6,309 matches
-
în asemenea condiții de tensiuni sporite în această parte a Europei, a președintelui Lech Kaczynski, nu pierde numai poporul polonez, ci toate forțele politice est-europene, adepte ale dialogului și colaborării, exclusiv, în condiții de demnitate și de interes reciproc. Personal, regret această tragică dispariție din scena politică europeană a unui om și politician admirabil, care ar fi putut fi un model demn de urmat și pentru mulți politicieni români cu șira spinării prea plecată, atunci când „negociază” chestiuni ce privesc, nu doar
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
se vede/ în spatele meu/ obiectul/ l-am frînt/ l-am rîvnit" (ibidem). În pofida unor astfel de renegări ale feminității consacrate, Ștefania Plopeanu vădește și o seamă de recăderi în condiția sa primordială. Decorporalizarea, în beneficiul estetizării, e un fenomen relativ. Regretînd, în unele clipe, corporalitatea pierdută, poeta încearcă a o repune în drepturi, privind și palpînd realul, care, în concretețea-i halucinantă, ține în cumpănă extincția. Viața și moartea își amalgamează "direcția": "Filmul real/ palpez și văd totul/ nenorocirea, moartea/ sînge
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
apărut mai întîi, în 1986, la o editură müncheneză. L-am cunoscut pe autor la începutul anilor optzeci, cînd își definitiva documentarea pentru exegeza sa, avînd cu d-sa, la Institutul de Istorie "N. Iorga", o lungă și fructuoasă convorbire. Regreta mult că arhivele românești nu sînt accesibile cercetătorilor, avînd nevoie pentru detalii semnificative și stabilirea corectă a unei hărți a evoluției numerice a mișcării legionare de la arhivele Siguranței Generale a Statului, zăvorîtă și pentru noi, exegeții din România (S-or
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
patima, pustia,/ până nu se stânge!". Fidel valorilor sale ce nu țin de tulbureala profană și de vremelnicie, Ion Horea nu pregetă să facă din enigma morții o obsesie a scrisului, încredințând povara atotputerniciei divine. Încă sensibil la miracolul naturii, regretând ruptura artistului de perena ofrandă germinativă, poetul nu se cruță într-un epitaf autoironic exhaustiv: "Ca un nebun/ mă-nvârt în cerc/ și-n tot ce spun/ încerc, încerc// Și-n tot ce fac/ așa rămân/ Sisif sărac,/ Sisif bătrân
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
geniul literar al lui Eminescu nu cred că există o relație de respingere față de contemporanii și de precursorii săi, decît dacă privim Epigonii, drept o graniță reală în literatura română. Ceea ce n-ar fi cazul. Am mai scris asta și regret că revin - în perioada totalitarismului autohton, Eminescu a ajuns să fie considerat un fel de secretar general al poeziei autohtone. Mai nou, el a devenit un salvator postum într-o țară în care unii așteaptă un Mesia politic pentru că ignoră
Despre Eminescu azi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17384_a_18709]
-
făptură vie, misterioasă și agasantă uneori, pe care o suspectează de mîrșăvii uneori dar o admiră pios alteori, însă întotdeauna o respectă și de aceea acceptă să treacă, în numele său, prin orice. Ce-i drept, nici n-ar avea ce regreta, căci experiența Oedipei, ca executor testamentar, e fabuloasă: cunoaște cei mai ciudați indivizi, tot soiul de gangsteri de mucava, răufăcători care cîntă serenade, escroci cu suflet sensibil, pătrunzînd așadar, într-o lume interlopă miniaturală, de fairy-tale, doldora de qui-pro-quo-uri și
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
am apreciat înscrierea în program a unei Sonate) i-a reușit Mihaelei Ursuleasa îndeosebi în Scherzo-ul aerian, în cantabilitatea belliniană a liniei, în perpetuum mobile al finalului, mai puțin în elaborarea într-un stil larg al primei părți. Am regretat că pe alocuri a lipsit susținerea, tensionarea discursului, e drept compensată printr-o pianistică foarte tactilă. Iar atunci când suflul interior sau amploarea nu o ajută, pianista se refugiază în alt teritoriu stilistic, cel lisztian al declamației exterioare. Mai degrabă peisaj
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
există alte pagini, și ele destule, în care Filimon își revine în exercițiul de veritabil memorialist, delectîndu-si contemporanii, ca și pe noi încă astăzi. Că și înaintașul sau Dinicu Golescu, în vizitele sale se gîndește, adesea, comparativ la țară lui, regretînd amar că, la noi, bogățiile naturale nu sînt puse în valoare. Vizitînd stațiuni balneare austriece, oftează: "Vederea acestor stabilimente din care și guvernul și particularii se folosesc foarte mult mă făcu să-mi aduc aminte de țara mea. Avem și
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
