1,289 matches
-
muzicii și pentru ea. Vocea ei brodează dantele din cele mai fragede sunete, creează armonii înrudite cu armonia lampadarelor de pe cer care, arzând, răsună în nopți adânci, cu o timbralitate simțită numai de heruvimi. Am avut o încercare într-una reluată, de a vorbi cu primadona Mioara Manea Arvunescu, după ce am întâlnit-o, cândva la Adjud, unde venise să reprezinte la un eveniment, pe soprana care a despământenit cântecul și l-a imaculat, Angela Gheorghiu. Minunate sunt amândouă aceste stele ale
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
Indianul și locul comoarei. Mark Twain a dăruit literaturii o adevărată monografie a copilăriei, așa cum sunt oglindite și pățaniile lui Nică din ,,Amintiri din copilărie'', zugrăvite cu un talentul povestitorului înnăscut, Ion Creangă. Așadar, copilăria a constituit o temă mereu reluată și de marii noștri scriitori, de la cei din generația pașoptistă la marii clasici și de la creatorii interbelici la cei contemporani. ,,Cel mai mare povestitor al românilor'', cum îl numea Eminescu, Creangă, a înzestrat literatura română cu primul ,,roman'' al copilăriei
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
redactate pe parcursul activității noastre didactice. Mai precis, este vorba de „Botezul de la Hristos în lumina Sfinților Părinți”, „Botezul prin întreita cufundare în numele Sfintei Treimi în lumina Sfinților Părinți”, „Taina Sfântului Botez în lumina harului, după Sfinții Părinți”, „Cine poate boteza?”, reluate și în lucrarea noastră Studii de Teologie Patristică, în care am încercat, pornind de la textul Sfinților Părinți, să prezentăm atât bogăția de sensuri și idei doctrinare care se regăsește în operele patristice dedicate Botezului, cât și evoluția ritualului și a
ARHID. PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN VOICU, BOTEZUL ÎN TRADIŢIA PATRISTICĂ, EDIŢIA A II-A REVĂZUTĂ,EDITURA AGNOS, SIBIU, 2011, 316 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361185_a_362514]
-
mii de guri,/ Iar mie-ascultă-mi rugăciunea:/ Dă-mi doar un coș cu firimituri. (Nichifor Crainic, „Cântecul foamei”, pp. 99-100). Se remarcă în poeziile scrise în închisoare ceva care nu poate apărea decât în creațiile celor care au trăit experiențe traumatizante, reluate sistematic în fiecare zi: dacă în textele scrise de cei care nu au îndurat chinuri fizice, detenție și toate celelalte suferințe care derivă de aici, întâlnim apelul la imagini inspirate din realitate (rugină, forța de eroziune a apei, greutatea metalelor
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
este justificată și de faptul că, fiecare poet este un hidalgo, un cavaler rătăcitor care luptă permanent cu monștrii urâtului din lumea reală. O luptă inegală, desigur. Mitul faustian al pactului încheiat cu Mefisto pentru a dobândi tinerețea fără bătrânețe, reluat și de Eminescu în poemul „Luceafărul”, unde Hyperion, în schimbul nemuririi îi cere Demiurgului „o oră de iubire”, este reluat de Mihai Baicu în poezia „Apostazie” - unde poetul cere zeilor, în schimbul ofrandelor aduse și închinării la altarele lor, „Să sorb până la
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
graiurile din Canare magua. Dar, în cazul de față, tăișul simțământului e blând, mușcătura lui atenuată, melancolia, nostalgia (ceea ce spaniolii numesc añoranza) se diluează, devin suportabile, mai mult: sunt dezirabile, sunt căutate, sunt stârnite și degustate, cu subtile și mereu reluate delicii. O maladie nevindecabilă, e adevărat, dar care își contemplă, cu voluptate, starea pe loc, temeinicia, trăinicia, ne-evoluția. Zăcând (metaforic, desigur) în această “stază”, hrănindu-și gândul, emoția, imaginația cu această “miere-amară”, cum ni se spune în Târziu în
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI IOAN VASIU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367443_a_368772]
