1,381 matches
-
unilaterală și unidirecțională cu reacțiile la stres (definite ca output-uri sau operaționalizate ca variabile dependente). În ultimii ani - în special în țările occidentale - s-au înmulțit considerabil studiile privind costurile, respectiv impactul S.O. asupra individului/organizației (boli profesionale relaționate muncii) și eficienței intervenției strategiilor de management și au apărut noi reviste de specialitate prestigioase, care promovează paradigma sănătății ocupaționale sau „starea de bine”, operaționalizată prin intermediul indicatorilor de sănătate mentală și fizică a individului (de exemplu orientarea patogenetică: psihopatologia muncii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
succes și adaptabilitate la viața de zi cu zi. Sternberg a rugat oamenii pe stradă să descrie o persoană inteligentă și a conchis că în acest scop trebuie avute în vedere și alte tipuri de abilități, care au fost inițial relaționate cu inteligența socială, capacitatea de a înțelege și stabili relații cu ceilalți (Sternberg, 1988, în Roco, 2001, p. 139). Howard Gardner, în teoria sa privind inteligențele multiple (1983), rezervă un loc important acelor forme de inteligență care îi permit omului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stres indus de situație. Această concepție este reductibilă la formula interacționistă introdusă de Lewin: C = f(P, S). Pentru a putea aplica formula în practică este necesar ca situația să aibă cel puțin o dimensiune măsurabilă care să poată fi relaționată funcțional cu trăsătura. Conceptualizarea se bazează pe tipul C de alocare a variabilității, deci pe asumpția păstrării poziției relative de la o situație la alta de către individ. 3. Personalitatea ca sistem cognitiv al persoanei Această conceptualizare nu asumă aspectul cauzal intern
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
condiții sunt: (a) tipul Întrebării de studiu care este adresată, (b) controlul pe care cercetătorul Îl are asupra evenimentelor comportamentale și (c) vizarea fenomenelor contemporane, spre deosebire de cele istorice. Tabelul 1.1 prezintă aceste condiții și arată felul În care fiecare relaționează cu cele cinci mari strategii de cercetare despre care discutăm: experimentele, sondajele, analizele de arhivă, istoriile și studiile de caz. Pentru a diferenția Între cele cinci strategii, importanța fiecărei condiții este după cum urmează: Tabelul 1.1 Situații relevante pentru diferite
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
final, nu e nevoie să petreceți mult timp Încercând să le dați o formă prezentabilă. Cu alte cuvinte, nu e obligatoriu să Întreprindeți activitățile de corectare și revizuire. Cea mai importantă caracteristică a unor răspunsuri bune este faptul că ele relaționează Într-adevăr problemele relevante cu probe specifice, prin citate adecvate. Principiul 3: Mențineți o succesiune logică a dovezilor Pentru a mări fidelitatea informațiilor unui studiu de caz, un alt principiu ce trebuie respectat este menținerea unei succesiuni logice a dovezilor
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
eliberează butonul mouseului când s-a obținut tipul de relație dorit, și Project stabilește noua dependență. Pentru a folosi unealta -Link Taskssau succesiunea de meniuri - Edit-, -Link Tasksse parcurg următorii pași: 1. Se selectează sarcina care se dorește a fi relaționată. Pentru a selecta sarcini adiacente, se trage mouseul peste ID-ul lor din tabela Gantt. Pentru a selecta sarcini neadiacente, se ține apăsat Ctrl și se face clic deasupra sarcinilor dorite. 2. Se face clic pe unealta -Link Taskssau se
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
eliberează butonul mouseului când s-a obținut tipul de relație dorit, și Project stabilește noua dependență. Pentru a folosi unealta -Link Taskssau succesiunea de meniuri - Edit-, -Link Tasksse parcurg următorii pași: 3. Se selectează sarcina care se dorește a fi relaționată. Pentru a selecta sarcini adiacente, se trage mouseul peste ID-ul lor din tabela Gantt. Pentru a selecta sarcini neadiacente, se ține apăsat Ctrl și se face clic deasupra sarcinilor dorite. 4. Se face clic pe unealta -Link Taskssau se
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
de o dimensiune inconștientă, Îl putem identifica În opere, indiferent dacă autorul a vrut, a știut ș.a.m.d. Nu există o componentă deliberată. În altă parte Însă, vorbești despre o viață subterană și inconștientă a anarhetipului, de fantasme, vise, relaționezi anarhetipul cu sintagme precum stări alterate de conștiință și numinosum care vin din altă parte și din vecinătatea arhetipului. Întrebarea mea e următoarea: Nu ar fi eficient pentru tine să distingi anarhetipul la mai multe niveluri? Eu cred că funcționează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pornind de la text, că ea există, după ce spui aici). După cum, poate ți-ar folosi apelul la o altă distincție rușinos de simplă: accepțiunea istorică versus accepțiunea tipologică a conceptului. Pentru că, sigur, tu spui: „suntem siliți să ajungem la anarhetip și relaționăm acest concept cu modernitatea și contemporaneitatea”, dar găsești manifestări ale anarhetipului În Antichitate și În Renaștere. Cred că ai putea opera făcând o descriere pe niveluri și pe axe diferite, ca linii de sistematizare a propriului șantier, niște scări moștenite
