375 matches
-
sau chiar suprimarea secreției de insulină stimulată de glucoză în insulele intacte. Dimpotrivă, șoarecii knockout pentru UCP2 devin hiperinsulinemici și hipoglicemici, datorită stimulării insulinosecreției de către moleculele ATP produse în exces. Se consideră că UCP2 pot face parte dintr-un mecanism reglator negativ al secreției de insulină (34). Hiperexpresia proteinelor decuplante (UCP2) în celulele β pancreatice ar putea explica în parte răspunsul insulinic scăzut față de creșterea glicemică înregistrată în T2DM (35). Ca urmare a capacității UCP2 de a disipa forțele motive protonice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
chiar supresia secreției de insulină stimulată de glucoză în insulele intacte. Dimpotrivă, șoarecii knockout pentru UCP2 (-/-) devin hiperinsulinici și hipoglicemici, datorită stimulării insulinosecreției de către moleculele de ATP produse în exces. Se consideră că UCP poate face parte dintr-un mecanism reglator negativ al secreției de insulină (23, 119). Proteinele decuplante pot face joncțiunea între tulburarea metabolismului AGL și stresul oxidativ. Ca urmare a capacității UCP2 de a disipa forțele motive protonice, aceste proteine decuplante scad și producția radicalilor oxizi liberi. Această
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
toți cei care practică regulat activitățile sportive, dar în special joggingul, a fost pusă, de 40 de ani, pe seama efectelor generate de endorfine și sistemului de receptori opioizi. Cercetările științifice ale ultimilor ani au adus în centrul atenției descoperirea sistemului reglator endocanabionid 7 (grup de lipide neuromodulatoare și receptorii lor din creier, care sunt 7 http://en.wikipedia.org/wiki/Endocannabinoid sy stem (accesat 2011) Dan Iulian Alexe 34 implicate într-o varietate de procese fiziologice, printre care și senzația de durere
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
lichid este evaluat pe o scală de la 0 (cel mai ridicat nivel de aciditate) la 14 (maximum de alcalinitate), cu valori acide între 0-7 și valori alcaline între 7-14. Dintre aceste lichide, sângele deține un rol esențial, vital, fiind lichidul reglator al vieții noastre și având un pH (potențial de hidrogen) ușor alcalin, de 7,35-7,45 („variind uneori între 7,28 și 7,42”15), care se încadrează pe la jumătatea scalei amintită anterior. 15 M.Gastambide citat în „Respirația și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Ca și arealul economiei naturale sau al autoconsumului, alături de extrema nonsensului randamental reprezentat de supraproducție, nu sunt cu nimic contributive la infailibilitatea pieței. În fine, fără să fie o enumerare exhaustivă a situațiilor de defectare a pieței din funcția de reglator absolut al raționalității avuției, arealul banilor fictivi, atât de zornăiți de speculațiile neomonetare, trec ca o turmă de vite lovite de streche peste potențele pieței pentru a-și valida irațional virtuțile de bogăție reală. Străpungerile midasiene ale ingineriei financiare au
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în legătură cu funcția ei predictivă. Dar incertitudinea nu are cum să fie nici argument irefutabil, nici scuză serioasă, ci ea este o cale pe care Economia configurează situațiile specifice (contextele) în acord cu ce-și propune să facă din perspectiva bunului-simț reglator al naturii umane. Și asta este cu atât mai evident cu cât înțeleg și fizicienii că Economia nu studiază comportamente specifice situațiilor omogene, contextelor naturale. Conceptele Economiei sunt vagi pentru că sunt relative înainte de toate, au conținut stabil incert sau, altfel
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
altele - este fascinantă din punctul de vedere al entuziasmului participării la elaborarea teoriei generale (sau unificată) a universului, dar ar trebui să-și aducă propria contribuție la decelarea universului, cu uneltele și ritualurile specifice. Blestemul primar al furtului ideii de reglator (de la reglatorul divin la reglatorul invizibil) a lustruit un comportament al împrumutului cu orice preț de la case științifice mai mari nu pentru că așa le-a hărăzit destinul, ci pentru că au performat continuând, în ciuda tentațiilor, să se rezume la proiectul inițial