-
seva. / Eu am trecut prin el. / El a trecut prin mine. / Eu am rămas un pom singur. / El / un om singur. («Necuvintele» - SOrd, I, 381 sq.). În fața întrebărilor „extraterestre“ întru cunoaștere reciprocă puse de Omul-Fantă din Necuvintele, de Fant-Om - întrebări reluate în titlul: Cine sunt eu ? Care-i locul meu în cosmos ? -, protagonistul poematic stănescian, răspunde categoric, aducând chiar și „dovezi“ menite a-l lăsa pe „interlocutor“ perplex: Fără mine nu se poate, dovadă că sunt. / Fără mine nu s-a
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
în țări ca Germania, Spania, Austria, Franța, Italia, Anglia și deci aderarea la acest spațiu este importantă pentru interesele românilor și nu numai din acest punct de vedere. Anul 2007 a fost anul aderării României la UE. Ideea Uniunii Europene reluată, ne-a pus în fața unei provocări a istoriei, întrucât ea constituie o experiență nouă. De fapt, ideea de unitate europeană nu este nouă, ci are rădăcini adânci la nivelul istoriei continentului, idee abordată în scopul găsirii unei soluții pentru evitarea
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
ofițer - profesorul băcăuan Constantin Zavati își rememorează anii de război din Est și din Vest - Revista PLUMB an XI/ nr.97/ aprilie 2015 La televiziunea română: Olimpia Filip - Ofițerul Zavati. Omul care bate și filmul, și cartea, și viața - PORTRET reluat februarie 2013 Locotenent Colonel Cristian Dumitrașcu - În școala militară eram pregătiți pentru orice post. Dacă era să cadă unul, eram în stare să-i țin locul - INTERVIU reluat decembrie 2013 La radiodifuziunea română: Cătălin Purcariu - Emisiunea de Ziua Veteranilor - Salutul
SCURTE DATE BIOGRAFICE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350357_a_351686]
-
Ofițerul Zavati. Omul care bate și filmul, și cartea, și viața - PORTRET reluat februarie 2013 Locotenent Colonel Cristian Dumitrașcu - În școala militară eram pregătiți pentru orice post. Dacă era să cadă unul, eram în stare să-i țin locul - INTERVIU reluat decembrie 2013 La radiodifuziunea română: Cătălin Purcariu - Emisiunea de Ziua Veteranilor - Salutul Colonelului(r) Profesor Constantin Zavati către veterani INTERVIU, la Ora Armatei - Actualitatea, orele 8:00, 29 aprilie 2014 Cătălin Purcariu - Emisiunea de Ziua Eroilor - Salutul Colonelului(r) Profesor
SCURTE DATE BIOGRAFICE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350357_a_351686]
-
oră de interesante narări despre tot și despre toate, însoțite de relevante imagini pe care nu le poți vedea oriunde. Comorile arhitecturale și artistice ale Italiei sau fauna parcurilor naționale ar fi mici exemple. Dar, spre deosebire de emisiunile umoristice de pe atunci, reluate recent de televiziunea națională datorită înaltei calități si savoare pe care și după mai mult de o jumătate de veac o mai au, sunt emisiuni, de natură științifică care ar trebui excluse din Teleenciclopedie. Voi arăta de ce. Săptămâna trecută, una
TELEENCICLOPEDIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365947_a_367276]
-
continuității românești la nordul Dunării nu l-am descoperit prin documente din domeniul istoriei politice ci prin exegeze teologice și estetice.” (p.143). Din cauza cercetărilor numai în domenii izolate, fără legătură cu întregul, nu dispunem de „analize de sinteză”, idee reluată mai precizat în interviul din 2002 „Omul cu scara”, pomenit mai înainte. La întrebarea pusă de ziarista Claudia Tița: „La ora actuală, care credeți că ar fi prioritățile noastre?” Răspuns: „Nouă, românilor, ne lipsesc sintezele. Gândul meu merge deci în
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
