587 matches
-
notează cu ușurință polemica dură împotriva divinităților și a teologiei babiloniene. În precedență însă, când exista încă regatul lui Iuda această polemică era inutilă, întrucât supremația lui Yhwh se manifesta prin însăși existența regelui, ales de Dumnezeu, și prin sanctuarul regesc de la Ierusalim, locul ales de Dumnezeu ca locuință în mijlocul poporului său. După cum am văzut în Cap. 1, în timpul perioadei monarhiei, Yhwh era considerat zeul suveran al teritoriului lui Iuda, dar era admisă și posibilitatea cultului altor divinități, deoarece acestea din
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
după ce i-au aruncat, ei arată pe unul din compatrioții lor, care, după ce juraseră pe vatra regelui, își călcase jurământul, cauză care adusese boala. Trebuie știut că la Sciți este obiceiul de a face jurământul cel mai sacru «pe vatra regească.» Cel acuzat este adus. Dacă neagă să fi comis un asemenea sperjur, se aduc alți vrăjitori, care dacă spun ca și cei dintâi, se taie capul vinovaților. Dacă-1 declară nevinovat apoi se aduc și alții până ce majoritatea hotărăște. Dacă aceasta
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
foarte restrânse. El arată că «singurii zei la care se închină ei sunt mai întâi: Hestia (Vesta), apoi Zeus (Jupiter) și Gre (pământul) pe care o privesc ca femeia lui. În al treile rang, Apolon, Afrodita, Hercul și Mars; Sciții regești jertfesc și lui Neptun. În limba lor ei dau Vestei numele de Tabiti și lui Jupiter, poate cu drept după părerea mea, acel de Papaeus; Pământul se cheamă Apia; Apollon Eutosirus; Afrodita Artimpasa; Poseidon Thamimasadas. Ei nu sfințesc zeilor lor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Nistrului. Așa Strabo ne spune lămurit că «regiunea întreagă care se așterne între Istru și Boristene, în cea dintâi parte a ei este pustia Geților; apoi incep Tirigeții și după aceștia Iazigii Sarmați, care se mai numesc și basilei adică regești.» Acești Iazigi se strămută după aceea către Nistru și Pont și mai târziu, tocmai pe timpul împăraților romani, trec o parte din ei peste Carpații moldovenești în Dacia și se așează aici sub numele de Iazigi Metanasti, locuind chiar atunci cel
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
te sărut. O meriți cum nu știu s-o fi meritat altcineva vreodată." Își țuguie buzele în dosul palmei, aruncând spre ceilalți priviri albe. Șerbănică Miga înghiți în sec holbîndu-și ochii bulbucați: "Bandiții lucrează în stil mare! Rembrandt, Goya! Tablouri regești... O avere colosală! Cum poți să scoți așa ceva peste graniță?" Inginerul sorbi ultimele picături din sticluța de rom și trase cu poftă din țigară. Oboseala îi dispăruse și ochii negri sclipeau vesel. Se simțea fericit, o fericire febrilă, nervoasă, vorbea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu încăpățânare prin oraș fără să vadă mulțimea care îi înconjura, cu neluarea-aminte neclintită pe care o dau marile pasiuni. Cottard se înduioșa. "Ai naibii", zicea el. Și vorbea tare, se simțea în largul lui în mijlocul febrei colective, a bacșișurilor regești care zăngăneau în jur și a intrigilor care se înnodau înaintea ochilor lor." Totuși, Tarrou socotea că nu era prea multă răutate în atitudinea lui Cottard. Acel "Am trecut prin asta înaintea lor" marca mai mult nefericire decât triumf. "Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
de alamă de la gât și până la genunchi; era fardată și coafată cu părul strâns, ca o dansatoare. Ar fi, probabil, cu neputință să comunici mesajul pe care‑l emitea: mi se dăduse o șansă, mi se oferise cu o generozitate regească, dar eu pur și simplu nu am știut ce mi s‑a dat. Își compusese o raționalitate ezoterică, imposibil de descifrat, dar bazată pe principii de optsprezece carate. Și totuși, atitudinea ei regească avea și o parte șubredă. Dacă‑ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
șansă, mi se oferise cu o generozitate regească, dar eu pur și simplu nu am știut ce mi s‑a dat. Își compusese o raționalitate ezoterică, imposibil de descifrat, dar bazată pe principii de optsprezece carate. Și totuși, atitudinea ei regească avea și o parte șubredă. Dacă‑ți Închipuiai că poți spune de unde provenea, te Înșelai. „Ar fi fost posibil să se creadă că un astfel de om (Chick) ar putea să fie soțul meu, dar asemenea idee e o eroare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mă anunți și telefonic, miercuri, că nu mai vii să-mi Întorci vizita, cum erai dator, căci așa se cade, potrivit uzanței și datinei noastre strămoșești. Puțin Îți pasă ție că eu năzuiam să-ți fac o primire, dacă nu regească măcar una de lord. Iar ca decepția să fie cît mai profundă mă preveniși că n-ai să mă vizitezi nici În vreo altă zi mai proximă, nici că-ți amâni vizita sine die, lăsând o dată la voia Întîmplării, ci