citată să scrisoare. O biografie senzațională, cum a fost aceea a creatorului lui James Bond, i-a prilejuit autorului acestui articol realizarea unei incursiuni în cîteva dintre misterele spionajului din cel de-al doilea război. Nu ne rămîne decît să regretam că o relatare a întîlnirii ratate dintre Cristian Popisteanu și John Le Carré; alt romancier de succes în materie de literatură de spionaj, va rămîne nescrisa din pricina că Cristian Popisteanu nu mai este.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
Z. Ornea Scrisesem acest comentariu acum cîteva zile cînd, iată, vine vestea tragică a decesului poetului cu har care a fost Vlaicu Barna. Regretînd mult pierderea unuia dintre distinșii noștri colegi, public, după acest trist eveniment, cronică pregătită să-l bucure la apariție. Acum își propune să exprime întristarea. Ajuns la vîrsta senectuții, poetul Vlaicu Barna (născut în 1913 într-un sat din Apuseni
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
e un simptom îngrijorător al disponibilității unora dintre noi de a renunța la libertatea individuală de dragul unor avantaje pierdute, asta face obiectul altei discuții. Pe de altă parte, însă, acești oameni care, azi, profita de libertatea de opinie pentru a regretă după regimul lui Ceaușescu, ar mai accepta, chiar și ei, să-și țină gură pentru a nu intra în conflict cu o nouă securitate à la Ceaușescu sau cu un nou partid unic care să le dicteze ce pot spune
"Înapoi la Ceausescu?" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18061_a_19386]
-
sub semnul întrebării onorabilitatea lui Nini Săpunaru, ca furnizor de informații la a doua mîna. E cu putință că acest joc al preferințelor, venit dinspre vama, să-l aducă într-un interval scurt pe Nini Săpunaru în situația de a regretă că nu și-a oferit informațiile tuturor ziarelor centrale, de la bun început.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
altădată, n.n.] Z. Ornea scrie, duios: "Sîntem o generație înșelată de timpuri și oameni și mă mîngîi cu ideea că măcar unii dintre noi am apucat să facem cîte ceva, scriind, în condiții potrivnice, cărți (și altele) care vor rămîne". Regret să o spun, dar poate doar "altele" (denunțuri?) vor "rămîne" de la Z. Ornea. Cărțile nu. Pentru că sîn O posibilă relație a lui Ceaușescu Armistițiul tacit dintre cotidianele centrale, născut din aplicarea principiului "Nu dai în mine, nu dau în tine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
și al fluviului Galben, cu frumoase temple budiste și taoiste, Chengdu, capitala provinciei Sichuan, barajul de la Dujiangyan ș.a.m.d. Frazarea vibrantă a reportajului e semn că Ioan Holban ia parte la o inițiere, ăn timp ce cititorul aproape că regretă că nu s-a nascut chinez sau că n-avem și noi chinezii noștri. Nu putea lipsi Shanghai, concurent doar cu Frankfurt an privința zgârie-norilor, pavoazate cu ănsemnele tuturor marilor firme din lume, germane, japoneze, americane. După 30 de ani
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
mincinoasei - o pune pe imprevizibilă să eroina să aducă un elogiu feminității și rolului pe care al are femeia adevărată an societate - femeie privită că o forță a naturii. Citam: "- Am auzit adesea - vorbește prințesa - niște specii jalnice de femei regretând că șanț femei și vrând să fie bărbați; totdeauna le-am privit cu milă... Dacă aș avea de ales, aș prefera să fiu din nou femeie. Ce plăcere e să realizezi triumfurile tale anume datorită forței și tuturor puterilor ce
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
căreia făcuse vizitele de rigoare), Ionesco exclama patetic: ăE pentru totdeauna...a (787). Mai poate să scape, dacă va comite vreo infamie, că generalul Pétain, al consolează Cioran. Ionesco:ăMai șanț speranțe, deciă. Doi români cu umor. Profund neserioși. Ionesco, regretând că a acceptat să fie academician (905). Avea și de ce, dar numai după primul Ionescu, din Nu, din Cântăreața cheala. După cum a evoluat mai ăncolo, a avut ce a meritat. Cam de dupa Rinocerii semăna, bucățică ruptă, a academician". Sau:"Alți
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
pricina) cultiva un lirism particularizat, neîncadrabil în șabloanele "generationiste". E un "disident" cu aplomb. Stratul sau liric primar e romantic, vitalist, turbulent, precum un sol neașezat geologic, în care se produc erupții vulcanice ori măcar țîșnesc impetuoase gheizere. Nostalgic, poetul regretă neapartenenta să la elementele cosmice, cosmosul fiind aici asumat nu doar prin simbolurile sale consacrate, ci și printr-o retorica ce vuiește în marile-i goluri, sugerînd neîmplinirea: "De ce m-ai născut din carne cînd aș fi putut/ repeta piatră