În plus, e mai puțin evidentă Calea spre Lumină, tocmai din pricina Beției de Lumină, năucitoare! Un singur poem convinge, nu prin Lumină ( Nimic nu ar mai convinge, prin Lumină, după Inițierea din Lacrima de Diamant!) - ci, tocmai, prin durerea regăsită, reluată, retrăită... (poemul „Desculți” p. 131): „Fratele meu Sufletul/ umblă desculț!/ Și mă întreb/ în Biserica nașterii: pe ce mai călcăm, Doamne?/ că, uite, am venit/ să ascult tăcerea,/ cu tot Cerul în mine” (p. 131). Da, este consemnată, clar, criza
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
Majestatea Sa, de a-și face publică poziția față de acuzațiile și sentințele pronunțate în așa-zisul Proces al trădării naționale, îndeosebi cele privitoare la eroii martiri ai Neamului, Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Piki Vasiliu și George Alexianu, acuzații și sentințe reluate și actualizate prin rușinoasa Ordonanță de Urgență nr. 31 / 2002. Considerăm că opinia publică românească este interesată și îndreptățită să cunoască poziția Majestății Sale regele Mihai față de Ordonanța de Urgență nr. 31 / 2002, față de acuzația de holocaust pe care această
DIALOG CU DL. PROF. ION COJA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366726_a_368055]
-
de tentația stilului sentențios. În paralel, la fel de productiv în planul retorici poetice, apare, cu o mare recurență, termenul tăcere, ce înglobează sensuri multiple. Mai întâi, cum s-a văzut, concretizat, înseamnă locul unde se ascunde geamănul, apoi, în accepțiune abstractă, reluat și prin sinonimul “cuvânt nerostit”, stare de așteptare a declicului poetic ori formă de comunicare cu sacrul (“ Intru în psalm/ cum intră îngerul între aripi,/ apoi tac,/ așteptând minunea”), sau: Am tăcut,/apoi am realizat că eram /flacăra unui cuvânt
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
și Moscovei” care îi încătușează pe “moldo-valahi”. Cine înțelege însă cum trebuie înțeles rostul unor asemenea fastuoase veșminte sacerdotale care înfășoară discursul autorului (multor cărți și nenumărate articole Viorel Roman ia cunoștință de un punct de vedere original care, mereu reluat și explicitat, devine o viziune fascinantă și - de ce să nu o spunem - una altfel asupra problemelor trecutului și întrebărilor asupra viitorului romanilor. Cartea sa abia apărută, „Biserica-Statul”, adeverește triumful crezului său (laic) mereu, metronomic, enunțat: că lumea, chiar și cea
UN SECOL HIPER-RELIGIOS de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346652_a_347981]
-
un conflict. Mai mult decât atât, creșterea puterii în regiune a Irakului, capabilă virtual să contracareze planurile americano-israeliene în acest loc al lumii, a apărut insuportabilă Washingtonului. De unde și campaniile de presă incendiare atât în Statele Unite, cât și în Israel, reluate și susținute de toate marile mijloace mass-media europene... Nu s-a precizat nimic despre cererile presante prezentate Kuweitului de către Irak, cereri respinse de fiecare dată ca fiind nefondate... în realitate, Statele Unite au vrut acest război și l-au provocat. Cum
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 11 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355916_a_357245]
-
exemple, clișee (voluntare ori involuntare), fii mereu în stare de alertă, treaz, de veghe! - și foarte indulgent cu elucubrațiile și bătrânești - copilăreștile spuse ale lui N. Steinhardt”. O carte atât de densă și de încărcată de înțelesuri, încât trebuie numaidecât reluată și adâncită în memoria sufletească. Cu doar doi ani înainte de plecarea sa la ele veșnice, aflându-se la Rohia, bibliotecar al extrem de bine organizatei biblioteci a mănăstirii, Nicolae Steinhardt îi mărturisea prietenului său, ce înseamnă o zi obișnuită din viața
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
