2,299 matches
-
ceva negru cu guler înalt, despre care n-am putut să-mi amintesc mai târziu dacă era o rochie de mătase sau un halat. Avea brațele dezgolite de la cot în jos. Rămase în picioare în spatele lui Palmer al cărui trup relaxat parcă iradia, arătând limpede că percepe prezența ei; amândoi mă studiau cu atenție, Honor își ținea capul plecat iar bretonul lucios îi cădea peste frunte încadrându-i ochii. Cum ea stătea în spatele lui Palmer ca un învingător, trupul lui relaxat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
relaxat parcă iradia, arătând limpede că percepe prezența ei; amândoi mă studiau cu atenție, Honor își ținea capul plecat iar bretonul lucios îi cădea peste frunte încadrându-i ochii. Cum ea stătea în spatele lui Palmer ca un învingător, trupul lui relaxat voluptuos parcă purta eticheta „victimă”. Am simțit că trebuie să-mi feresc privirea. — L-am invitat pe Martin să vină cu noi, rosti Palmer. Mă privea atent, cu un zâmbet abia schițat, așa cum ai privi o muscă sau un pește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
în mijlocul unui lan pustiu sau ca la un colț de stradă), rămân lipsit de orice griji într-o lume solară, asemenea regelui regilor, Domnul Dumnezeu, sau însuși Ducelui (Snider, doctore, s-ar putea să mai auzi de numele ăsta), rămân relaxat și imperturbabil, în culmea fericirii, și aștept de unul singur o minge înaltă (o minge fantastic de înaltă, îmi răsună în urechi cuvintele lui Red Barber, care comentează meciul la radio - lansată în direcția lui Portnoy; Alex se plasează sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
confesiune doar În sensul În care visul este o confesiune. Intervine cenzura freudiană. Cenzura freudiană, se văzu el obligat să repete ceva mai tare, pentru că trenul trecea pe sub un pod. Ce spune despre asta specialistul În medicină? Privirea lor politicoasă, relaxată și atentă Îl făcu pe dr. Czinner să-și piardă șirul gândurilor. Stătea cu capul puțin plecat, incapabil să-și aducă frazele sceptice din minte până pe buze. Era pentru a doua oară În seara aceasta că-și pierdea capacitate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
s-o atingă: — Cât de dulce ești! Și apoi, cu uimire: — Atât de scumpă! Nu simțise niciodată până acum dorința crescând În el, ținută sub control și sporind din cauza autocontrolului. Se aruncase Întotdeauna În orice nouă aventură cu un entuziasm relaxat. — Ce să fac? Să-mi scot hainele? El aprobă din cap, constatând că nu-i În stare să vorbească, și o văzu ridicându-se de pe pat, mergând Într-un colț și Începând să se dezbrace Încet și foarte metodic, Împăturindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Marci, care rămăsese cu ochii lipiți de telefon. De ce nu răspunzi? La asta, Lauren se mulțumi să ridice din umeri și se Îndepărtă patinând. Un pic mai târziu, când petrecerea Începuse să se apropie de final și eram toți destul de relaxați, leneveam pe o sofa alături de Hunter, când Marci veni și se plantă lângă noi. Oarecum bâlbâindu-se, ca beată, ne informă că unul dintre principalele motive pentru care ea, ca și tot restul lumii din New York, este obsedată de Lauren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de schimb a dolarului este atât de proastă, că nu sunt mulți americani la Paris În prezent, așa că nu erau de față nefericiți vorbitori de engleză, care să fie obligați să suporte prosteala noastră. Asta ne făcea să fim foarte relaxați și am Început să facem genul de lucruri pe care nu ai visa să le faci niciodată În propria ta țară, cum ar fi sărutatul franțuzește pe deasupra mesei, ca adolescenții. Ultimul lucru la care ne așteptam era... — Îmi pare nespus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
despre el - Își proteja foarte romanticul său proiect pornit din dragoste. Hunter nu avea decât să meargă la astfel de Întâlniri inopinate de afaceri la S.J. Phillips oricând voia. În timp ce mă duceam din nou la culcare, dintr-o dată somnoroasă și relaxată, m-am gândit plină de speranță că poate Hunter lua bijuteria acum, că era În Europa. De-abia așteptam să-l văd. (Și nu doar bijuteria era cauza, pe cuvânt). Phoebe are mai mulți prieteni-bară-parteneri de afaceri decât are președintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și mai cool. Nu putea să aibă mai mult de cincisprezece ani. Îl cunoști pe Henri? Întrebă Lauren, făcând cu ochiul. Era Îmbrăcată cu niște pantaloni decolorați din cord și cu un pulover foarte mare din cașmir. Părea extraordinar de relaxată, În