aducea mărgăritarul supremei sapiențe, al doctrinei salvatoare. Învățătura este translată prin parabole (unele, precum „omul urmărit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
se lăsa mângâiată, îi povesti despre uciderea îngrozitoare a copiilor din Bethleem, măcel căruia îi căzuse și propiul fiu. Plin de milă față de ea îi dărui o piatră prețioasă și strălucitoare pe care, de fapt, voia s-o dea pruncului regesc. După luni de zile ajunse în Egipt, însă aici a aflat că pruncul Isus și părinții săi s-au mutat în locul lor natal. Și din nou porni la drum în căutarea pruncului Isus, la periferia unui oraș întâlni un lepros
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
debarcarea la capul Sigeu, lângă Troia. În acest răstimp, Ahile este menționat doar cu prilejul debarcării în două insule. Întâi în Schiros, unde Ahile cucerește cetatea stăpânită de Enieus și stă o vreme acolo, având de la una dintre fetele casei regești un fiu, Neoptolem, care urma să crească în Schiros până către sfârșitul războiului; tot acolo Ahile îi dăruiește lui Patrocles pe tânăra Ifis, care îl însoțește pe acesta la Troia și trăiește alături de el până la moartea lui. Apoi, în drumul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
tatăl Andromacăi, care era, încă mai de mult, nevasta lui Hector, luată de la părintele ei în schimbul unor daruri bogate. Atunci când a cucerit Lirnesos, Ahile i-a omorât Andromacăi toți frații, șapte la număr, care păzeau, în preajma cetății, vitele și oile regești. Pe mama prințesei a adus-o la Troia, pentru ca mai apoi să-i dea drumul în schimbul unei mari răscumpărări plătite de tatăl ei, bunicul Andromacăi (dar mama ei a murit curând, de inimă rea). Pradă bogată au luat de acolo
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Hiadele și Pleiadele, Carul mare. Într-o cetate se văd nunți, ospețe, alaiuri, dansatori, femei privind din pragul caselor, o judecată; alta este împresurată și scapă printr-o luptă sângeroasă. Urmează o scenă de arat, un seceriș pe un domeniu regesc, prânzul stăpânului tăcut și fericit și al pălmașilor osteniți; culesul unei vii, în cântece și dansuri; o turmă de vaci și de boi ieșind la păscut de-a lungul unui râu, atacată de un leu care omoară un taur și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
piesă, o mască (masque) în sensul elisabetan al cuvântului, acela de compoziție dramatică mai scurtă, în versuri rimate, cu pasaje muzicale și coregrafice, jucată de actori neprofesioniști cu un prilej festiv în lumea mare, de obicei o căsătorie, uneori chiar regească. Și cu un astfel de prilej, logodna Mirandei cu Ferdinand, îl roagă Prospero pe Ariel să pună în scenă această piesă-mască, convocând în vederea ei cât mai multe duhuri: „Decât un spirit lipsă / Mai bine toate-n păr.“ Și astfel, în timp ce
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
prieteni... Nu știu cum mai stai cu fata apărătorului lui Aristotel (!!!), însă mie mi-a rămas nespus de simpatică și te rog mult, dacă relațiile permit, să-i transmiți omagiile mele și simpatia mea, și toate mulțumirile pentru primirea mai mult decît regească prin afecțiune... Între timp eu am fost la Iași, la sărbătorirea Otiliei. Cred că prin prezența mea am salvat niște aparențe importante: îți voi spune personal despre ce-i vorba... Scriu - sînt la a doua formă - Satul uitat... - și în legătură cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de populație. Duminică, 8 noiembrie. Mihai și-a sărbătorit ziua onomastică și împlinirea vârstei de 15 ani. „Întreaga țară a participat cu bucurie la această sărbătoare, exprimându-și admirația și marile nădejdi pe care le întemeiază nobilul și mândrul vlăstar regesc”, sublinia presa. Joi, 26 noiembrie. Presa informează că regele și Mihai au luat parte la o vânătoare pe domeniul Foeni. 