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
primi o medalie. Un altul va ieși un medic vestit. Alți Thomași vor ajunge profesori, ingineri, pictori: doar familiile cu o anumită stare apelau la Cryos: copiii acestora aveau obligația să reușească. Unii vor fi niște neisprăviți, și din os regesc se putea așa ceva. Toate acestea pentru că niște soți erau sterpi. Și pentru că un cuplu vroia să aibă un băiat blond sau măcar șaten, cu ochii albaștri, Înalt, puternic. O fată ca o zînă, cu picioare lungi, suplă; zînele erau bălaie
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și neamul omenesc.” “E puțin probabil să se întămple ca regii să devină filozofi, sau filozofii regi; și nici nu-i de dorit, deoarece puterea strică negreșit judecata liberă a rațiunii. Este însă indispensabil ca un rege - sau un popor regesc, adică un popor care se autoguvernează - să nu îndepărteze pe filosofi, ci să le recunoască dreptul de a se rosti public.” “Tot așa [...] cum se povestește și despre Thales că, cercetănd stelele și privind în sus, a căzut într-un
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
este, înainte de toate, o da-torie către tine, de aceea trebuie să facem orice ca să fim cât mai recunoscători. Este pură și ușurătoare pentru suflet atunci când ea se naște de la sine ca un parfum involuntar al conștiinței libere, ca un dar regesc, ca un temei al dragostei omenești. Sufletele curate ajung cu greu să creadă în realitate, în nerecunoștință, iar apoi, când își dau seama de toată stricăciunea omenească, se ridică la o îngăduință care e ultima treaptă de dispreț. Recunoștința îmbracă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
care îl deții. În cultură nu te naști niciodată în condiția de prinț; trebuie să obții recunoașterea ei. Ești deci mereu în condiția fiilor nelegitimi ai lui Ștefan, care trebuiau să facă dovada că sânt os domnesc. Dar o dată ce sângele regesc ți-a fost recunoscut, nu te mai poți purta oricum. Comportarea ta trebuie să se așeze la nivelul a ceea ce ai dovedit că ești. Voi ați obținut deja condiția de prinți și, ca atare, trebuie să vă comportați princiar în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din ce cauză, și românii primesc această sistare fără ca să proteste în fața lumei, fără ca această infracțiune în dreptul de a se întruni să fie urmată de destituirea funcțiunarului și a ministrului ce a ordonat-o. Amploiatul, fie el ministru, fie comisariu regesc, trebuie să înțeleagă spiritul legilor al căror mănținătoriu e și trebuie să le interprete cu fidelitate. Îndată ce nu știe ori nu voiește a le interpreta fidel, trebuie destituit. Uniunea Bănatului a fost forțată, căci a fost făcută contra voinței românilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mulți ani de serviciu, și s-au pensionat 3 și în locurile vacante n-au mai urmat români. Astăzi avem la Curtea de casațiune: între 20 de judecători resp. președinți - unul, - la Curtea supremă: între 50 - doi, și la Tablele Regești: între 148 șepte români. Cu ocaziunea organizărei tribunalelor au capatat și câteva locuri românești tribunale de prima instanță, p. c. Oravița, Boroșineu, Făgăraș etc. etc. - la cele două reducțiuni toate s-au desființat. Se denumise dintre români și câțiva președinți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și care la 1780 a început a publica o istorie a țărei sale. Favorit al regelui Stanislav August și al aristocrației polone de atunci, el a dobândit permisiunea, pentru continuarea operei sale, de a trage copie de pe toate documentele arhivului regesc al Poloniei și din arhivele particulare ale principalelor familii nobile, precum Radziwil, Zamojski etc. În acest chip el și-a format o colecțiune documentală consistând din 231 tomuri mari in folio. După moartea lui Naruszewicz, această colecțiune a trecut în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în Galiția, și în urmă strămutată la Paris, unde s-au așezat proprietarii ei. Nu de mult această comoară de documente {EminescuOpIX 508} a fost dăruită Academiei din Cracovia, în biblioteca căreia d. Hasdeu a găsit-o și esaminat-o. Arhivul regesc al Poloniei coprindea o mulțime de documente privitoare la istoria română. Numai vreo câteva din ele au fost reproduse în secolul trecut de către Dogiel în Codex