comparație cu ultima dată când o văzusem. —Ooo! Vin fiert! Mmmm, ce bun. Henri o să mă prezinte tuturor minorilor frumușei de pe aici. Nu! Îi interzic asta! obiectă Camille. —Mamă! se oțări Henri la ea. Turnă câte un vin fiert pentru Lauren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Albăstrindu-i buzele. Genele îi stăteau coborâte pe obraji. Gura îi zâmbea ușor. Încă adormit, i-am luat ceafa în palmă, i-am aplecat capul pe spate și am sărutat-o. Își ținea gâtul și umerii așa de lejer și relaxat... În timp ce-i sărutam buzele calde și relaxate, i-am ridicat cămașa de noapte în jurul taliei. Picioarele i s-au desfăcut puțin, și, atingând-o cu mâna, am văzut că e deschisă și umedă. Sub plapumă, cu ochii închiși, am atins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pe obraji. Gura îi zâmbea ușor. Încă adormit, i-am luat ceafa în palmă, i-am aplecat capul pe spate și am sărutat-o. Își ținea gâtul și umerii așa de lejer și relaxat... În timp ce-i sărutam buzele calde și relaxate, i-am ridicat cămașa de noapte în jurul taliei. Picioarele i s-au desfăcut puțin, și, atingând-o cu mâna, am văzut că e deschisă și umedă. Sub plapumă, cu ochii închiși, am atins-o cu limba acolo. Cu degetele umede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
actorului împăturesc febril ziarul, să-l poată ține mai comod, în timp ce se îndeasă cu umărul în fereastră, ferind pagina de privirea vecinei. Ei nu, au înnebunit! murmură, ridicîndu-și gulerul hainei de blană, să nu simtă răceala geamului. Altă lovitură! Fața relaxată a femeii, de prințesă fără griji, a cărei piele fină, bine întinsă și rumenă te trimite cu gîndul la fructele din pragul toamnei, e tăiată în două de fiorul unei neliniști, micșorînd ochii, născînd între sprîncene o cută, alungind liniile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Mai ai și ghinionul cu piesa de la televizor. Zic ghinion, pentru că atmosfera uzinei noastre s-a regăsit acolo. Băiete, încă... face Muraru semn chelnerului cu două degete ridicate. Uite, vezi, la Universitate era altfel. Uneori stau și mă întreb... Eah!... Relaxat total, bucuros de locul cald, Mihai ascultă mai mult din politețe perorația bărbatului de lîngă el, dîndu-și seama că-i amețit bine, de vreme ce a trecut la "tu"; tocmai el, Muraru, tipul sobru, căruia nu-i trec prea mulți pe dinainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ducînd paharul la gură că nu am băut niciodată din mîna ta... Bine-ai venit! Pentru ce-a venit aici?" se întreabă iarăși Mihai, sorbind vodca, aruncînd, ca din întîmplare, privirea spre Maria: o vede stînd liniștită în fotoliu, total relaxată, cu gura încă plină de vodcă, pentru a-i savura, dureros, tăria, în vreme ce ochii ei mari, aproape închiși, conturează două linii lungi, negre, sub sprîncenele arcuite calm. Mai gîndește-te, spune ea, preocupată de țigara scoasă din pachet nu-i indicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de spital și se culcă pe pieptul lui Mihai, lipind colțul gurii de trupul lui încă înfierbîntat, continuînd să inspire mirosul transpirației proaspete, care o fascinează. În neclintirea ei, femeia își adună gîndurile numai asupra unui loc din trupul său relaxat total după atîta osteneală, un loc în care știe că milionane de Vlădeni invizibili au pornit cursa nebună spre întîlnirea cu adevărata Marie, adunată într-un ovul ce așteaptă să fie spart de cel dintîi și mai viteaz dintre oaspeții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ojă în lichidul sidefiu și o duse la buze. Mmmm! Di-vin. Sărat și totuși dulceag, cu o textură pe care o aveau doar cele mai fine dintre sosuri. Carol era siderată. Rămase așa un moment sau două, beată de fericire, relaxată, cu mintea limpede și mai goală decât de obicei - apoi se șterse temeinic cu o bucată de hârtie igienică. Își puse chiloții bărbătești, ciorapii și fusta, aranjă câte ceva prin cameră și se așeză să-și aștepte bărbatul. *** — Henry James nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Gaveston, de temps en temps. Eu sunt o veritabilă mină de informații falice, un puț foarte adânc, poate că vrei să-ți dau și mai multe detalii ezoterice, nu? Dommage. Profesorul își pierduse din prestanță. Tonul îi scăzuse, devenind mai relaxat și mai amical. Intervenise și o notă bizară de compasiune, care aproape că mă convinsese că ieșirile de mai devreme fuseseră simple prefăcătorii, găselnițe iscusite ale istorioarei sale. — E ceva și cu desfășurarea poveștilor, nu ți se pare, băiete? Autorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
