578 matches
-
posibil, de a o "depăși". Sentimentului tragic al vieții nu-i e teamă de moarte. Și când devine conștient de aceasta, în mod inconștient, atunci diversele puteri sunt într-un fel fragilizate sau, cel puțin, relativizate. Și o astfel de relativizare este reperabilă, în particular, în saturarea imperativelor morale. Desigur, acestea din urmă continuă să fie promulgate. Fac parte din obișnuitele incantații care, în cărți întregi, articole, predici sau alte discursuri oficiale, difuzează învățătura conformismului ambiant. Dar empiric, exact contrariul este
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Biserica primelor secole, dar se înfiripează ușor bazându-se pe ignoranță și pe toleranță superficială. Plasate sub tutela unui „drept la libertate”, astfel de divagații de la credința cea adevărată nici nu mai sunt identificate sau recunoscute de creștinul de azi. Relativizarea valorilor prin așezarea pe același plan a conținutului religios cu cel al celorlalte informații profane, prin interpretarea neautentică a revelației, favorizează admiterea unui tip de „erezie mascată”. Chiar dacă este mascată, erezia are, așa cum a avut și în primele secole, același
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trebuie să creeze într-o carte spectacolul imaginii mentale, a unei experiențe individuale. Procedeul literar potrivit este jurnalul, confesiunea realizată prin tehnica "fluxului conștiinței". Prin nararea la persoana I se păstrează perspectiva punctului unic al evenimentelor, care complică însă prin relativizare, în sensul că, asupra aceluiași eveniment, acționează două sau mai multe puncte de vedere. Particularitatea romanului este structura compozițională. Scrierea de tip clasic, bazată pe succesiunea de planuri narative, e înlocuită cu scrisorile, confesiunile și documentele ce alcătuiesc "dosarul de
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
deplin al solidarității umane, egoismul și criza individuală sunt depășite. „Ultima noapte..." este înregistrarea ca într-o foaie de observație, a acelor mișcări interioare (îndoieli, ipoteze, reinterpretări) care angajează ființa esențială a personajului, prin analiză și autoanaliză, descoperind ambiguitatea „trăitului", relativizarea înțelesurilor lui. Tot ce precede criza sentimentului (povestea moștenirii neașteptate, schimbătoare de destin, viața cuplului în perioada fericită, de armonie și puritate) este pregătire <ref id="13"> 13 Crețu, Nicolae, Constructori ai romanului , Editura Eminescu, București , 1982, p. 143. </ref
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
impactul cu o societate bazată pe afacerism, mediocritate, rapacitate. Drama lui Ladima și a lui Fred Vasilescu repetă drama intelectualului Ștefan Gheorghidiu din romanul anterior. Opera "Patul lui Procust" este și o dramă a atingerii idealului în dragoste. Impresia de relativizare rezultă din însăși pluralitatea perspectivelor, așa cum însuși scriitorul notează: " Personajele sunt oameni obișnuiți, uneori de o banalitate care este a vieții însăși, adică adevărată, trăită. Fiecare dintre cele patru personaje principale - autorul e personaj secundar, martor, corector al memoriei celorlalți
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
persoana întâi și-și are adevărul propriu. Aceleași fapte, atitudini și reacții sunt privite din unghiuri diferite. Camil Petrescu excelează în portretistica feminină, prin voluptoasa Doamnă T. și prin Emilia, în "Patul lui Procust". Tipurile feminine sunt total contrastante. Prin relativizare se creează mai multe versiuni ale acealuiași personaj, de vreme ce acțiunea romanului se petrece în conștiința personajelor. Doamna T. este numele enigmatic pe care Camil Petrescu îl dă eroinei Maria T. Mănescu, numele întreg al eroinei fiind amintit, în trecere de
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
să creeze într-o carte spectacolul imaginii mentale a unei experiențe individuale. Procedeul literar potrivit este jurnalul, confesiunea realizată prin tehnica "fluxului conștiinței". Prin nararea la persoana I se păstrează perspectiva punctului unic asupra evenimentelor, care se complică însă prin relativizare, în sensul că asupra aceluiași eveniment acționează două sau mai multe puncte de vedere. Fiecare spune ceea ce știe, din unghiul său de înțelegere. Adevărul apare firesc, mai puțin încorsetat, iar cunoașterea lui se înfăptuiește cu ajutorul unor detalii semnificative. Literatura permite
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
înfruntării, al întâlnirii, produce mutilări. Din perspectiva acestei interpretări, "Patul lui Procust" este un romanal dilemelor existențiale, al vieții care-și păstrează fiorul unic, iar George Călinescu <ref id="43">43 Călinescu, George, op. cit., p .374. </ref> sublinia: " Impresia de relativizare rezultă din pluralitatea perspectivelor. În acest sens, Camil Petrescu afirma: Fiecare dintre cele patru personaje principale (autorul e personaj secundar, martor, corector al memoriei celorlalți, în notele din subsolul paginilor), vorbește la persoana întâi și-și are adevărul propriu. Aceleași
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