recele pesimism al poeziei lui Leconte de Lisle, sub forma ei, geologică aproape, se frământă un suflet înflăcărat, lavă incandescentă, care prin nostalgia sferelor senine își aruncă prin spații tentacolele lichide...(E. Lovinescu -Critice...) Tot el remarcă dualitatea dinamic-static, temă reluată și de Vianu: „Asemenea zeului Ianus el are două fețe. O dualitate fundamentală o străbate, asemenea oricîrui poet obsedat de absolut.” Tudor Vianu, într-o completă imagine asupra poeziei barbiene, studiază problema naturii parnasiene atât din punct de vedere al
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Sfinți recunoscuți Hai s-o facem ca și DOMNUL, față de cei neștiuți ! .......................... Cuv.Ilarion cel Nou. Ilarion, la Helespont, după ce a fost Sfințit Obștea l-a votat ca Stareț la Mânăstirea Pelechit ! Trăind sub Leon Armeanul, un Conducător nefast Ce reluat-a prigonirea, ca anti-iconoclast... Cu 40 de Monahi, Ilarion surghiunuit La Efes în temniță, pentru CHRISTOS au suferit ! Și-acolo-au fost uciși de o mână mișelească Primind Cununa Veșnică, de moarte Mucenicească ! ........................................... Sf.Mc.Nicandru și Marcian Ostași la Danubius
DUMINICA TUTUROR SFINȚILOR de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352770_a_354099]
-
te-ai dus la Poliție? - Vroiai să pierd autobuzul? Și să mai stau cinci ore în București? Doamne ferește! Așa am pătimit,deci ce-ai pățit mata,e-un fir de păr la o chelie deasa ,își încheie omul plimbarea lui reluată ,de la capitala. - Cam mulți hoți pentru o singură țară ,reflectez plin de tristețe. Dumneata ești mai avantajat,că poți să-i tunzi ! - Ce să-i tund domnule,ăștia trebuie rași definitiv. Nu intra ei pe mâna mea !spune plin de
CU ROMÂNIA LA FRIZER de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352993_a_354322]
-
s-a vorbit despre tema predominantă din opera sa, dragostea, elevii descoperind că: ,,Dragostea lui Eminescu e senzuală, o dragoste pribeagă de pasiune. Ea e momentană și totală în clipa ei și se consumă în întregime pe o singură împrejurare reluată continuu, permanent trăită și epuizată în totalitate. Poate tocmai de aceea multe din poeziile lui Eminescu, de dragoste, sunt romanțe și cântece de vioară. Dragostea lui Eminescu nu e amestecată cu visul. Visul lui începe când aceasta s-a isprăvit
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
creat din Veronica Micle efigia unei femei galante, facilitând o tradiție de detractori, odioasă ca orice neadevăr. Chiar dacă, prin incidente inerente iubirii, în existența celor doi poeți au fost hiaturi și imputări urmate de clarificări, de amnistieri și de frenezii reluate, penibilii procurori postumi, în ciuda faptului că părțile s-au împăcat, iar aura lor le-a condus suvenirul în legendă, au administrat acuzări asertorice de la bara unui tribunal inchizitorial, într-un proces care s-a terminat odată cu aceste scrisori publicate acum
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
prim secretarul PNL-ului! Acolo este o echipă de conducere, pe care el a consultat-o de fiecare dată! Democratic. Se fac tot felul de afirmații că liderul PNL a dat la pace cu Băsescu! O minciună de mari proporții. Reluată ceas de ceas! Când de fapt coabitarea perfectă, în ciuda certurilor, regizate perfect, este între Băsescu și marioneta Ponta. E mai mult decât suspect e că nicio televiziune nu face analize interminabile, gen Bianca, și să se întrebe: De ce a ieșit
SINISTRA ROMÂNEASCĂ TOT MAI... SINISTRĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354045_a_355374]
-
respectare a valorilor, a principiilor fundamentale, nu poate fi imaginată în afara unei societăți care, înainte de a fi dreaptă, trebuie să fie una civilizată. Societatea întemeiată pe principiile statului de drept a devenit o formulă pe care o auzim rostită pretutindeni, reluată obsesiv, ca un laitmotiv fără de care nu începe și nici nu se poate sfârși o zi. Garanția statului de drept nu poate fi întemeiată decât pe o justiție echitabilă, imparțială și eficientă. Cum ar fi să ne imaginăm o societate
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]