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
goanei după profit. Sub tentația speculației, fondurile extrabancare (sau din bănci de investiții) ajung sub forma fondurilor de risc (sau de acoperire) și a fondurilor suverane (de prosperitate) să facă regula pe piața financiară, bulversând regimul dobânzilor și potențialul lui reglator al lichidităților. După cum excesul de virtualizare a valorii - ca obsesie a transformării economiei dintr-un mijloc al performanțelor intersubiectivității într-un scop individual în sine - care frizează absurdul creării de valoare din nimic, complică oferta prin supraevaluarea ei ca active
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
motrice (Cârstea, 1993, p. 18). Producerea unui act motric voluntar se bazează pe trei sisteme mari: 1. sistemul informațional - informațiile din mediul extern și intern, recepționate de către organele de simț, ajung, pe cale aferentă la nivelul sistemului nervos central; 2. sistemul reglator - la diferitele niveluri ale sistemului nervos central (îndeosebi în cortexul cerebral) are loc decodificarea informațiilor sosite de la organele de simț, prelucrarea și elaborarea de răspunsuri motorii adecvate, transmise pe căile eferente la sistemul efector; ulterior, sistemul nervos central primește informații
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Bernstein, 2007, p. 27). Există trei sisteme care au rol în producerea mișcărilor coordonate: (Sbenghe, citat de Albu și colab, 2006, p. 21) sistemul informațional reprezentat de aferențele senzitivo-senzoriale ce intervin în elaborarea deciziei și a planului de mișcare; sistemul reglator spinal și supraspinal; sistemul efector (mușchii). Informația vizuală este cea care determină “cucerirea” primelor elemente ale coordonării. Informația chinestezică întregește sfera de cuprindere ceea ce ar conduce la dezvoltarea capacității de coordonare. După Blume (citat de Manno, 1996, p. 140) aptitudinile
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
alfa și gama din măduva spinării și apoi către aparatul efector. 4. Reaferentația realizată de către sistemul senzorial-senzitiv, care transmite informația asupra modului de desfășurare a mișcării. Aceste informații sunt primite de la proprioceptori, receptorii vizuali, vestibulari și sunt trimise la sistemul reglator (mai ales la cerebel). 5. Organizarea și ajustarea etapelor tonice și fazice ale sistemului efector, realizată de către sistemul reglator. 6. Realizarea mișcării voluntare de către aparatul efector, în conformitate cu planul elaborat și transmis de cortex și prelucrat de subcortex. Mișcările unui subiect
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
informația asupra modului de desfășurare a mișcării. Aceste informații sunt primite de la proprioceptori, receptorii vizuali, vestibulari și sunt trimise la sistemul reglator (mai ales la cerebel). 5. Organizarea și ajustarea etapelor tonice și fazice ale sistemului efector, realizată de către sistemul reglator. 6. Realizarea mișcării voluntare de către aparatul efector, în conformitate cu planul elaborat și transmis de cortex și prelucrat de subcortex. Mișcările unui subiect sunt formate din scheme de mișcare ce devin treptat precise și automatizate. Intr-o schemă de mișcare intră în
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
CD4+, CD25+. Limfocitele T helper sunt subdivizate în două categorii: - Th1 care produc IFN-γ și IL-2 și cresc inflamația celulară; - Th2 care produc IL-4, IL-5, IL-6, IL-9, IL-10 și IL-13 și cresc activarea umorală. Treg produc IL-10 și au rol reglator negativ asupra răspunsul imun. Limfocitele CD8 pot identifica și distruge celulele infectate cu patogeni intracelulari (36, 273). IV.3. REPROGRAMAREA CELULEI IMUNE Depresia funcției imune este ilustrată in vitro de producția scăzută de citokine de către monocite, neutrofile și limfocite. Depresia