personaj secundar, martor, corector al memoriei celorlalți, în notele din subsolul paginilor), vorbește la persoana întâi și-și are adevărul propriu. Aceleași fapte, atitudini, reacții, sunt privite din unghiuri diferite. Tipurile feminine din " Patul lui Procust" sunt contrastante, remarcabilă fiind relativizarea care creează mai multe versiuni ale aceluiași personaj. Doamna T. stârnește interesul cititorului prin apariția voluptoasă, aeriană, întruchipând feminitatea ideală, așa cum o descoperim în notele scriitorului: Cei mai mulți o văd inteligentă, superioară, fină, sensibilă. Pentru Fred este femeia unică, ideală: Într-
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
astfel, reveria sa grozavă și copleșitoare”. Personajul — un halucinat desprins parcă din Demonii lui Dostoievski, un anarhist utopic în embrion — este emblematic pentru imaginarul apocaliptic al epocii și, în termeni freudieni, pentru pulsiunile ei către moarte. Falsificarea, compromiterea idealului patriotic, relativizarea sa mercantilă, este denunțată cu o violență extremă de către Theodor Solacolu: „Azi, idealul național e un caleidoscop care-și schimbă sclipirile colorate după cum îl sucește bunul plac al fiecăruia. Idealul!... Poftiți, domnilor... Cine dă mai mult?... Marfă calitatea I-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fără ca credința să pună o problemă radicală de legitimare. Odată cu cotitura antropologică a gândirii moderne și cu polarizarea asupra omului, a baricentrului structural și interpretativ al realității, imaginea sensului a devenit problematică. Această schimbare este percepută și trăită ca o relativizare a autorității și a tradiției, ca o autonomie a conștiinței și a libertății, a responsabilității față de viitor, ca dominație asupra istoriei și eliberare a nevoilor primare. Dacă este conștiința cea care caută sensul, se poate avea o cunoaștere a sensului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
antisemit foarte devreme, imediat după ieșirea din ilegalitate a Partidului Comunist. În paralel, Încă În acea perioadă Începe un lent, dar sigur proces de demonetizare a victimelor Holocaustului. Li se creează o imagine negativă, ce va pregăti psihologic minimalizarea și relativizarea suferinței evreilor. Este Începutul procesului ce avea să ducă la negare. În acest context, În 1945, un reprezentant al Regionalei xe "Iași"Iași vedea În comemorarea pogromului de la xe "Iași"Iași „o provocare sionistă” și aprecia ca pe o greșeală
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
este totuși posibilă. Teoria relativității restrânse (1905), care a înlocuit cinematica galileană, a impus o regândire a principiilor de formalizare matematică ale experienței. Transformările lui Lorentz-Poincaré, folosite de A. Einstein (1879-1955) în articularea conceptuală a teoriei relativității restrânse, pledează în favoarea relativizării noțiunii de simultaneitate. Un nou tip de cauzalitate apare la orizont, alocând premisa de valabilitate unor concepte precum „dilatarea timpului” și „contractarea spațiului”. Prin introducerea vitezei luminii ca limită absolută, independentă de orice sistem de referință, adiția vitezei capătă un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nu numai lipsa de temeinicie a lumilor inventate (biete baloane de săpun, obiecte de joacă, mingi pe care le poți purta în mâini, aidoma amintirilor neadevărate din alt poem), dar și strania lor abilitate de a induce în eroare, prin relativizarea „realității” înseși, devenită, tot la modul metaforic, un „glob” ceva mai mare, de a cărui temeinicie ne putem, în egală măsură, îndoi. Nu fără argumente, desigur, căci din alte poeme aflăm, de pildă, cât de imprevizibile pot fi trecerile „în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
la mutațiile din practica literară, genurile nu se mai prezintă astăzi, nici într-un caz, drept constante valabile pentru mari perioade de timp, ci mai curând sub forma unor variabile, dependente de un moment istoric anume. În plus, dincolo de această relativizare, se poate ghici chiar o nouă funcție negativă, perversă, s-ar putea spune, a lor, funcție ce nu exclude deghizarea, schimbul de măști, simularea. Într-un cuvânt, în literatura actuală, genurile rămân, de multe ori doar un background de convenții
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
o perspectivă socială mai cuprinzătoare Înglobând nu doar considerente de ordin economic, ci și considerente sociale, politice, normative și, mai ales, culturale. 5. Corporația modernă - „proprietate difuză” - abordare normativ instituționalistă O serie de teorii, În sens larg instituționaliste, au impus relativizarea abordărilor relațiilor intraorganizaționale și În special a relației agent - principal care devin construcții sociale, sunt instituite prin legi, proceduri sau sisteme culturale, fiind integrabile În discursul (logica) social(ă) dominant(ă). Schimbările survenite de-a lungul timpului În structura corporației
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
poate furniza principiile ultime pe care orice concepție privind responsabilitatea socială a corporațiilor se fundamentează și capătă legitimitate. 7. Concluzii Am văzut așadar cum teoria agent - principal a condus la modificarea teoriei economice clasice, precum și a teoriei neoclasice a firmelor, relativizarea termenului de eficiență În evaluarea comportamentului organizațional și introducerea de considerații etice și normative În analiza cooperării intra-organizaționale. Relațiile intraorganizaționale nu sunt rezultatul presiunilor către eficiență, ci mai degrabă procese politice de echilibrare a intereselor diverse, procese ce urmează
