1,181 matches
-
și metodele sale de cercetare. În paradigma de cunoaștere În care ne aflăm, conceptele operaționale de care dispunem nu ne permit o definire clară, fără ambiguități și fără interpretări arbitrare. Această afirmație ar putea să fie contrazisă de ideea că relativismul este tocmai spațiul privilegiat al lipsei de definiție. Însă, așa cum, În perceperea artei contemporane, calitatea de artist este dată de idiosincrasiile fiecărui critic de artă, și nu de respectarea canoanelor, științele sociale se confruntă azi cu probleme asemănătoare. Astfel, o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
corolarul ei, diferența. Odată stabilită disocierea culturi/ civilizație, autorul întreprinde o fină analiză a relațiilor dintre cei doi poli privind influențarea reciprocă, interacțiunea, aportul specific, cu deschideri pertinente spre chestiuni intens vehiculate în discursul filosofic contemporan: problema contactelor dintre culturi, relativismul cultural, disonanțele apărute în procesele modernizării între cultură și civilizație, „intrarea” culturilor în civilizație (testul „intrării în timp”). Produs a ceea ce raportul Clubului de la Roma numește prima revoluție globală, geomodernitatea, transformare radicală a modernității, implică și nevoia oamenilor de a
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
Acesta din urmă tratează problema reconsiderării statutului criticii, în timp ce primul - care pornește de la Arca lui Noe, eseul lui Nicolae Manolescu - reprezintă o încercare de (re)definire a romanescului. În acest scop, M.C. scotocește cu răbdare prin bibliografia problemei, constatând fie relativismul definițiilor, fie tendința generalizărilor forțate. Paradigma pentru care optează are în centru conceptul de complexitate, caracteristic pentru oricare din termenii ecuației lume-existență umană-viață. În secțiunea Lecturi posibile, modelul propus este ilustrat prin comentarea unor scrieri de Marin Preda, Al. Ivasiuc
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
de trăire) și a vitalismului energetic, I., în numele „generației cu idolii uciși”, reține ca modele de creativitate activă, „substanțialistă”, pe Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Camil Petrescu, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Dan Botta și respinge pe E. Lovinescu pentru relativism estetic, pe M. Dragomirescu pentru estetism, pe G. Ibrăileanu pentru sociologism, pe N. Iorga pentru dogmatism, de asemenea, pe G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu. Fanatic al distrucției așa-ziselor forme anchilozante din cultură, I. era nu numai
ILOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
uniune româno-maghiară, există două handicapuri ce s-au dovedit insurmontabile pentru autoare. În primul rând, utilizează doar o singură categorie de surse - rapoarte ale diplomaților germani și austrieci de la Budapesta și București -, nereușind în destule momente să se distanțeze de relativismul unor opinii întemeiate pe informații indirecte. Iar în al doilea rând, nu cunoaște deloc istorie românească (vina revenindu-i și istoriografiei românești, care nu a reușit de prea multe ori să-și facă cunoscute în exterior rezultatele cercetărilor sale), ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ce fel de înțelepciune? Cea a supraviețuirii? A cumințeniei? A retragerii în turnul de fildeș? Ori a închiderii vinovate a ochilor, a refuzului lucidității?! Depinde de înțelesul pe care-l atribuim acestor concepte și valori. Într-un spațiu dominat de relativism moral, mi-e teamă că „înțelepciunea“ a devenit mai mult o formă de supraviețuire și de salvare pe cont propriu, decât un semn de maturitate. Așa se explică faptul că reprezentanții acestei categorii a intelighenției au preferat un elitism sui-generis
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Relativiștii sunt convinși de „renașterea cosmologiei secolului XX și triumful ei În acest sfârșit de secol ce marchează o eră nouă a gândirii privind locul omului În univers”1. Cei care lucrează În prezent la elaborarea teoriei care să unească relativismul cu cuantica Într-o „teorie cuantică a gravitației” au aceeași certitudine că aceasta „va da noi răspunsuri la Întrebările despre spațiu și timp ș...ț, va fi o teorie a materiei” și „va fi, de asemenea, o teorie cosmologică”2
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
atribut al literaturii. Literatura are ca exercițiu superior ficționalitatea, și este de discutat În ce fel și cum o aplică criticul și teoreticianul, ori cum ar folosi-o criticul cultural. Mihaela Ursa susține că ficționalizarea ne poate debloca din criza relativismului cunoașterii, ne poate salva din naufragiul deconstrucției. Cu toate acestea, există, cred, o anumită contingență, ori rezistență, ce reține acest zbor de imaginare a unei matrice structurale. Și anume, e vorba de experiența mereologică, cum ar spune Doleäel, de transformare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a oglinzii În subiect: „istoria literaturii și literatura istoriei” sau orice sintagme de acest tip. Ajungând În epoca de azi, mie mi se pare că păstrăm gândirea analogică atunci când gândim lumea, dar o mutăm de la nivelul termenilor la nivelul funcțiilor. Relativismul mi se pare că a acționat În această direcție: a schimbat termenii cu funcțiile și a transferat analogia În omologie. Meditația mea pornește Întotdeauna dinspre discursul științific, al fizicii și al cosmologiei, iar partizanatul meu e că Încă aștept răspunsuri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
