578 matches
-
generalizarea este totuș( suficient de (ntemeiată. Economia era axată aproape (n totalitate pe o agricultură neperformantă, cu o structură a proprietății ce polariza societatea (n chip dramatic. De asemenea, (n lipsa unor mijloace de comunicație care să poată produce o relativizare a distanțelor, se perpetua o anumită autarhie a așezărilor. (n aceste condiții, pentru cei născuți (n mediul rural, universul cunoscut se reducea aproape exclusiv la satul natal ș( aceasta pentru (ntreaga viață. Principala cale de ieșire dintr-o astfel de
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
moderne care, ca și romanul poetic, nu comunică informații, nu instruiește, nu descrie și nu povestește. Într-o astfel de literatură - afirmă exegeta - deschiderea permanentă este programată, ca și obținerea obscurității prin analogii și simboluri, ca și tendința autoreflexivă și relativizarea viziunii prin pluralitate spațio-temporală ori fenomenologizarea răsfrângerii esențialiste. Toate, descoperiri mai vechi ale literaturii, radicalizate însă de novatorii contemporani. Această schiță va fi dezvoltată în Romanul poetic (1977) pe o plajă extinsă și la alte literaturi: engleză, americană, austriacă. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
de orbire, un paliativ, mască pentru golul interior al neinițiatului. Impenetrabil și perfect justificabil exterior, confundîndu-se cu execuția legală, comportamentul tînărului ofițer sugerează absența oricărei preocupări de interiorizare. Excesul de corectitudine trădează natura deliberării, fără nuanțe și străină de orice relativizare, proprii lui Bologa. Formă de imaturitate patentă, am putea spune, sprijinindu-ne tocmai pe datele personajului, premergătoare experienței războiului. În trei direcții fundamentale, trecutul recent al lui Bologa înfățișează o ființă oscilantă și neexperimentată. Se ilustrează întîi semnificația cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
stat, pentru că "singularizat, omul se pierde", numai "colectivitatea organizată devine forță constructivă" și cu mare forță de contrast față de ceea ce se va revela lui Apostol Bologa ulterior ideea potrivit căreia "conștiința să-ți dicteze datoria, nu legile..." (s. n.) O primă relativizare a acestor principii se produce numai la sosirea acasă, în Parva: "I se clătina concepția și avea nevoie de sforțări ca să nu i se sfărîme. Statul, aici, era privit ca un vrăjmaș..." (s. n.) Un loc special în acest discurs îl
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
pentru viața socială două grave consecințe: 1. să clatine fundamentele ei și 2. să deschidă calea dogmatismelor arbitrare. Aceste două situații au fost și sunt larg resimțite în vremea noastră. Astfel, avem și continuăm să avem, pe de-o parte, relativizarea sau totala dezintegrare a valorilor sociale, având drept trambulină abordarea și analiza lor sociologică, iar pe de altă parte, promovarea unor concepții și ideologii arbitrare garnisite sociologic. În această a doua categorie se încadrează și diferitele sisteme sociologice înregimentate, care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
bolii schizofrenice: balansul între semnele deficitare și cele productive o caracterizează foarte bine în unitatea sa paradoxală. 2. numărul formelor mixte este foarte ridicat în comparație cu cel al formelor extreme atât deficitare cât și productive. 3. aceasta duce la relativizarea informațiilor neurofiziologice și tomodensitometrice, valoarea prognostică a deficitelor psihologice și a "atrofiilor" localizate rămânând a fi demonstrată în continuare. Acești markeri care stigmatizează o formă presupus organică a schizofreniei reiau cu argumentele științifice noțiunea clasic de demenț precoce cu toate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
prudentă. Ghiciți de ce: deplasarea atenției spre cronologiile lungi, descoperirea caracterului neliniar al cauzalităților istorice, insistența asupra practicilor sociale în profunzime mai puțin decît asupra sistemelor de reprezentare de suprafață, lărgirea suporturilor vieții culturale; totul se îmbină în acest demers de relativizare a rolului gînditorilor și scriitorilor. Am învățat să distingem ideea de carte, cum recomandă Alphonse Dupront, care subliniază efervescența deseori determinantă a "acestui univers folicular și pamfletar, intermediar între universul cărții, al mecanismelor școlare și al cuvîntului vorbit, nu scris
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
tendințe și comportamente / 7 Tendințele demografice în Lume, în Europa și în Franța / 8 Comportamente demografice, istorie și conjunctură / 30 Partea întâi Noile provocări demo-economice / 39 Capitolul I Structuri pe vârste și dependență demografică / 41 Îmbătrânirea populației: caracterizare, măsurare și relativizare / 41 Fenomenele demo-economice de dependență / 56 Capitolul II Demografie și îmbătrânire în Uniunea Europeană / 71 Portretul demografic al Europei / 71 Principalele provocări de acceptat / 84 Capitolul III Demografia locului de muncă / 99 O abordare exprimată în stocuri / 100 O abordare exprimată