fețele atente ale spectatorilor (noi, între timp, urcam terasamentul spre gardul de sârmă), care, nearătând nici o urmă de neliniște, se uitau la scenă cu interesul calm și studiat al cumpărătorilor inteligenți la o vânzare importantă de animale pursânge. Pozițiile lor relaxate sugerau o înțelegere comună a celor mai mici subtilități, ca și când și-ar fi dat seama cu toții de întreaga semnificație a deplasării grilajului de radiator al limuzinei, a distorsiunii caroseriei taxiului și a desenelor formate de crăpături pe parbrizul spart. Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
stewardese la scăderea bruscă a temperaturii nocturne, Marana admiră o tânără ghemuită mai la o parte, de un calm imperturbabil, cu brațele în jurul genunchilor ridicați ca un pupitru sub fusta lungă, părul plouându-i peste carte, ascunzându-i chipul, mâna relaxată întorcând paginile, de parcă tot ce-ar interesa-o s-ar decide acolo, în capitolul următor. „în degradarea pe care captivitatea îndelungată și promiscuă o impune aspectului și atitudinii fiecăruia dintre noi, femeia aceasta mi se pare apărată, izolată, învăluită ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ea. Mă aștepți afară. Mergem cu dubița mea. O să stai în ea cât vorbesc eu cu el. — Și dacă se întâmplă ceva, adăugă el, strigi. Voi fi pe fază. Își terminară amândoi cina într-o stare de spirit mult mai relaxată. Motholeli îi citea fratelui ei în dormitor. Copiii mâncaseră mai devreme. De îndată ce terminară cina, în timp ce domnul J.L.B. Matekoni ducea farfuriile în bucătărie, Mma Ramotswe se duse în camera copiilor și o găsi pe fetiță pe jumătate adormită, cu cartea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
așteaptă un set de poze de la Mircea, din Arizona. Are vreo sută douăzeci de kile, șort havaian, tricou în dungi, fălci de buldog. E tuns periuță. Ochii i s-au micșorat parcă, seamănă cu două borte într-un bostan. Stă relaxat, adică sprijinit de-un palmier în ghiveci. Lângă el, o miniatură a tatălui, produsă în Americi, zâmbește larg, probabil la mamă-sa - specialistă în comportamentul copilului și-n ce privește dezvoltarea capacităților cognitive, mi s-a zis - care-i fotografiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fi zis că nu era În stare să-și mai amintească nici un alt cuvînt, ca și cum mintea i s-ar fi Încețoșat, anihilată de impresia pe care i-o producea spectacolul la care luase parte. CÎt despre Oberlus, el vîslea Încet, relaxat, mulțumit de sine și de finalul răzbunării sale, cu aerul indolent al cuiva care tocmai are parte de o plimbare cu barca pe lacul dintr-un parc public, bucurîndu-se de o demonstrație pirotehnică. În interiorul navei, cîțiva bărbați pe jumătate asfixiați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
limba. Dar figura ținuse. Voicu nu folosea metode neortodoxe cu toți. Ele difereau de la client la client. Doamna Noia nu era singura căreia îi displăcea acest personaj. La micile întâlniri din pauza de masă, apariția directorului de creație dizolva atmosfera relaxată și colegială creată de ceilalți, provocând o reacție inconștientă de apărare. Conversația rămânea suspendată în aer și numai după plecarea lui ea reînvia, oamenii reluându-și pozițiile amicale inițiale. Doamna asistent manager se "bucura" de interesul lui într-o perioadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de o eleganță copleșitoare. Ernest Radak o văzu intrând la brațul lui Abel Nost. Se apropie atent ca gesturile să nu-i trădeze emoțiile pe care prezența ei i le provoca. Luana se strădui să afișeze o atitudine cât mai relaxată. Știau, însă, amândoi, că o confruntare nu va putea fi amânată la nesfârșit. Pe tot parcursul serii, ea stătu agățată de Bariu, căutând să-l îndrume spre grupurile din care viitorul om politic lipsea. Spre miezul nopții, profitând de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
prima oară când femeia îi povestea cu lux de amănunte secvențe picante din viața ei de familie. Dar în ziua aceea, amestecul acela de soare ce promitea și întărâta speranțele, mirosul de clor, genunchiul Mariei dezgolit, mâinile desfăcute în poală, relaxate ca după un efort teribil, oglinda jupuită, pereții vopsiți de un verde catran, toate îi creaseră o senzație nelămurită de silă, un gen de irascibilitate tulbure, se gândea cu dezgust la toate aceste stereotipii, viață, moarte, asimilație, dezasimilație. Ce stupiditate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]