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
odată ce ar fi bine înțeleasă, într-un mod foarte aparte, felul nostru de a trăi, nu doar reflecțiile noastre intelectuale. Sîntem prinși într-o lume a singurătății și alienării, pe care le constatăm, împreună cu Baudrillard, cinic, fără măcar a mai regretă o vîrstă de aur, a apropierii de ceilalți, a înțelegerii și simpatiei pentru ei. Trăim, cu alte cuvinte, într-un univers în care nu mai există nostalgie, pentru că nu mai există memorie, ci doar consimțire amorțita la prezent, indiferent cum
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
de a întreba numele dirijorului, al regizorului și al partenerilor. Câte spectacole am refuzat din cauza anturajului care nu-mi convenea! Am avut, de asemenea, înțelepciunea de a cânta, în medie, doar treizeci și cinci de spectacole și câteva concerte pe an. Nu regret nimic, nici scenă, nici succesele, și trăiesc foarte fericită: vocea o mai am și cânt pentru mine... Aș putea chiar să mai dau câte un recital cu melodii pentru prieteni!" În continuarea interviului, Ileana Cotrubas se referă la cele scrise
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
sine, la acel sine pe care l-a abandonat în lume, înainte de a o părăsi pentru Dumnezeu. Asta și face akedia greu păcat: în esență, ea echivalează cu iubirea de sine, cu nostalgia de sine. Dezvrăjitul, la rîndul său, nu regretă o lume magică, fiindcă ea nu există. Nu e un ins alungat din grădina raiului, ci prăbușit din paradisul propriei sale ființe. Îndrăgostit de sine, el nu se mai recunoaște și nu se mai găsește, deci iubirea lui nu se
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
jos, ale populației se mai păstrează un anumit echilibru, acolo prevalând însă, invers, amintirea pozitivă, cea a beneficiilor oferite lor de acel regim, o apreciere de ansamblu fiind concentrată în verdictul laconic: „A fost mai bine înainte“. Cum să nu regrete mulțimile cele câteva direcții fundamentale ale conceptului social care le proteja? Ca orice om să aibă mijloacele de existență asigurate - atât prin munca proprie, drept constituțional cu adevărat sfânt, cât și prin ampla politică de asistență socială -, ca acumularea insolentă
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
de comunicare. Huidu apelează la coarda sensisbilă și ca om de televiziune știe foarte bine ce se întâmplă când presiunea mediatică atârnă pe umerii judecătorilor. Va fi greu pentru oricine să îl condamne dacă își pătrează poziția de om care regretă amarnic. Asta nu înseamnă însă că nu regretă cu adevărat. Din România Liberă aflăm că țara riscă să piardă fonduri comunitare de miliarde de euro. Deosebit de îngrijorătoare." Aceasta este concluzia Comisiei Europene cu privire la absorbția fondurilor structurale de către România. În timp ce dintre
De ce vrea Huidu să plătească pentru fapta sa () [Corola-journal/Journalistic/24881_a_26206]
-
ca om de televiziune știe foarte bine ce se întâmplă când presiunea mediatică atârnă pe umerii judecătorilor. Va fi greu pentru oricine să îl condamne dacă își pătrează poziția de om care regretă amarnic. Asta nu înseamnă însă că nu regretă cu adevărat. Din România Liberă aflăm că țara riscă să piardă fonduri comunitare de miliarde de euro. Deosebit de îngrijorătoare." Aceasta este concluzia Comisiei Europene cu privire la absorbția fondurilor structurale de către România. În timp ce dintre țările aderate la UE după 2004 Letonia și
De ce vrea Huidu să plătească pentru fapta sa () [Corola-journal/Journalistic/24881_a_26206]
-
scurt. Și astfel de transformări se accelerează. Privește revoluțiile din Europa de Est. Cât de rapid s au putut transforma acele societăți care păreau înghețate într-o filosofie politică anacronică. Îți dau perfectă dreptate. Ei, cam astea ar fi noutățile, continuă Florin. Regretăm firește plecarea dintre noi a profesorului Bârnea, dar nu-l plângem. Dacul este oricum nemuritor. Așa deci, mâine ai o lansare de carte, apoi pleci în Oz, Australia. Ce bilanț propriu îți faci? Pot spune că am înfăptuit aici în
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
profilul potrivit. El vrea să cumpere alte radiouri și alte televiziuni doar doar o bate Protv-ul!", notează Huidu pe blogul personal. Huidu mai scrie că ar refuzat o ofertă de la Dan Voiculescu deși primea niște bani în plus, dar nu regretă. Țin să îl anunț pe tovarășul Voiculescu, prin această notă informativa, că dacă prin absurd ajung Prima și radiourile la el, ca as lucra și gratis pentru oricine numai pentru Felix nu! E cel mai mare rău ce i s-
Huidu: Cum ar fi oare să fac matinal cu Mircea Badea? () [Corola-journal/Journalistic/25261_a_26586]