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cei activi. Această noțiune de sarcină demografică (ce se va extinde la sarcină demo-economică în capitolul ulterior) se cere precizată și oarecum aprofundată în termeni retrospectivi, ca și în termeni prospectivi (Partea a II a). Îmbătrânirea populației: caracterizare, măsurare și relativizare În domeniul demografiei, conceptul de "îmbătrânire" are, după cum am văzut (supra, capitolul introductiv), o natură dualistă, datorată faptului că se poate petrece "de jos" (scăderea substanțială și durabilă a fertilității și a natalității diminuând progresiv importanța relativă a populației tinere
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și nuanțate. Pe lângă asta, măsurarea fenomenului poate fi realizată în modalități diferite, ceea ce, uneori, conduce la concluzii mai mult sau mai puțin precise. Pe de altă parte, însuși conceptul de îmbătrânire poate face (și face în prezent) obiectul unei importante relativizări, care ține atât de motive conjuncturale, cât și de evoluțiile de lungă durată. Toate acestea merită atenție, reflecție și analiză. Natura și măsurarea îmbătrânirii "E preferabil să ai o populație tânără în fața unor figuri îmbătrânite decât invers. Tinerețea oamenilor își
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
4 de ani (95 pentru femei, 91 pentru bărbați) pentru cele care vor veni pe lume spre sfârșitul acestui secol (sub toate aspectele care privesc speranțele de viață, trecute și viitoare, a se vedea Vallin și Meslé, 2001). Aprofundarea și relativizarea conceptului de îmbătrânire Înainte de orice, este clar că îmbătrânirea poate depinde fie de o evoluție tranzitorie (accesul la vârste înaintate al unui procent excepțional de mare din generații întregi), fie de tendințele de lungă durată, acoperind o prelungire a duratei
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pentru un neoplatonician, Viața lui Platon sau Viața lui Plotin și așa mai departe. Evangheliile sunt reflecții ale Revelației, ca și Tradiția eclezială; ele nu conțin Revelația În sine, aceasta neputând fi conținută decât de Persoana lui Isus, Dumnezeu-Om. Relativizarea percepției noastre asupra Noului Testament, adică Înțelegerea faptului că textele dintr-Însul nu au căzut din cer și că ele conțin mesajul mântuitor Într-un limbaj omenesc, nu Înseamnă altceva decât reafirmarea, implicită, a transcendenței lui Dumnezeu și nelegitimitatea faptului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
se mai și exagerează...”, sau oferind mode- rația ca expresie a diminuării notelor pesimiste, „nu tre buie să fie omul așa de pesimist. Lucrurile or să se-ndrepte...”. Ceea ce contrazice cu vehemență Nae este tocmai acest principiu al moderației, această relativizare igienică a paro- xismelor retorice. Cu toate acestea, ceea ce constituie esența discursului catastrofic al lui Nae, nu este nicidecum teroarea, angoasa sau compasiunea, ci jubilația. Trăirismul lui Nae este în deplin acord cu o catastrofă delectabilă. Apropierea sfârșitului constituie rațiunea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la sărbătoarea care îi adună pe aproape toți cetățenii noii republici ? Naratorul a asamblat acest dispozitiv critic deghizat de o serie de locuri comune, iar reglarea obiectivului a făcut parte din strategia sa de omologare a evenimentului. Remarcăm faptul că relativizarea coordonatelor spațio-temporale, în avantajul unei perspective esențialiste a rolului istoric, permite licențele perspectivale ulterioare. Deformarea ține de raportarea intenționat eronată la o scară a grandiosului istoric al cărui model exemplar îl constituie declinul mari- lor imperii. „Mărirea” și „decadența” sunt
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nu este ușor în fața ultimei generații. Sfaturile bune costă, ca acelea ale multor psihologi și psihoterapeuți care și ei, precum o arată unele publicații, sunt în căutarea unui sens. Nu de puține ori sfatul lor sună astfel: având în vedere relativizările și revoluțiile din mediul economic, politic și religios, lipsa de sens tot mai evidentă, trebuie să găsești sensul vieții tale în tine însuți. "Lucrează asupra sinelui propriu, exploatează până la capăt potențialul tău, creează-ți singur scopurile, morala, descoperă sensul existenței
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
doi kilometri cu cine ne-a constrâns să facem doar unul (Mt., 5, 41). Desigur, renunțarea la propriile drepturi nu trebuie considerată un permis de imunitate pentru exercitarea "dreptului celui mai puternic". Mesajul creștin nu dorește eliminarea orânduirii juridice, vrea relativizarea dreptului provenind din iubirea față de oameni și față de pace. Pentru politicieni este o provocare evitarea violenței și renunțarea, în anumite cazuri, la impunerea drepturilor prin forță. După cel de-al Doilea Război Mondial, anumiți oameni de stat de inspirație creștină