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cunoscute, dar este foarte eficientă în prevenirea hiperhidratării. Analogul setei pentru sodiu, apetitul pentru sare, este o parte importantă a homeostaziei sodiului la majoritatea mamiferelor. Este alcătuit din două componente comportamentale: apetitul hedonic (legat de satisfacerea unei plăceri) și apetitul reglator. Apetitul hedonic este prezent și la animale, cărora “le place” sarea și o consumă când au posibilitatea, indiferent dacă au sau nu deficiență de sodiu și, pe de altă parte, motivația de căutare a sării este crescută atunci când există o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este crescută atunci când există o deficiență de sodiu. La om, apetitul hedonic este foarte important - un individ mediu consumă zilnic 10-15 grame de sare, deși i-ar fi suficient 0,5 grame. Pe de altă parte, omul are un apetit reglator foarte puțin dezvoltat, apare doar în momentul existenței unei hiponatremii semnificative. 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor Toți ionii de importanță fiziologică au domenii de concentrație bine definite, menținute de mecanisme speciale reglatorii, la fel ca și nivelele de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este tamponată de sistemul H2CO3-HCO3și majoritatea restului este tamponat în interiorul celulelor. In cazul alcalozei metabolice, aproximativ 30-35% din încărcarea cu OHeste tamponată în interiorul celulelor, în vreme ce în cazul variațiilor de pH respirator, aproape toată tamponarea este extracelulară. La nivelul celulelor, principalii reglatori ai pH-ului intracelular sunt transportorii de HCO3-. Până la ora actuală au fost identificați antiporterul Cl-/HCO3-, trei cotransportori Na+/HCO3și un cotransportor K+/HCO3-. 26.4.3. Participarea renală la echilibrul acido-bazic Când se adaugă o cantitate importantă de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
racordarea partenerilor educativi la situațiile și la relațiile dintre ei, ilustratorii și emblemele sunt determinanți pentru conținutul transmis, iar reglatorii controlează și dirijează comunicarea profesor-elev. Dacă analizăm gesturile din punct de vedere sintactic, expresorii, ilustratorii și adaptorii pot funcționa ca reglatori. De asemenea, alegerea reglatorilor de către profesor poate reprezenta o alternativă ce contribuie la păstrarea tonului emoțional creat, care însuflețește scenariul educativ (de exemplu, la cererea unui elev de a ieși din clasă, profesorul îi poate răspunde prin înclinarea capului și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
criteriu de definire a gesturilor cu afirmațiile specialiștilor; * să exemplifice modalitățile de exprimare gestuală; * să menționeze tipurile de gesturi în funcție de parametrii acestora (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată); * să descrie tipologia gestuală după funcția pe care o îndeplinesc (embleme, ilustratori, reglatori, expresii faciale, adaptori); * să analizeze comparativ accepțiunile gestului; * să sublinieze rolul și importanța fiecărei accepțiuni. Teme de discuție 1. Ecouri istorice și criterii de definire. 2. Analize semiotice: gestualitate-gen; gestualitate-vârstă; gestualitate-statut social; gestualitate-cultură; gestualitate-spațiu și timp. 3. Particularități ale accepțiunilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
noi nu facem decât să interpretăm niște roluri" (Maingueneau, 2007, p. 82). 39 În dinamica procesului comunicării, "profesorul își asumă un dublu rol; de interlocutor "egal", care "coboară" la nivelul de înțelegere al elevului, dar și de observator, conducător și reglator al orizontului discursiv în cazul apariției unor disfuncțiuni în "negocierea" sensurilor" (Cucoș, 1991, p. 23). 40 Exemple de tipuri de context implicate (Rovența-Frumușani, 2000, p. 31): verbal; referențial (realitatea vizată sau lumile posibile); situațional (situația de discurs, ierarhia interlocutorilor, canalul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