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
în modurile de structurare societală. De fapt, desubstanțializarea rolului fondator al muncii se integrează cu ușurință în viziunile prospective în care precaritatea devine norma dominantă. La un alt nivel, care nu mai este utilitarist, ci teoretic, antropologia furnizează materiale pentru relativizarea imaginilor muncii și hegemonia ei în Occident în secolele XIX și XX pornind atât de la configurațiile economice, cât și de la cele simbolice și statutare. Dacă congruența "muncă statut identitate subzistență" nu poate fi așadar erijată în model universal, luarea în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fantasma insecurității". În privința aceasta, avem o sarcină de vigilență științifică. Activitatea cercetătorilor constă în a demonstra că trebuie să rezistăm tentațiilor ultrasecuritare care se alimentează din fapte excepționale. Prima sarcină este o cuantificare alternativă a acestor fapte diverse, care permite relativizarea lor atât pe termen lung cât și scurt. Dar cea mai importantă sarcină îndeplinită de majoritatea lucrărilor științifice este de a arăta că violența are o istorie, că nu a erupt dintr-o dată și că, fiind construită social, e previzibilă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
remarcă aici o primă posibilitate de a depăși anumite clivaje și divergențe, arătând că diferențele de puncte de vedere permit o pluralitate de perspective și de reprezentări, iar abordarea internațională este de o imensă bogăție în această privință, contribuind la relativizarea certitudinilor etnocentriste, iar acest relativism este necesar. O definiție prea restrânsă nu înseamnă oare un colonialism cultural? O metodologie unică nu duce la sărăcirea științei? Pentru a elucida acest aspect, vom folosi o comparație simplă, reluată și modificată pentru nevoile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unor posturi centrale. * în socialism se considera că munca este valoarea supremă, sursa dezvoltării personalității și societății. Mira-m-aș ca să nu fi fost la fel și cu o sută, și cu o mie de ani înainte (... și înapoi !). Dar relativizarea ei este, în prezent, în România, absolut vizibilă, pentru că noțiunea în sine nu mai implică efort intens, participare sufletească și conștiință. Nu astăzi și nu în țara noastră. Au venit atâția, de peste mări și țări, comunicând că acolo, în UE
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
bolii schizofrenice: balansul între semnele deficitare și cele productive o caracterizează foarte bine în unitatea sa paradoxală. 2. numărul formelor mixte este foarte ridicat în comparație cu cel al formelor extreme atât deficitare cât și productive. 3. aceasta duce la relativizarea informațiilor neurofiziologice și tomodensitometrice, valoarea prognostică a deficitelor psihologice și a "atrofiilor" localizate rămânând a fi demonstrată în continuare. Acești markeri care stigmatizează o formă presupus organică a schizofreniei reiau cu argumentele științifice noțiunea clasic de demenț precoce cu toate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mutații de limbaj: programul leibnizian al unei științe unificate și al unei limbi universale logico-semiotice, limbajul semiotico-filosofic peircian, revoluția metodologică și lingvistică reprezentată de Cursul de lingvistică generală al lui Ferdinand de Saussure etc.). Într-o epocă de pluralizare, de relativizare și deconstrucție, limbajul natural trebuie menținut ca sistem de referință universal pentru semantizarea experienței umane, pentru proiectele sociale cele mai îndrăznețe. Pozitivismul și intuiționismul au ignorat rolul proceselor lingvistice și semiotice; dar limbajul în bogata sa polivalență nu este un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un proces inițial endogen, are loc în interiorul societăților), ci și între ele. Problemei intra-societale i se adaugă concomitent cea inter-societală. Globalizarea complică așadar dualismul comunitate-societate, pentru că plasează societățile particulare într-un sistem mai larg de societăți, ceea ce duce la relativizarea atât a societăților particulare, cât și a individului. În context globalizant, normele și valorile instituționalizate în cadrul unei societăți particulare se confruntă în mod manifest cu diferite "imagini" ale societății "ideale" prezentate de alte societăți din lume. Societățile particulare (naționale) operează
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nuanță coloristică stinsă" (Blaga, 1935:187-8). 4.5. Noologism și sociologie Dacă, în general, concepțiile asupra identității au evoluat așa cum am avut ocazia să observăm în capitolul anterior -, ghidate de metafora "sfâșierii mitului"37, în principal pe calea extra-raționalizării și relativizării, perspectivele asupra identității etnoculturale și naționale, prezentate în acest capitol, au păstrat, cum am văzut, spiritul esențialismului și au produs pe rădăcinile școlii gustiene, un tip particular de sociologie: sociologia noologică. De fapt, aceasta e o quintesența a exprimărilor filosofice
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]