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Ei! Pică de pe cal jos, mort de sete”. Setea semnalează intrarea pe un tărâm malefic, solicitant al resurselor umane și, în același timp, creează necesitatea apariției anti-eroului. Efortul călătoriei se creionează mai ales prin punctele de pauză în povestire și relativizarea maximă a acțiunii și a spațiului în care se mișcă. Ceea ce se întâmplă în această pustietate se conturează prin prezentul acțiunilor reiterate, în timp ce drumul dinspre uman și comentariul „înțelegător” al instanței naratoare se înscriu în durată, deci sunt exprimate prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sfârșit, din medievalitatea noastră, brutală - cum a fost stalinismul dejist! - sau perversă, otrăvită cu false idealuri și vicleană - cum a fost ceaușismul! (De curând, invitat fiind la cenaclul dlui Manolescu, Prometheus, am Încercat, din câteva trăsături, să fac aceeași, nu „relativizare” a dictaturii din care tocmai ieșisem - și contra căreia, nota bene, eu am protestat În presa liberă, occidentală! -, ci o „integrare a acesteia” În șirul mai lung, exasperant de lung, e drept, al micilor și neîntreruptelor dictaturi și puteri discreționare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la un moment dat, când în lung și-n lat - măcar că nu se prea știe cât de lung și de lat - nu s-a zărit nici un alt vânător în afara aceluia despre care nu se știa al câtelea din câți era... “. Relativizările se cereau amplificate, împinse la absurdul extrem, propozițiile se transformau în labirinturi. Cândva, în decursul întortocherilor basmului nostru, iată că gura vânătorului ajungea să alerge goală-goluță, fragedă și roză, pe pământul tare de pădure, să dea peste un cerb, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
voastră... Tatăl vostru știe de ce aveți nevoie». Din această revelație a lui Isus se scoteau pietrele unghiulare, pilaștrii pe care se baza metoda sa educativă: paternitatea lui Dumnezeu și consecventa abandonare în mâinile sale paterne. Depășirea neliniștii pentru a trăi, relativizarea bunurilor materiale, sobrietatea și simplitatea vieții. Don Calabria voia ca religioșii și muncitorii să fie pătrunși de acest spirit. Părintele Domenico Mondrone scrie: «Odată stabilite principiile, don Calabria înainta cu o logică limpede, inflexibilă, uneori de-a dreptul uimitoare. Așa
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a lărgirii sale. Faza III vede astupându-se prăpastia dintre homo religiosus și homo consumericus. În același timp, pe fondul slăbirii capacităților de organizare a instituțiilor religioase, se manifestă apăsat tendința spre individualizarea credinței și a acțiunii, spre afectivizarea și relativizarea credințelor. Astăzi, chiar și spiritualitatea funcționează în sistem de autoservire la exprimarea emoțiilor și a sentimentelor, la căutările inspirate de grija bunăstării personale conform logicii experiențiale din faza III. Preocuparea pentru realizarea psihologică a subiectului este atât în centrul experiențelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
păcate, nu a mai fost reprodus. Theodor Codreanu Oamenii iubesc mult focurile uriașe de artificii. Dar eu am rămas la gândul că e mai folositor să te încălzești la focul din cuptorul lui Heraclit. În postmodernitate, adevărul e banalizat prin relativizare și chiar eliminat dintre conceptele gândirii recente. Or, eu scriu pentru cei care n-au abandonat adevărul. De aceea, am cei mai buni prieteni cititori, dar și cei mai înverșunați dușmani, pe care însă eu îi tratez întotdeauna ca adversari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lectură, vor să mă cunoască și îmi solicită cărțile. Ei mă fac să simt că nu scriu în zadar și că adevărul e singurul care folosește, oricât de crud ar fi, cum spunea Eminescu. În postmodernitate, adevărul e banalizat prin relativizare și chiar eliminat dintre conceptele gândirii recente. Or, eu scriu pentru cei care n-au abandonat adevărul. De aceea, am cei mai buni prieteni cititori, dar și cei mai înverșunați dușmani, pe care însă eu îi tratez întotdeauna ca adversari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în câmpul culturii: absorbție a influențelor din exterior și voința de a ieși din izolare. Dar cred că argumentele mele nu au sunat prea convingător. „Postmodernismul” e perceput în Franța mai ales funcțional, prin prismă strict literară - ironicul, ludicul, parodicul, relativizarea adevărurilor metafizice ș.cl. „Cade” pe un teren mult prea suprasaturat de -isme pentru a fi îmbrățișat fără rezerve. Mai ales cu ascendența sa americană... Am aflat mai târziu, de la alți colegi, după întâlnirea de la librăria Mollat, că Inga Lindqvist și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Eliminarea lui Traian Băsescu din funcția de șef al statului; b) Amplificarea confuziei: Toate partidele sunt la fel, nu există diferențe majore între stânga și dreapta, toți sunt corupți, securiști, proști administratori; c) Reabilitarea mogulilor: Noi suntem adevărații stăpâni; d) Relativizarea colaboraționismului cu trecutul comunist/securist: toți au colaborat într-un fel sau altul, inclusiv cei care au condamnat comunismul; e) Compromiterea marilor teme cu mare încărcătură etică/morală, cum ar fi lupta anticorupție: toți fură, nu există diferențe majore între
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]