naivă. Ea este mai degrabă o formă de deconstrucție foarte lucidă a prejudecăților, Înțelese nu neapărat În sensul unor preconcepții malefice, ci În sensul stereotipurilor prin care gândim În mod curent. Aceasta este, probabil, atitudinea ideală, care se Încadează În relativismul postmodern, cea de scepticism față de scenariile explicative proprii sau colective, care induc un răspuns Înaintea unei Întrebări sau pun o Întrebare În vederea unui răspuns pe care l-a dat deja. Problema este cum să nu te lași automanipulat sau manipulat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fii mai concret? În altă ordine de idei, mă gândeam adineaori că textul tău, deși vorbește mereu despre situarea În timp, de asumarea timpului și a relativității interpretărilor, În mod paradoxal pledează În subsidiar pentru regăsirea esențelor și despărțirea de relativism. Mai este aceasta o căutare În sensul postmodernismului, al cărui adept erai până nu demult, sau nu? Horea Poenar: Sau Într-un sens clasic? Anca Hațiegan: Nu cred că Marius Jucan a făcut o trimitere Întâmplătoare la romantici comentându-ți
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și contra-reeducare, considerând că aceștia nu pot desemna ceva pozitiv. O primă rezervă era aceea că termenii respectivi puteau fi Înțeleși ca o acțiune simetrică aceleia de falsificare a conștiinței; o a doua rezervă era că acești termeni țin de relativismul postmodern. Am solicitat și opinia lui Marius Oprea, care m-ar fi interesat În mod aparte (pentru calitatea lui de istoric și cercetător al acțiunii sistematice a Securității În perioada comunistă și postcomunistă), dar luat cu treburile sale și mereu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
luare În posesie a locurilor memoriei; prin urmare, nu mai suntem foarte siguri că locurile memoriei pot fi, prin validare „obiectivă”, chiar un loc al memoriei. Asta a trecut odată cu marii romantici ai istoriei, cel puțin ca stil al scrisului. Relativismul... lasă loc Întrebării: chiar nu mai există tragism În istorie? Nicolae Turcan: Asta vine să Întâlnească o altă Întrebare pe care voiam să o pun, În legătură cu geneza locurilor memoriei. Există personaje privilegiate care pot, printr-o anumită forță, printr-o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care depășește topoi lui Curtius, instrument predilect pentru un studiu de tematologie. Nu cred că ceea ce propuneți ar fi un studiu de tematologie aplicată pe istorie; mi se pare că e mult mai mult, tocmai datorită faptului că acceptă acest relativism, această perpetuă modificare a obiectului de studiu de la o epocă la alta, de la o zi la alta, locurile memoriei aparținând unei geografii mobile și acvatice, nu stabile și terestre. Ovidiu Pecican: Răspunsul meu e foarte simplu și o să sune ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mine una mă derutează faptul că În discuțiile românești aceste definiții sunt rapid aruncate În afara contextului, nu ca niște bombe deja activate, ci mai degrabă ca niște vechituri pline de bacterii nocive. Marius Jucan: Reîntoarcerea subiectului se datorează, cred, crizei relativismului. Dar nu e vorba doar de teoreticieni ori autori ai „culturii Înalte”. Modernitatea a Însemnat - Înseamnă, mai cu seamă acum - cultură de masă. Apropo de această percepție a românului, televiziunea și mass-media oferă o foarte bună doză de percepție a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nici un loc îndoielii, ezitării sau amânării. Judecățile sale sunt categorice. Învinuirea de dogmatism este aceea pe care d-l Dragomirescu a primit-o nu numai cu inima ușoară, dar și cu o vădită satisfacție. Căci într-o epocă în care relativismul istorist și psihologist însemna o continuă alunecare a terenului, ridicarea incertitudinii la rangul de concepție de viață, d-l Dragomirescu a recunoscut în dogmatism o reacție salutară, afirmarea nevoii de siguranță și permanență ca niște condiții elementare ale culturii, amenințată
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
perspective, Războiul tăcut se termină cu o încercare de sinteză teoretică a fenomenului intelligence în care contrapune două mari direcții de înțelegere a acestui domeniu - cea deschisă cu milenii în urmă de Sun-tzu privind cunoașterea pură și cea legată de relativismul posibilităților actuale de a opera cu concepte absolute în acest domeniu supus atâtor tipuri de constrângeri, inclusiv de tip cognitiv. Perspectiva lui Shulsky este una esențial critică, deși acest tip de abordare riguroasă și metodică pare să dăuneze preconcepțiilor romantice
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