5 decembrie. Seara. La Palatul Regal se desfășoară un concert de gală, cu prilejul sărbătorii de Sf. Nicolae, urmat de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Bucovina. S-a intonat Imnul regal. Filaret Popovici, comandantul organizațiilor arcășești, a prezentat raportul. Carol și suita trec în revistă formațiile de tineret. S-a ridicat pavilionul național. Aici, „rândurile arcașilor străjeri au defilat prin fața Suveranului și a tânărului vlăstar regesc, Măria Sa Marele Voievod Mihai”. A urmat convoiul carelor alegorice, ce înfățișau, ,,turma cu stâna și ciobanii, plugul cu rodul spicelor, codrul cu Huțulii, bărbați și femei călări pe cai de munte”. Presa relata că mulțimea și-a mărturisit prin urale
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
înfrățire națională”. Subliniind importanța armatei. Carol i-a reamintit lui Mihai că unitatea militară, la care a fost numit, i-a fost naș la botez. „Chiar de la cristelniță ai fost sortit să fii al armatei, căci pe lângă nașii de sânge regesc, i-ai avut și pe acești falnici soldați ai trupelor de munte, care din leagăn te-au iubit și ți-au stat de pază”. Regele a accentuat că „oștirea este una din marile școli ale națiunii și acestei școli a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tratați ca niște criminali? Unde este? Unde a fost copilăria noastră? Explicați-mi, vă rog frumos, cum este sau cum trebuie să fie o copilărie?? "Porni-vom tineri ca albastrul imaculatelor seninuri!... Și mândri poate ca seninul albastru-al sângelui regesc." (I. Minulescu) Nu. Copilăria mea, a fraților mei și a miilor de copii deportați s-a desfășurat sub alte auspicii, și nicidecum sub cupola unui cer senin, blând, protector și romantic. Nu. Cerul copilăriei noastre a fost unul tulbure, ostil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
spre ea și Întreba: „Dar unde e palatul?“ După proclamarea regatului, „casa-palat“ a lui Dinicu Golescu s-a completat (Între 1882 și 1885) cu un corp nou, dându-i-se, grație arhitectului francez Paul Gottereau, o Înfățișare cât de cât regească. Dar nici acest palat nu mai există. Distrus de un incendiu În 1927, a lăsat loc actualului palat regal, de mult mai mari proporții și cu Înfățișare monumentală, construit Între 1930 și 1937. În ultimele două decenii ale secolului al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
rămas cu mine, să mă Îngrijească, iar camionul a plecat. CÎnd zgomotul motorului s-a stins În depărtare, am sărit În picioare și ne-am năpustit ca niște mînji spre vinul care avea să ne asigure cîteva zile de petrecere regească. Alberto a ajuns primul și s-a aruncat sub salcie: figura lui era parcă scoasă dintr-un film de comedie. Nu rămăsese nici măcar o sticlă. Fie nimeni nu s-a lăsat dus de starea mea de beție, fie m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
poetică, Ed. Jurnalul literar, Buc., 2000, p. 142. 18 George, Munteanu, Sub semnul lui Aristarc, Ed. Eminescu, 1975, p. 63. 19 Ibidem, Op.cit., p. 57. 20 Ioana, Em., Petrescu, Op.cit., p. 55. 21 Despre semnificațiile "purității", a filiațiilor și atributelor regești vezi: Durand, Gilbert, Op.cit., pp. 135-138. 22 Negoițescu, I., Op.cit., p. 145. 23 Ibidem, Op.cit., p. 146. 24 Ibidem, Op.cit., p. 145. 25 G. Munteanu, Op.cit., p. 59. 26 F. Nietzsche, Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, Ed. Humanitas, trad
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cele mai sincere omagii de prietenie și înțelegere. În acest număr colaborează: prof.Al Bardier, Cezar Retezeanu, Mircea Streinul, Veronica Dimitriu, Octav Rusu, Dem. Cernușcă, N.Tăutu, Dem. Abritculesei, Emil Antonovici etc. (Din revista Orizont nr.8/1939) * Ordinaciunile cesaro - regești la oficiólate de țară pentru ducatul Bucovinei Ordinaciunile cesaro - regești la oficiólate de țară pentru ducatul Bucovinei .Apare la Cernăuți, 12 octombrie 1861 - 1862. * Patriot Patriot, apare la Cernăuți, la 30 aprilie - 24 decembrie 1872, săptămânal, în limba germană. 136
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]