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
răspunsurilor generalizatoare. Genul acesta de abordări nu urmărește răspunsuri mici, dar caută rezultate punctuale, informații dense. Revenind la dilema propusă: Ce se produce prima oară, imaginea noastră despre un obiect oarecare, această masă, să spunem, structurile noastre mentale care ne relaționează cu această masă, sau obiectul Însuși? Răspunsul calitativ este acela de a descrie activitățile cotidiene produse În jurul unei mese, Într-un context dat. Nu vom obține niciodată un răspuns nici despre masa palpabilă, nici un răspuns despre motivul apariției sale ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
viziunile și ideile, deci te-ai lăsa modelat și ai ține apoi un discurs În stilul Nichita. Simbioza pe care o practici tu presupune mai degrabă instrumentalizarea, asimilarea câtorva concepte sau chiar a unui mod de a gândi, de a relaționa ideile, conceptele, imaginile, senzațiile, și folosirea lui pentru exprimarea unor idei complet diferite de sistemul lui Nichita Stănescu. Tu nu Încerci să refaci ceea ce a gândit Nichita Stănescu (desigur, așa cum ai intuit tu), ci Îl invoci pentru a-ți dezvolta
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
plin și te schimbă, bineînțeles, afectiv. Dar nu cred că neapărat negativ. Andrei Simuț: Problema este cine receptează aceste cursuri: le receptează niște viitori specialiști, deci cei care s-ar presupune că au deja un simț critic cu care pot relaționa informațiile pe care dumneavoastră ni le dați? Realitatea este alta. O sumară experiență didactică poate deja să releve că acești studenți nu au instrumentele prin care pot recepta asemenea informații. Marea noastră problemă este asta. Cei care vin nu au
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unor mesaje false (aceasta înseamnă transmiterea unor mesaje de inducere în eroare care anticipează faptul că adversarul le va intercepta și le va da crezare). Datorită acestei varietăți de activități, pare dificil de găsit un punct comun care să le relaționeze. Toate acestea au legătură cu obținerea sau contestarea informațiilor. De aceea, culegerea de informații ca activitate poate fi definită drept componentă a luptei dintre adversari care folosesc în primul rând informațiile (spre deosebire, de exemplu, de competiția economică, manevrele sau
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de timp” relativ scurt, în care „sensibilitatea estetică suferă variațiuni destul de apreciabile”, meritând, ca atare, a fi cercetate de istoria literară; neexistând o „știință a literaturii” în sens pragmatic, ci numai o „istorie a ei”, aceasta din urmă nu va relaționa valorile la un „imutabil ideal estetic”, ci le va raporta la „momentul istoric, adică la congruența tuturor factorilor sufletești ce i-au determinat stilul”. Metoda, succint definită astfel în primele pagini ale Istoriei literaturii..., relua în linii mari principii enunțate
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
din această categorie - iar România face parte dintre ele -, dezvoltarea este o condiție sine qua non a tranziției de integrare în lumea occidentală și dezvoltată. Lumea occidentală nu poate integra societăți insuficient dezvoltate, pentru simplul motiv că nu se poate relaționa cu ele, instituțiile, tehnologiile și mecanismele sale de funcționare neputând funcționa în societatea respectivă. Ca urmare, un anumit nivel de dezvoltare, măsurat printr-un anumit nivel-limită al produsului intern pe cap de locuitor, este o condiție restrictivă a integrării în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de o parte, îndepărtarea de comunism, iar pe de altă parte, orientarea spre modernitatea lumii occidentale a postcomunismului. Dar nu mai era deloc clar ce rol urma să joace piața în ansamblul acestui mecanism și nici cum anume se va relaționa ea cu cealaltă componentă, la fel de importantă, a redistribuției, și care este redistribuirea resurselor de către stat. Deoarece ideologia dominantă a postcomunismului românesc consideră că, într-o economie și o societate organizate după regulile capitalismului modern, piața este dominantă și absolut „suverană