poate fi folosit de factorii de decizie și liderii militari”. Cu toate ambițiile de exhaustivitate și în ciuda intenției de a reliefa rolul-cheie al analizei/analistului în formularea concluziilor și previziunilor care fundamentează decizii majore, cu impact strategic, autorii cedează unui relativism (analiza nu are categorii standard, în plus categoriile ce există nu sunt nici exacte, nici nu se exclud reciproc - vezi pp. 126-127) care transformă presupusa superioritate conferită de raționament și gândire critică într-o cauză confuză. Probabil, din dorința de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
admite, în ce-l privește, „existența unei infiltrații dogmatice în afirmarea principiului de diferențiere și deci de înnoire a expresiei artistice, fără ca ea să fi luat însă niciodată un caracter de exclusivitate”. Vechiul scepticism, oarecum empiric, evolua acum „spre un relativism estetic pur principial, reatașat la teoria cunoașterii”. Cele mai multe cărți îmbătrânesc, mai multe încă mor repede; judecățile de valoare despre atâtea cărți se învechesc și ele, devenind truisme sau anacronisme. De necesitatea revizuirii unor astfel de judecăți (devenite prejudecăți), mai exact
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
fenomenul de diferențiere, luat în sens creator, „adevăratul agent al progresului și [...] singurul reactiv împotriva multiplicării în serie și a continuității vegetative”. Al șaselea volum adună concluziile sub semnul ideii din titlu, Mutația valorilor estetice, introducând în demonstrație conceptul de relativism, adică de gust variabil, deschis reevaluărilor. Prin imitație, zice criticul, valorile se difuzează de la o cultură la alta, dar imitația nu se încheie cu o „transplantare integrală”, ci „se continuă prin asimilare, adaptare și elaborație sub o formă proprie, în
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
ei privind grupurile familiale și relațiile de rudenie. Constatarea unei foarte mari diversități de tipuri de familie (monogamă, poligamă, matrilocală, patrilocală, neolocală etc.), a modurilor diferite de descendență, creștere a copiilor a contribuit într-o măsură considerabilă la consolidarea concepției relativismului cultural, la depășirea sau, oricum, micșorarea aroganței europo(americo)centrismului. Aceste efecte de descentrare culturală și etnică, de o serioasă revizuire a tezei superiorității unei culturi sau alteia, înseamnă pași hotărâți în realizarea umanismului teoretic și practic. Pe plan epistemic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un fenomen real, dovedit și statistic. Astfel încât, pe ansamblul populațional, el constituie un temei pentru tabuul incestului. b) Indivizii societății contemporane sunt conștienți de eventualul pericol al căsătoriilor între rude foarte apropiate. Populațiile „primitive” - antropologii culturali ne spun că, în numele relativismului cultural și al depășirii orgoliului nostru de superioritate, e bine să folosim termenul primitiv între ghilimele - trebuiau să fie conștiente de efectele incestului sexual și marital pentru a prohibiza incestul din motive de degradare biologică. A desprinde ca factor determinant
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociologii și antropologii. Aceștia din urmă au un rol important în înțelegerea și negocierea dintre cutume etnice și legislația țărilor gazdă. Dar nu este în joc o simplă adaptare la un sistem, ci chestiunea mai generală de a împăca cerințele relativismului cultural (multiculturalismul) cu drepturile omului sau cu ceea ce R. Boudon numește „ireversibilitate axiologică” (vezi, pe larg, Iluț, 2004). În contextul domestic, nu numai femeile sunt agresate. De fapt, luate împreună, în cazul actelor de violență normală și al celor grav
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
culturală a subliniat încă de la începutul constituirii disciplinei (începutul secolului XX) cât de diversă este organizarea socială pe planeta noastră, inclusiv cea domestică. Iar în deceniile cinci și șase ale secolului abia sfârșit, în acest spirit s-a lansat curentul „relativismului cultural”, având ca țintă nu doar sublinierea respectivei diversități, dar și că problema „societăți primitive”-„societăți dezvoltate” n-ar trebui pusă în termeni de inferioritate și superioritate. Din relativismul cultural s-a născut, cu ample conotații politice, multiculturalismul. Într-o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ale secolului abia sfârșit, în acest spirit s-a lansat curentul „relativismului cultural”, având ca țintă nu doar sublinierea respectivei diversități, dar și că problema „societăți primitive”-„societăți dezvoltate” n-ar trebui pusă în termeni de inferioritate și superioritate. Din relativismul cultural s-a născut, cu ample conotații politice, multiculturalismul. Într-o recentă lucrare (2004), preluând conceptul lui R. Boudon de „ireversibilitate axiologică”, am argumentat, raliindu-mă unor puncte de vedere similare ale altor analiști și interpreți ai vieții sociale dincontemporaneitatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]