Diplomaticus Poloniae, unde el menționează totodată după registrele arhivale coprinderea mai multor alte acte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la istoria română le-a reprodus apoi d. Hasdeu în Arhiva istorică a României, tom. II. Aceste sumarii, iacă tot ce să părea până acum rămas, sau cel puțin accesibil pentru istoricul român, din câte se aflau altădată în arhivul regesc al Poloniei. Lipsa documentelor menționate în Dogiel și în edițiunea lui Rykaczewski era cu atât mai dureroasă cu cât sumarele lor sânt făcute foarte pe scurt și adesea prezintă erori învederate. Toate documentele menționate în Dogiel și în Rykaszewski se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe tărâmul diplomației, prin puterea cuvântului. Matroană nu doar a domeniului propriu, ci și a corpului și a întregii ființe, marchiza întruchipează idealul feminin creionat și de Pampinea, care îmbină armonios destoinicia de a guverna un ținut, organizarea unui festin regesc, cu ușurința de a conversa și de a oferi o replică lumii masculine ce era obișnuită să primească doar un acord, mereu o acceptare tacită. Femeia este asaltată de insistențele masculine, dar se poate salva dacă găsește în ea acele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe tărâmul diplomației, prin puterea cuvântului. Matroană nu doar a domeniului propriu, ci și a corpului și a întregii ființe, marchiza întruchipează idealul feminin creionat și de Pampinea, care îmbină armonios destoinicia de a guverna un ținut, organizarea unui festin regesc, cu ușurința de a conversa și de a oferi o replică lumii masculine ce era obișnuită să primească doar un acord, mereu o acceptare tacită. Femeia este asaltată de insistențele masculine, dar se poate salva dacă găsește în ea acele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
înțeles dacă voi spune: era luna octombrie", se închide superfluul spațiu liric și se reintră în spațiul prozaic al existenței concrete a personajelor, deranjate doar de intervenția Parcelor, care, iată, nu-și pot stăpâni excesul de zel și rup "durata regească a traiului unui becisnic". Decesul lui Claudius întrerupe, doar pentru puțin timp, narațiunea în acest punct. O nouă zi aduce cu sine și o nouă intervenție lirică, din cuprinsul căreia se cuvine să amintim o nouă răsturnare de situație, care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acele meleaguri capele din lemn și biserici din piatră intru slăvirea Izbăvitorului lor. Toate acestea s-au petrecut departe de grijile lumești, deoarece doar în singurătate puteau ei găsi înțelepciune și regenerare spirituală. Văzîndu-se izolat, lipsit de toate privilegiile sale regești, în acea cocioaba de pe cîmp, întrun moment de revelație, Lear pare a descoperi semnificația compasiunii și dragostei umane. În acel loc, pentru prima dată în piesa, Lear cugeta la situația mizera în care se află un alt personaj, "valetul" sau
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
am sorry for thee, friend. 'Tis the Duke's pleasure, Whose disposition all the world well knows Will not be rubbed nor stopped. I'll entreat for thee. KENT: Șir, sînt prea bătrîn să-nvăț. Nu porunciți butuci, sînt om regesc, Și-n slujba lui la voi am fost trimis. Puțin respect, sfruntata răutate Veți arată spre-al meu stăpîn mărit, Punînd trimisu-i în butuci. CORNWALL: Butucii! Pe viață,-onor, vă sta-n ei pîn' la prînz. REGAN: Prînz? Pîn
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Henric al V-lea este prezent pe scenă, în sicriul său așezat pe un catafalc impunător, iar ducele de Bedford îi invocă fantoma (ghost), rugând-o să protejeze regatul. Piesa se deschide, așadar, cu bine-cunoscutul apel la fantoma ocrotitoare a regescului răposat plecat în lumea umbrelor, acolo unde își va întâlni marii predecesori. Moartea lui Henric al V-lea coincide însă cu sfârșitul unei epoci pline de măreție: mesagerului care aduce vești dezastruoase despre înfrângerile suferite de englezi în Franța i
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
al III-lea, rămășițele pământești ale lui Henric al VI-lea, un cadavru care nu mai reprezintă decât imaginea înghețată („key cold figure”) a unui uns al lui Dumnezeu, sunt totuși rămășițele unui trup din care s-a scurs sânge regesc. În urma cortegiului funerar, Lady Anne îi invocă fantoma. Nu se ivește nici o fantomă, dar rănile regelui mort încep să sângereze în prezența lui Richard, demascându-l astfel pe ucigaș. Nu este o fantomă dintre cele apărute în vis pe câmpul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]