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ele și a căror unitate este asigurată în primul rând de administrație, și abia în secundar prin relațiile economice, sociale și culturale. Există, în primul rând, un număr redus de orașe mari, situate în sudul și în vestul țării, bine relaționate cu lumea occidentală și care concentrează cea mai mare parte a investițiilor străine. Ele deja alcătuiesc un soi de „insule de occidentalitate” în societatea românească, iar Capitala, care conține doar 10% din populația țării, dar angajează un sfert din totalul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acest statut. Elita de avere s-a format pe această piață liberă a economiei comuniste și a penetrat, treptat, restul elitelor societății comuniste. Nu într-o asemenea măsură încât să schimbe regulile accesului la elite, dar suficient ca să fie puternic relaționată cu acestea. Este imposibil de estimat mărimea averilor care s-au constituit în acest fel, căci lipsește orice sistem de evidență a sumelor care circulau pe piața „gri” și a modului în care ele se concentrau, până la urmă, în proprietatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
normal este de la vârf către bază, însă această cale nu era accesibilă factorilor de pe piață, căci la vârful birocrației se afla clasa politică comunistă care nu accepta piața decât ca pe un soi de rău inevitabil. Astfel încât piața s-a relaționat cu sistemul distribuției administrative la niveluri inferioare, prin modificarea circuitelor administrative și a criteriilor de decizie, profitând de marja de decizie pe care orice sistem birocratic o lasă la dispoziția funcționarilor săi. Un asemenea tip de legătură, descris atât de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
condiții normale. În general, băncile private urmăreau mai degrabă acumularea de fonduri publice decât de fonduri de la populație, pe care apoi le redistribuiau în favoarea unor capitaliști, străini sau autohtoni, care fie făceau parte din acționariatul semnificativ al băncii, fie se relaționau cu acesta prin diferite metode, inclusiv prin intermediul relațiilor politice, cum a fost cazul Dacia Felix sau al Băncii Internaționale a Religiilor. Dar după 1995, s-a creat o facilitate specială pentru a înlocui vidul produs prin retragerea fondurilor de investiții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
trebui să înfrunte și o atitudine suspicioasă din partea opiniei publice? Ei se puteau baza doar pe un capital cultural și social autohton în gestionarea căruia erau net avantajați. Adică puteau conta pe faptul că erau singurii în măsură să se relaționeze cu populația, mai ales în privința unor achiziții semilegale de hârtii de valoare, că dispuneau deja sau puteau construi relații speciale cu managementul întreprinderilor privatizate și că, la nevoie, puteau utiliza mijloace mai puțin ortodoxe în colectarea acelor hârtii de valoare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
spre prezent și trecut și folosit pentru a reafirma și nutri relații. Un studiu antropologic cuprinzător al felului În care oamenii folosesc telefonul mobil În șase țări ne arată unele dintre diferențele În modul În care europenii și americanii se relaționează cu noua tehnologie wireless. În Suedia, de exemplu, „impresia este că persoana de la celălalt capăt al conversației este prezentă În cameră”2. Prin urmare, a vorbi pe mobil În timp ce luăm masa singuri este considerat un comportament perfect normal. Italienii vor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
niște mașini. Mașina nu mai era numai o metaforă ca pe vremea lui Descartes, Newton, Smith și mulți dintre filosofii moderni timpurii. Experții În eficiență și, mai târziu, administratorii de resurse umane și consultanții manageriali au transformat totul În criterii relaționate cu mașini. În acest fel, americanii au depășit cu mult valorile mecaniciste și instrumentale ale Iluminismului european pentru a deveni cei mai profund „moderni” oameni de pe suprafața Pământului. Colosul eficienței a capturat imaginația publicului american În așa măsură Încât unii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai puțin relaxați, În general, decât prietenii noștri europeni. Cuvinte precum „a hoinări”, „a cugeta”, „a cumpăni” sunt foarte apreciate În Europa și mai puțin În America. Americanii sunt cei mai fericiți atunci când sunt constant productivi. Pentru noi, lenevia este relaționată cu o moralitate dubioasă. Europenii, pe de altă parte, tânjesc după inactivitate. Își fac timp și pentru propria lor persoană. Pentru a se bucura de viață cu adevărat, prietenii mei europeni Îmi spun: Trebuie să fim dispuși să ne abandonăm
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
produc semințe MG și alte OMG. Guvernul Statele Unite ale Americii a acuzat Uniunea Europeană că joacă incorect și a sugerat că Uniunea folosește de fapt OMG pentru a obține concesii În alte chestiuni - În care cele două superputeri erau În conflict - relaționate cu schimburile. Reprezentatntul Statele Unite ale Americii În domeniul comerțului a amenințat chiar că va recuza politica Uniunii Europene În domeniul OMG la Organizația Mondială a Comerțului, sugerând că aceste politici restrictive violează acordurile de liber schimb. Statele Unite ale Americii nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]