i se adaugă alte organizații diferite care influențează În mod decisiv performanțele lor, incluzând aici partenerii de schimburi comerciale, reprezentanții concurenței, sursele de finanțare și factorii reglatori. Câmpurile sunt limitate de prezența cadrelor cultural-cognitive sau normative Împărtășite ori de sistemul reglator comun, astfel Încât ele «să formeze o arie cognoscibilă a vieții instituționale». În acest sens granițele sectoarelor sociale sau ale câmpurilor organizaționale (voi folosi de acum Înainte a doua variantă) sunt funcționale și nu geografice. Delimitarea funcțională a câmpurilor ridică Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
diferențiale a actorilor În sistem. Acești autori se deosebesc În funcție de relativa independență pe care o acordă acțiunii, dar și În funcție de felul În care concep structurarea acțiunii de către instituții. În concepția lui R. Scott, instituțiile se bazează pe trei piloni: pilonul reglator; pilonul normativ; pilonul cultural-cognitiv (2004:72 - 81). Economiștii neo-instituționaliști, precum North (1990), Ostrom (1990) sau Williamson (1993), studiază În special pilonul reglator al instituțiilor. Ei utilizează teoria alegerii raționale În conjuncție cu analiza instituțională. Acestea ar fi În primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care concep structurarea acțiunii de către instituții. În concepția lui R. Scott, instituțiile se bazează pe trei piloni: pilonul reglator; pilonul normativ; pilonul cultural-cognitiv (2004:72 - 81). Economiștii neo-instituționaliști, precum North (1990), Ostrom (1990) sau Williamson (1993), studiază În special pilonul reglator al instituțiilor. Ei utilizează teoria alegerii raționale În conjuncție cu analiza instituțională. Acestea ar fi În primul rând reguli, legi, convenții, impuse prin sancțiuni cu rol coercitiv care blochează anumite acțiuni și le stimulează pe altele. Acțiunea considerată a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituie deci dintr-un dublu proces, deopotrivă social și intelectual, de construire a structurii sociale și, În acelați timp, de „Întemeiere”, prin interpretarea acesteia ca fiind izomorfă unei structuri naturale. Raportul acțiune - instituții se schimbă treptat pe măsură ce trecem de la pilonul reglator la cel cognitiv; dacă În primul caz, reprezentat În special de economia neo-instituțională, preferințele erau considerate ca date, iar acțiunea era instrumentală, ghidată de utilitate și modelată instituțional doar prin intermediul sancțiunilor și recompenselor, În cazul neo-instituționalismului sociologic acțiunea este o
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituțiile sunt rezultatul proiectelor politice ale conducătorilor: costurile tranzacționale, Împreună cu o teorie a statului ar desluși configurația instituțională. Ele nu mai au un caracter contractual, ci mai degrabă politic. În ambele cazuri Însă, odată instituite, instituțiile exercită un control social reglator asupra acțiunii, control ce ar facilita incidența cooperării. Pe de altă parte Însă, sociologii instituționaliști consideră că instituțiile furnizează o logică a acțiunii, cognitiv constitutivă, pe care actorii și-o Însușesc și o aplică legitim În Înfăptuirea acțiunii. Logica constrânge
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sensuri pentru acțiune: actori și strategii de acțiune. Instituțiile sunt astfel, mai mult decât contracte impuse coercitiv, proiecte culturale ce capătă o anumită legitimitate socială și, astfel, autorizează strategii de acțiune și cooperare socială. Sociologii neo-instituționaliști vorbesc deopotrivă de aportul reglator, dar și normativ și cognitiv al instituțiilor În cazul cooperării sociale. Instituțiile sunt mai mult decât contracte impuse, ele acționează deopotrivă la nivel valoric și cognitiv constituind interesele și strategiile de acțiune ale actorilor. În jocul social, anumite roluri sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]